4,121 matches
-
erau sălcii bătrâne de când lumea, care își aplecau podoaba capilară până deasupra albiei complet secate. În acest univers halucinant, sfidând căldura toridă și foamea insuportabilă, două ființe absolut nevinovate, bunicul și nepotul, "beneficiau" din plin de "mila", "dragostea" și "protecția" Păstorului cel Bun. Și-i voi arunca pe ei în cuptorul cu foc; acolo va fi plângerea și scrâșnirea dinților. (Matei 13:43) Peste cămașa de tort, bunicul avea un ilic ce-i punea și mai mult în evidență corpul slab
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
gazetei au găzduit poezii ale numeroși autori români precum: Lăcrămioarele, Strigoiul, Adio Moldovei - de Vasile Alecsandri, O fată tânără pe patul morții, Mircea cel Mare și solii, Ștefan cel Mare și maica sa de D. Bolintineanu, Ruinele de la Târgoviște și Păstorul întristat, de Vasile Cârlova, Profeția scrisă în anul 1839 și împlinită în 1849 - de Vasile Pogor, Umbra lui Mircea La Cozia de D. Alesandrescul (în loc de Grigore Alexandrescu) dar 20 și poezia Dorul Țării - o colecție de poezii ce se va
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
largi, iar descrierea valoroasă. Strigăte și chiote din Straja, bocete din Straja și satire asupra țiganilor sunt părți ale monografiei. Deosebit, Dimitrie Dan a desfășurat și o fructuoasă activitate de muzeograf și conducător al unei astfel de instituții din Cernăuți. * Păstorul Păstorul. V. Sesan, în Glasul Bucovinei nr.103 informa că „În baza mandatului primit din partea adunării comitetului redacțional din 13 martie 1919 invită pe ziua de joi 14/27 martie la Palatul Național din Cernăuți toți membrii acestui comitet la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
iar descrierea valoroasă. Strigăte și chiote din Straja, bocete din Straja și satire asupra țiganilor sunt părți ale monografiei. Deosebit, Dimitrie Dan a desfășurat și o fructuoasă activitate de muzeograf și conducător al unei astfel de instituții din Cernăuți. * Păstorul Păstorul. V. Sesan, în Glasul Bucovinei nr.103 informa că „În baza mandatului primit din partea adunării comitetului redacțional din 13 martie 1919 invită pe ziua de joi 14/27 martie la Palatul Național din Cernăuți toți membrii acestui comitet la o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în scopul constituirii Biroului mai restrâns al ziarului nostru. Se pot prezenta și împuterniciți printr-o scrisoare specială, spre a evita orice neînțelegere la alegeri. Membrii care fac parte din Comitetul redacțional mai larg sunt cunoscuți din numărul 5 al Păstorului.” * Plai Românesc, gazeta Societății pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți (Format 26x50 cm) Apare lunar, la Cernăuți, în 1990, redactor responsabil Vasile Tărățeanu. Publică proză și versuri, programe de cultură națională, material didactic dedicat elevilor: Mircea Lutic în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
răspunsul: „singura cale care duce către pace - spunea C. Antonescu - pacea mult dorită este credința în Dumnezeu și dragostea către aproapele”... Despre toate acestea, publicația cuprindea articole: „Chipul lui Dumnezeu” de preot I. Ilisei; „Gropnița voievodală” versuri de D. Loghin; „Păstorului ce apără turma” versuri de parohul Tr. Bodnariu; „Despre valoarea timpului” de pr. Gh. Negură. În 1947 au apărut 12 numere, unele contopite, cum a fost cel cu nr. 10 12, pe octombrie-decembrie, fiecare cu paginație distinctă, fără însă a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dată când se afla În „vacanță parlamentară”. Un Titu Maiorescu care Îi Învață pe Români logica și fundează clasicismul românesc pe bazele postiluminismului german; un Lucian Blaga, primul Român care „Îndrăznește” un sistem filosofic, post-kantian, demonstrând că acea populație de „păstori transhumanți” este capabilă să abordeze construcțiile cele mai riguroase ale gândului, un Blaga Încă pe jumătate un necunoscut al propriei sale culturi, martir cultural sub comunism. Aceștia și alții au fost „corifeii” acelui război dus de alți „comandanți de arme
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și realizările poporului muncitor de la noi. Academia R.P.R. stabilește deasemeni legături cu academiile iugoslave și pregătește pe anul viitor cercetarea de cătră un grup de filologi și istorici a regiunii unde s-a format limba română, în timpul marilor invazii, când păstorii se puneau cu turmele lor la adăpost dincolo de Dunăre sub protecția cetăților și legiunilor romano-bizantine. Filologii și istoricii sârbi și bulgari vor da desigur sprijinul lor pentru dezlegarea acestei probleme de mult propusă și încă nerezolvată deplin. 1. Considerații istorico-filologice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ori Cuțovlahi? Poate ne înșelăm, dar mi-am simțit inima neliniștită. În dicționarul cel nou Larousse se vorbește despre Oseți ca de o rămășiță a mezilor, care s-au refugiat în Caucaz. Însă și Mezii au puncte de contact cu păstorii din Dacia din pricină că au venit și în Dacia ca legionari, după cum arată istoria și, mai ales, muzeul de la Hunedoara pe care l-am văzut (Memoriul lui cuconu Ilie Leu). Cultul soarelui, miturile mezo-persice sunt vădite. Așa că cușma, opincile, broboadele, torsul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și, mai ales, muzeul de la Hunedoara pe care l-am văzut (Memoriul lui cuconu Ilie Leu). Cultul soarelui, miturile mezo-persice sunt vădite. Așa că cușma, opincile, broboadele, torsul lânei, stăruința în munte, încât nici nu se coboară să vadă târgurile, comune păstorilor noștri și păstorilor oseți, se explică pe această cale. Mămăliga, pe care am găsit-o și la Abhazieni, și la alte triburi din Caucaz, nu e adusă de Români (păstori) aici; e mai veche și desigur noi am luat-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
muzeul de la Hunedoara pe care l-am văzut (Memoriul lui cuconu Ilie Leu). Cultul soarelui, miturile mezo-persice sunt vădite. Așa că cușma, opincile, broboadele, torsul lânei, stăruința în munte, încât nici nu se coboară să vadă târgurile, comune păstorilor noștri și păstorilor oseți, se explică pe această cale. Mămăliga, pe care am găsit-o și la Abhazieni, și la alte triburi din Caucaz, nu e adusă de Români (păstori) aici; e mai veche și desigur noi am luat-o de la oamenii din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
munte, încât nici nu se coboară să vadă târgurile, comune păstorilor noștri și păstorilor oseți, se explică pe această cale. Mămăliga, pe care am găsit-o și la Abhazieni, și la alte triburi din Caucaz, nu e adusă de Români (păstori) aici; e mai veche și desigur noi am luat-o de la oamenii din Orient (poate din timpul legiunilor) când oamenii mâncau această fiertură primitivă mai veche decât pânea. O făceau atunci din mei negru (mălai), iar după 1680 o fac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-o conducând o gazetă la Tbilisi. A murit acum zece ani și mai bine. Ghiorghi Gulia e scriitor de limbă rusă. Scriitorii de aici abhazieni, subt preșidenția lui Bagrat, sunt o duzină jumătate. Poetul Bagrat Sincuba a copilărit ca un păstor în munte. Un unchi l-a adus la carte. Astăzi e la treizeci și ceva de ani; nimeni nu i-ar bănui originea umilă, când îi vede înfățișarea distinsă. Într-o sară, chiar în ziua sosirii noastre, am petrecut până
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
măgură" unde cu greu ajung oamenii și unde foarte târziu va răzbate zvonul lumii moderne, poate niciodată. Mormânt al izolării și singurătății. Durmitor, numire românească ca și cea a altui pisc din apropiere, arată până unde ajungeau și făceau popas păstorii noștri din Carpați. Alt dormitor se află în Pind, la sud, și altul în Tatra, la nord. Sf. Blaise, protectorul Dubrovnikului, se rostește în limba locală Sveti-Vlaha adică Românul. N. Iorga vorbește de complexul raguzan din evul mediu, amestecul vecin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
țării. În jurul acestui nucleu au început să se adune țăranii, cărora domnul le dăduse drumul să plece la căminele lor. Căci, spune cronicarul: „După poticala dintăi și după pierzarea oștii dintăi, cela ce nu avea voinici de oaste ci strângea păstorii din munți și argații de-i intr-arma, acmu iară să rădica deasupra biruitorilor dintăi, dacă au perdut țara, acmu domni altora le da și țara lățiia”. Pe lângă scrisoarea polonului din 21 august 1476, Baltazar de Piscia scria că aflase
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în planul superior, cât și succesul incursiunii mitice. Imaginea soarelui răsărind constituie, după Gilbert Durand, „prin multitudinea supradeterminărilor, ale înălțării și ale luminii, ale razei și ale auriului, ipostaza puterilor uraniene prin excelență”. Analizând ansamblul mitic al eroilor solari, familiari păstorilor nomazi, Mircea Eliade consideră că structura lor nu se limitează la „manifestarea pură și simplă a unor fenomene solare (auroră, raze, lumină, asfințit etc.). Un erou solar prezintă întotdeauna, în plus, și o zonă «obscură»”. Nașterea miraculoasă a eroului oferă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
De vârful cornițlor,/ Leagăn verde de mătase,/ Dar în leagăn cine șade?/ Șade Ioana, d-ochi-și negri” (Coconi - Ilfov). Mihai Coman explică această mutație printr-o interferență „a două straturi diferite de civilizație: aceea a vânătorilor și aceea a societăților de păstori și agricultori”. Cerbul ține evident de îndeletnicirea virilă a vânătorii, iar prezența lui în bestiarul inițierii feminine este redusă. Bourul cu fecioara în coarne reprezintă un arhetip universal, un exemplu în acest sens fiind răpirea Europei de către Zeus tauromorf. Limba
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pe singura cale, îngustă și grea, care duce undeva, la cineva, la poarta Căruia putem oricând să batem pentru a ni se deschide un câmp lung, luminat de o stea, pentru fiecare dintre noi, ca și pentru mine, un simplu păstor de suflete pe plaiurile moldovenești. Deși, în contextul globalizării atotcuprinzătoare, spațiile intelectuale și spirituale își pierd mereu mai mult coloritul autohton, propriu și ceea ce pentru mine, aici, reprezintă o valoare, pentru actuala generație, tot de aici, să nu spună mai
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
preotului, ci o - participare mai autentică la condiția umană, o solidarizare mai profundă cu grijile și neliniștile, cu lipsurile și nesiguranțele unei lumi pentru binele căreia noi suntem răspunzători. Știu că acesta reprezintă un risc ce costă mult, dar dacă păstorul nu împărtășește condiția turmei, devine un mercenar. Iar s-a lăsat seara, luna este deja pe cer, adie și o boare plăcută de vânt, dar pelerinii nu dau semne că le-ar fi somn, și este ora 22. Dar este
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
nici nu avem viață socială, de altfel. Că în accepția termenilor viață socială înseamnă ceva ce se supune unor reguli, unei viziuni. La noi se trăiește la întâmplare, de azi pe mâine, după ifosele politicului. Noi părem o turmă cu păstorul beat, atunci când păstorul nu este și idiot. Uită-te numai la ce specimene am trimis în Parlamentul European...! Ce-ți pasă? Te ascunzi în turnul de fildeș... Turnul de fildeș a fost privatizat, la grămadă, laolaltă cu solul, subsolul și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
viață socială, de altfel. Că în accepția termenilor viață socială înseamnă ceva ce se supune unor reguli, unei viziuni. La noi se trăiește la întâmplare, de azi pe mâine, după ifosele politicului. Noi părem o turmă cu păstorul beat, atunci când păstorul nu este și idiot. Uită-te numai la ce specimene am trimis în Parlamentul European...! Ce-ți pasă? Te ascunzi în turnul de fildeș... Turnul de fildeș a fost privatizat, la grămadă, laolaltă cu solul, subsolul și aerosolul nației. În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
fraților mei mai mici. Vara mergeam la munca câmpului cu toții. Era o armonie plăcută, că ne Întreceam la prășit. Tata mereu cânta cântece duioase. Ele se numeau: Iisuse călător, Cruce sfântă, părăsită, Pasăre măiastră, Pe drum cu spini Încununat, Blândul Păstor și altele. El cânta și lăcrima de duioșia cuvintelor care-L Înfățișau pe Domnul Iisus și Golgota. Apoi cântam cu toții. Era frumos și plăcut. Și Dumnezeu parcă le sporea pe toate. Tata, fiind bun gospodar, ne Învăța de toate. Iarna
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Italia, pr. Gheorghe Viziteu și alții. Am văzut multă osteneală la părintele Lucian Leonte. Cum se ocupă de toți, și de Liga Tineretului Ortodox. Mult suflet pune. Cinste lui! Că ar vrea să fim toți Într-o turmă, cu un Păstor, fără dezbinări. Botoșaniul să fie un oraș al credinței, al frăției. Să Îi ajute Dumnezeu să transforme În bine municipiul nostru, după cum dorește, și la urmă să-i dea lui cununa În Rai! Anii au trecut În grabă și mă
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
pentru Întârzierea lui la Domnul. Târziu dar a ajuns. Se spune că În acel moment, când se ruga la piciorul Crucii cu Domunl răstignit, a căzut pe mâna lui un strop de sânge cald din Trupul Domnului. Aici au venit păstorii să I se Închine. Aici și deasupra răsuna cor de slavă și bucurie de pace pe pământ și Între oameni bunăvoire. Și astăzi parcă ne cheamă să venim și să vedem că ni S-a născut Salvatorul, Mântuitorul nostru al
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
și bucurie, ne luăm rămas bun de la toate. Mulțumim lui Dumnezeu și-L rugăm să fie cu noi. De aici ne Îndreptăm cu autocarul spre Biserica Adormirii Maicii Domnului care este aproape, la 200 m distanță de Grădina Ghetsimani. Câmpul păstorilor La marginea orașului Betleem se află Câmpul Păstorilor. I se aspune Câmpul Păstorilor fiindcă pe acolo umblau păstori cu oile. Într-o noapte li s-a arăta Steaua. Și Îngerii li s-au arătat vestind că S-a născut Împăratul
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]