3,831 matches
-
este sigur că în Italia nu lipsește materia gata să primească orice formă. Într-adevăr, însușirile se arată a fi mari în membre, atunci când ele nu lipsesc în capete. Priviți luptele și ciocnirile războinice în întrecerile care au loc între ostași anume aleși, și veți vedea că italienii sunt cu mult superiori celorlalți prin forță, prin pricepere și prin inteligență. Dar, de îndată ce este vorba de armate, însușirile acestea nu se arată. Și totul vine din slăbiciunea conducătorilor, căci aceia care sunt
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
intrat În cap că ai scris o carte? Tânăra redactoră, Îl privește batjocoritor, trăgând dintr-o țigară, și suflând fumul spre Antoniu cu toată puterea. Deși fumul de la țigara ei, Îi provoacă greață și Îl Îneacă, rezistă eroic, asemeni unui ostaș aflat Într-o misiune de luptă, sub tirul artileriei. -Dumneata nu mai ești tânăr, ca să-ți intre În cap că vei putea deveni scriitor. Au apărut generațiile noi care or să te halească, or să re sfideze, or să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
țapi. 12. Iosafat se ridicase la cea mai înaltă treaptă de mărire. A zidit în Iuda cetățui și cetăți pentru merinde. 13. A strîns multe merinde în cetățile lui Iuda, și avea la Ierusalim o ceată de oameni viteji ca ostași. 14. Iată numărul lor, după casele părinților lor. Din Iuda, căpetenii peste o mie: Adna, căpetenia, cu trei sute de mii de viteji; 15. după el Iohanan, căpetenia, cu două sute optzeci de mii de oameni; 16. după el, Amasia, fiul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
10. A zidit turnuri în pustie, și a săpat multe fîntîni, pentru că avea multe turme în văi și în cîmpie, și plugari și vieri în munți și la Carmel, căci îi plăcea lucrarea pămîntului. 11. Ozia avea o oaste de ostași care mergeau la război în cete, socotite după numărătoarea făcută de logofătul Ieiel și dregătorul Maaseia, și puse sub poruncile lui Hanania, una din căpeteniile împăratului. 12. Tot numărul capilor caselor părintești, al vitejilor, era de două mii șase sute. 13. Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
logofătul Ieiel și dregătorul Maaseia, și puse sub poruncile lui Hanania, una din căpeteniile împăratului. 12. Tot numărul capilor caselor părintești, al vitejilor, era de două mii șase sute. 13. Ei porunceau peste o oaste de trei sute șapte mii cinci sute de ostași în stare să ajute pe împărat împotriva vrăjmașului. 14. Ozia le-a dat pentru toată oștirea scuturi, suliți, coifuri, platoșe, arcuri și prăștii. 15. A făcut la Ierusalim mașini iscodite de un meșter, care aveau să fie așezate pe turnuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
zis: "Să nu aduceți aici pe acești prinși de război. Căci, după ce că suntem vinovați înaintea Domnului, voi vreți să mai și adăugați la păcatele și la greșelile noastre. Suntem foarte vinovați, și mînia aprinsă a Domnului este peste Israel." 14. Ostașii au lăsat pe prinșii de război și prada înaintea căpeteniilor și înaintea întregii adunări. 15. Și oamenii numiți pe nume pentru aceasta, s-au sculat și au luat pe prinșii de război, au îmbrăcat cu prada pe toți cei ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
eforturile de prevenire, holera și-a făcut înfiorătoarea apariție în Moldova, de data aceasta în mod indubitabil, în mai 1831, iar la Iași, chiar de la începutul lunii, ea fiind adusă nu numai de fugarii de dincolo de Prut, dar și de ostașii ruși care circulau înlăuntrul și în afara țării. Într-un raport al consulului francez Lagan, înaintat ministrului afacerilor externe de la Paris, generalul conte Horace Sébastiani, la 3/15 mai, se arăta că "epidemia s-a ivit aici de cinci zile; câțiva
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
blândețea nu este mînie! Cum dar suferi ca vrăjmașul Cerului să ticăloșească până în sfârșit făpturile tale? Nu judecăm, Stăpâne, ci binecuvântăm Numele Tău!"116 bis . Și vestitul istoriograf al Bucureștilor și arheolog amator colonelul Dimitrie Pappasoglu (1811-1893), pe atunci tânăr ostaș, intrat în miliția pământeană la 6/18 octombrie 1830137, își notase foarte conștiincios, pe filele unui manuscris: "1831 iulie 15/27, am plecat din lagăr cu tot polcu [regimentul] la București. 1831 iulie 24/august 5, am sosit la București
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
drum se făceau în câmp, în apropiere de sate, așezîndu-se cordon împrejur, ca să nu comunicăm cu satele, să ne molipsim de choleră, cu toate că în Valahia Mare mergea scăzând. Ajungem în marginea Bucureștilor, bivuacăm pe câmpia de la Malmaison. Pîn-aci niciunul din ostași nu fusese bântuit de epidemie; din cavalerie însă în momentul care au descălecat, au căzut opt soldați, izbiți de choleră. Pîn-a doua zi, s-au întins epidemia în toată oștirea. Pe toată ziua aveam câte 10, până la 15 morți, infanterie
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
populația Galaților de aproximativ 22 000 de locuitori, s-au înregistrat în intervalul menționat 677 bolnavi (3,07%), cu 192 decedați (28% din totalul bolnavilor)219.La Galați, unde epidemia bântuia puternic, holera a atacat și miliția ostășească cantonată acolo. Ostașii suferinzi au fost internați în Spitalul militar din localitate, ca și în alte două case amenajate în acest scop. Spitalele și cazarma se dezinfectau prin afumatul odăilor, de trei ori pe zi, cu aburi de oțet vărsat pe cărămizi fierbinți
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
îndreptați prin Sculeni spre Iași, la 26-27 iunie/8-9 iulie. Dintr-o altă notă din același ziarul "Allgemeine Zeitung" din Augsburg, nr. 206 din 24 iulie (st.n.), cu știri primite din Iași de la 2/14 iulie, rezultă că, din ostașii ruși bolnavi acolo, în număr de 4 300, cei mai mulți sunt atinși de holeră. În ziarul "Mercure de Souabe", preluând o corespondență din gazetele pariziene "Le Constitutionnel" și "Le National", din 26 iulie (st.n.), se afirma că, la 2/14
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
maior Christian Tell, căpitan Nicolae Pleșoianu și locotenent Grigore Serurie la Islaz, la 9/21 iunie, unde a fost citită proclamația revoluționară, iar fratele său, căpitanul Alecu Racotă a primit dispoziții de la Guvernul provizoriu, proaspăt întocmit, să se deplaseze cu ostașii săi la Craiova și să ia orașul în stăpînire 283, cel dintâi a prezentat o versiune confuză în "tacrirul" luat la 2/14 iulie 1849, conform căreia el n-ar fi cunoscut adevăratul motiv al deplasării la Islaz și că
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Heliade, după aceea "bolnăvindu-mă de holeră, din pricina zădufului și a ostenelii", a zăcut trei săptămâni și apoi, încă slăbit de boală și nerefăcut complet, a primit poruncă de la superiorul său, arhimandritul Nichifor, să se deplaseze la cazarma din oraș, unde ostașii au jurat să apere Constituția 285. La fel, secretarul Tribunalului de Dolj din Craiova, Costache Petrescu, a afirmat în "tacrirul" din 11/23 martie 1849 că "la izbucnirea revoluției n-a luat nici o parte, fiind bolnav de holeră", aflând doar
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
făcut victime la fiecare expediție militară și la București, dar într-un grad mai redus; dimpotrivă, febra tifoidă a făcut ravagii atât printre soldații ruși, cât și printre localnicii civili. La 29 octombrie/11 noiembrie se semnala că în rândul ostașilor, plecând din interiorul țării spre Călărași, Oltenița și Giurgiu, creștea în mod progresiv numărul bolnavilor de holeră, friguri intermitente și pneumonie, instalîndu-se lazarete și mici spitale la Slobozia, Gruia, Călugăreni, Botești și în alte locuri 371. Într-o scrisoare din
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
pneumoniile, pleureziile și reumatismul făceau armata turcă să sufere tot mai mult; la acestea se adăugau: febra tifoidă, rănile de gloanțe și obuze, foametea și frigul. Din amintitele cauze s-au înregistrat 3 000 de victime, alți 8 000 de ostași fiind răniți și bolnavi, din efectivul total de 140 000373. În corespondența publicată pe noiembrie, periodicul vienez atestă însă că starea sanitară s-a mai ameliorat puțin în rândul trupelor otomane, probabil și datorită prezenței medicilor occidentali în tabăra turcă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
23 februarie și 1/13 aprilie 1854, au fost date indicații de la Comandamentul central pentru "curățirea" (dezinfectarea) a 72 de sate și comune din Țara Românească, spre a stârpi maladiile epidemice: holera, tifosul ș.a., care puteau pune în pericol sănătatea ostașilor ruși. Cu supravegherea acestor măsuri sanitare au fost însărcinați: pentru județul Ilfov, medicii Manuel Patrițchi și Neiman; pentru Vlașca, medicul Hener; pentru Teleorman și Ialomița, doctorii Bubuchi și Gusi; pentru Dâmbovița (inclusiv Tîrgoviște) și Săcuieni, tot doctorul Gusi; în sfârșit
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Slatina și Craiova erau arhipline 379. În alte numere ale revistei vieneze, 5, 6 și 8 din 4, 11 și 25 februarie, se relata situația sanitară din tabăra turcească. Febra tifoidă și gangrenele făceau ravagii, în timp ce medicii italieni care îngrijeau ostașii egipteni din armata otomană au fost și ei contaminați de bolile care pustiau regiunea dunăreană (holera, febra acută, dizenteria). La Varna au sosit foarte mulți observatori militari englezi și francezi, spre a asista trupele turcești, deși în oraș bântuiau holera
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de infecție de la Varna, a hotărât să-și îndrepte soldații spre Dobrogea, spre a urmări armata rusă în retragere, și să verifice evacuarea provinciei de către inamic. Generalul englez Raglan, potrivit ordinelor primite de la guvernul din Londra, nu a îngăduit însă ostașilor din corpul expediționar britanic să participe la această campanie, deoarece trebuiau concentrate toate forțele în vederea unor operații de anvergură prin debarcarea aliaților în Crimeea. Așa că doar francezii au întreprins singuri expediția preconizată; la 21 iulie s-a pus în mișcare
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
populația infectată, iar după aceea la Vrața, unde molima bântuise în tot timpul iernii și primăverii precedente. În scurtă vreme, focarul principal a devenit localitatea Orhania, unde-și avea sediul comandamentul Corpului I de Armată. Caracteristică pentru epidemia izbucnită printre ostașii noștri, remarca savantul, a fost "mica mortalitate a celor atinși. Într-adevăr, mortalitatea [azi am spune letalitatea] abia a întrecut 10%, cu toate că trupa a fost rău nutrită și obosită prin marșurile forțate, îngrijirea bolnavilor era insuficientă și lipsea ajutorul medical
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
noastre din Bulgaria, holera începuse să bântuie la Vrața în ziua de 13 iulie. Până la 21 iulie se înregistraseră 2 500 de cazuri, progresiunea epidemiei făcîndu-se cu câte 300 de cazuri noi pe zi. Cantacuzino a dispus atunci încetarea deplasării ostașilor, care urmau să fie instalați în bivuacuri separate, în jurul localității Orhania. Începând cu această dată s-a procedat la vaccinarea antiholerică a întregului efectiv, prin trei administrări succesive. Operația a fost încheiată la 2 august; la 4 august s-au
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
scriitorului Constantin Gane, apărută în două ediții (1914 și 1915) și premiată de Academia Română. Autorul, tânăr jurist, a însoțit peste Dunăre, ca voluntar, Statul Major al Regimentului 37 de infanterie. Întâlnim aici notații tot mai frecvente privitoare la apariția printre ostași a unor cazuri suspecte de holeră. De remarcat că, la început, atât comandanții militari, cât și medicii regimentului se arătaseră puțin dispuși să considere că este vorba de temuta contagiune. Doctorii "au ținut-o una și bună cu gastro-enterita lor
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
la Crîngași, satul său natal. Aici s-a manifestat boala și, îndată după internarea la Spitalul Militar Central, a încetat din viață, cu diagnosticul de enterită acută. S-au înregistrat atunci mai multe decese printre consătenii din Crîngași ai nefericitului ostaș, precum și moartea unei vecine de salon de la Spitalul Filantropia a primei holerice descoperite. S-a dat imediat alarma, procedîndu-se la depistarea, prin analize de laborator, a purtătorilor de vibrioni din spitale și de la Crîngași, la vaccinarea de masă a persoanelor
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în „Învățăturile către fiul său Teodosie” - a vorbit din nou căciula țurcană. ― Da’ ce îi spunea vodă feciorului în acele învățături, frate? - a întrebat Dumitru. ― Voievodul îi dădea niște sfaturi care nu știu cum s-ar putea aplica astăzi. Ia ascultați: „Iar ostașilor tăi dă-le să bea îndestul, cât au nevoie, și tu încă să bei, dar cu măsură, încât mintea ta să biruiască vinul, iar nu să biruiască vinul mintea ta, și mintea ta să cunoască mintea slugilor tale, și nu
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
locotenent. Plutonul doi, cu un efectiv de treizeci de militari, vă prezintă onorul! Sunt locțiitorul comandantului de pluton, sergent Dinsus! Locotenentul a pornit spre formație. Dumitru s-a întors și l-a urmat pe ofițer până în fața plutonului. ― Bună dimineața, ostași! - a salutat locotenentul. ― Să trăiți, domnule locotenent! - a răspuns formația într-un glas. ― Pe loc repaus! - a comandat ofițerul. Celelalte plutoane au executat aceleași mișcări. Ritualul s-a repetat apoi în fața comandanților de companie. La un moment dat, s-a
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Batalion! Drepți! Pentru onorrr, prezentați arm’!!! Toate mișcările curgeau cu țăcănit scurt, ca și cum cineva ar fi manevrat închizătorul unei puști... Șeful Statului Major a prezentat raportul cu glas amplu și sacadat. Apoi a însoțit pe comandant până în fața frontului. ― Bună ziua, ostași! - a salutat comandantul. ― Să trăiți, domnule l-ent colonel!!! - a răspuns, trupa fără nici o ezitare... A urmat trecerea în revistă a formației. Dumitru, prins în vârtejul ordinelor și mișcărilor, nici nu și-a dat seama când s-a trezit sfredelit de
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]