3,902 matches
-
Solie terestră], București, 1979; Mich reut es nicht... Nachdichtungen aus der rumänischen und Weltliteratur [Nu-mi pare rău... Tălmăciri din literatura română și universală], București, 1987. Repere bibliografice: Nicolae Mărgineanu, Zoltán Franyó la 70 de ani, TR, 1957, 22; Petre Păscu, Franyó Zoltán la 70 de ani, GL, 1957, 31; Jánosházy György, Szépségek és botlások, KOR, 1959, 1; Jánosházy György, Egy fordító életmûve, UTK, 1960, 5; Lucian Valea, Franyó Zoltán, ÎL, 1962, 10; Bihari László, Mihai Eminescu, „Luceafărul - Az esticsillag”, IGZ
FRANYÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287079_a_288408]
-
1923-1926), iar director este Sandu Teleajen (1927-1928). G.n. are un profil larg: de la literatura originală, versuri și proza, până la rubrici de informații, cum sunt „Teatrul nostru”, „Muzică”, „Economie”, „Revista revistelor”, „Expoziții”, „Viața artistică-culturală ieșeana”. Rubrică „Clișee” este semnată de Adrian Păscu, „Pagina rimata” e scrisă de Aurelian Păunescu, iar „Cronică teatrală” e susținută de St. Braborescu, Adrian Păscu și Emil Serghie. Colaborează cu versuri Emil Serghie, Sandu Teleajen, G. Tutoveanu, Enric Furtună, G. Ranetti, G. Voevidca, I. Buzdugan, Virgil Gheorghiu, Mihai
GANDUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287150_a_288479]
-
proza, până la rubrici de informații, cum sunt „Teatrul nostru”, „Muzică”, „Economie”, „Revista revistelor”, „Expoziții”, „Viața artistică-culturală ieșeana”. Rubrică „Clișee” este semnată de Adrian Păscu, „Pagina rimata” e scrisă de Aurelian Păunescu, iar „Cronică teatrală” e susținută de St. Braborescu, Adrian Păscu și Emil Serghie. Colaborează cu versuri Emil Serghie, Sandu Teleajen, G. Tutoveanu, Enric Furtună, G. Ranetti, G. Voevidca, I. Buzdugan, Virgil Gheorghiu, Mihai Moșandrei, Al. Ț. Stamatiad, Al. Iacobescu, Al. A. Philippide, Tudor Măinescu, Al. Terziman, V. Corbasca, D. Nanu
GANDUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287150_a_288479]
-
Philippide, Tudor Măinescu, Al. Terziman, V. Corbasca, D. Nanu, Vintilă Russu-Șirianu, Elenă Farago, B. Negruzzi, Eugen Constant, Radu Gyr, Radu Bardeș, Gr. Veja, Camil Baltazar. Cu proza vin Ionel Teodoreanu, G. M. Vlădescu, Ion Dongorozi, N. N. Beldiceanu, D. Iov, Adrian Păscu și Al. Lascarov-Moldovanu, iar cu teatru, G. M. Zamfirescu (un fragment din Domnișoara Nastasia, 9-10/1927). Studii și eseuri semnează O. Tafrali, N. Batzaria, St. Braborescu, Sandu Teleajen (Poezia nouă și veche, 16/1922), G. M. Zamfirescu (Între scenă și
GANDUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287150_a_288479]
-
luptăm noi, aromanii? (P. Bucovalla), Despre poetul H. Zalacosta (V. Diamandi-Aminceanul), Problema aromanilor (I. Nica), Macedoromânii în istorie (Ion Foți), Despre poetul Costă Crystalli (V. Diamandi-Aminceanul), Din istoria românilor balcanici (G. Murnu), Aromanii în lumina cântecelor populare albaneze (Dimitrie P. Păscu), Poezia pătimirii și a meliorismului în literatura aromâneasca (I. Gh. Scrima), Cântece populare aromânești după izvoare slave (Vasile Christu), Poezia armatolilor în literatura populară neogreaca (Ion Scrima) ș.a. De o atenție deosebită beneficiază literatura neogreaca prin traduceri din Campanis, Mavlis
DIMANDAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286770_a_288099]
-
aromâneasca (I. Gh. Scrima), Cântece populare aromânești după izvoare slave (Vasile Christu), Poezia armatolilor în literatura populară neogreaca (Ion Scrima) ș.a. De o atenție deosebită beneficiază literatura neogreaca prin traduceri din Campanis, Mavlis, Eftaliotis, C. Palamas, Aristotel Valaoritis, în vreme ce D. Păscu scrie despre Nopțile albaneze. Revista este o sursă de informații pentru cultură și literatura Balcanilor și a sud-estului european. M.Pp.
DIMANDAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286770_a_288099]
-
se vrea o expresie a modernității altoite pe tradiția perena: „Vrem criticism nou obținut prin sudarea modernismului adevărat și logic la tradiția selectata și dezbărată de prejudecăți”. D. publică poezii de Radu Gyr, Virgil Gheorghiu, Teodor Scarlat, Yvonne Rossignon, Petre Păscu, Virgil Carianopol, Sergiu Ludescu, Const. Sălcia, Gh. Moțiu, P. Severin, Ovidiu Constant. Ștefan Dan realizează câteva traduceri din Rimbaud, Marcel Olinescu și Tiberiu Vuia semnează proza scurtă, iar Ovidiu Constant publică un fragment de român. Miron Constantinescu apare în postura
DUH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286894_a_288223]
-
literatura: „române, nuvele, poezii, anecdote, biografii ale oamenilor celebri”, „pentru a sădi de timpuriu în inimi gustul criticii”. Poezia este semnată de Alice Călugăru, Traian D. Anghelovici, Ioan D. Pârvulescu, Al. St. Vernescu, Constantă Dunca-Schiau (Xanta), Christea N. Dimitrescu, N. Păștea, Constantin Nitzescu, Smaranda Andronescu (Smara), Emil Maur, Barbu Eftimiu. Cu proza contribuie Radu Stâncă, Stancu Popescu, Cornelia Drăgănescu, N. N. Savelea. Instructive sunt medalioanele dedicate unor scriitori importanți, de pildă lui Mihail Sadoveanu, I. L. Caragiale, Elenă Văcărescu. Revista are o valoare
DUMINECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286902_a_288231]
-
observatori acerbi ai realității contemporane" (p. 21) Daniel 1 cîștigă foarte bine din spectacole scandaloase În care atacă toate tabuurile etice și politice ale epocii, așa cum face mereu scriitorul. Titlurile sînt șarjate, teribiliste, ca de pildă: Preferăm tîrfele palestiniene" sau "Paște-mi fîșia Gaza!" Cinic și totuși depresiv, consumator a vreo cinci feluri de anxiolitice, de la Xanax la Tranxene, obsedat sexual și totuși patetic, materialist și totuși străbătut de Întrebari metafizice, Daniel 1 este un bărbat de inteligență peste medie, dar
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
se arată că revista continuă tradiția publicațiilor locale „Dunărea”, „Plaiuri dobrogene”, „Analele Dobrogei”, „Rod nou” și „Lumină”. Colaborează cu poezii Dimitrie Batova, Nikita Al. Macedonski, Demetrie Mihail Dascălu, Eleonora Ionescu, E. Ar. Zaharia, - sub pseudonimul George Dan -, George Danubia, Toma Păscu, Alex. Gherghel, Bebe Stanciu, iar cu proza, G. Tăvala. M.Pp.
CUGET DOBROGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286552_a_287881]
-
, publicație apărută la Iași între 17 noiembrie 1940 și decembrie 1943, având subtitlul „Revista săptâmânală de probleme actuale, literatura și critica”. Director: Giorge Păscu, până în februarie 1941. În primul număr, publicația se pronunță pentru „libertatea scrisului”, deși se situează pe poziția guvernanților, cerând pensionarea profesorilor C. Rădulescu-Motru, P. P. Negulescu, D. Pompei și N. Iorga. În lucrarea Destinul omenirii, P.P. Negulescu afirmase că nazismul
CETATEA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286181_a_287510]
-
Stâncă, Barbu Brezianu, Traian Chelariu, Constant I. Cosma, Ben Corlaciu, Ștefan Aug. Doinaș, Emil Micu, Petru Homoceanu, Anișoara Odeanu, Octav Șuluțiu, Barbu Cioculescu, Al. Husar, Ștefan Muscalu, Mircea Petala, Letiția Papu, Gh. Chivu, Radu Teculescu, Ion Preda-Misleanu, Ion Oana, Petre Păscu, Ion Apostol Popescu. Este una dintre cele mai bune reviste de poezie ale generației războiului. M.Pp.
CLAVIATURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286296_a_287625]
-
Burileanu-Grancea. Programul, așa cum reiese din Avertismentul primului număr, țintește redarea unei imagini globale a mișcării culturale din capitală Moldovei. Pot fi citite versuri de George Lesnea, G. Topîrceanu, Al. O. Teodoreanu, Demostene Botez, Enric Furtună. Proza semnează Ionel Teodoreanu, Adrian Păscu, Sandu Teleajen, iar teatru, Adrian Păscu. Domeniul publicisticii este ilustrat de Gh. Chirițescu, Alexandru Pogonat, Mihail Sadoveanu fiind prezent cu o Scrisoare lui Eugen Herovanu. În fiecare număr partea finală este dedicată vieții sociale, economice și politice a orașului. Alți
ALMANAHUL VIEŢII IESENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285300_a_286629]
-
primului număr, țintește redarea unei imagini globale a mișcării culturale din capitală Moldovei. Pot fi citite versuri de George Lesnea, G. Topîrceanu, Al. O. Teodoreanu, Demostene Botez, Enric Furtună. Proza semnează Ionel Teodoreanu, Adrian Păscu, Sandu Teleajen, iar teatru, Adrian Păscu. Domeniul publicisticii este ilustrat de Gh. Chirițescu, Alexandru Pogonat, Mihail Sadoveanu fiind prezent cu o Scrisoare lui Eugen Herovanu. În fiecare număr partea finală este dedicată vieții sociale, economice și politice a orașului. Alți colaboratori: C. Săteanu, I. Berg. I.I.
ALMANAHUL VIEŢII IESENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285300_a_286629]
-
sunt de naturi distincte, prin urmare și reprezentările lumii, modul de a percepe realitatea diferă sensibil. Scriind despre modul de a se apropia de Evul Mediu al studioșilor grăbiți, Michel Pastoureau atrăgea atenția asupra "celui mai mare pericol" care îl paște pe istoric atunci când are de a face cu lumea animală, cu reprezentările zoomorfe, cu iconologia bestiarelor: anacronismul 2. Cum e vorba de o "metodologie" descrisă de un specialist care a schimbat imaginea despre Evul Mediu într-o cultură cu o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
poartă cu diferitele surse din Antichitate până în Evul Mediu târziu este necesar să reconstitui acea gândire specifică fiecărei epoci în parte și mai ales epistema specifică epocii și arealului cultural în care și-a scris principele moldovean capodopera. Altfel, te pasc nenumărate capcane. Riști, de pildă, să muți în alte sisteme de cunoaștere unele animale cum ar fi liliacul, castorul, vidra, bâtlanul, struțul, girafa și chiar inorogul, care pentru cei vechi erau, fără dubiu, hibrizi. Riști să acorzi o reputație pozitivă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
praful de copt, mirodenii, jumătate din cantitatea de ulei, sare și făina. Rezultă o maia groasă pe care o porționăm cu lingura în tigaia încinsă cu puțin ulei și coacem pe ambele părți. Se servesc pudrate cu zahăr. 9.8 PASCĂ ȘI PRĂJITURI CU BRÂNZĂ PASCĂ CU BRÂNZĂ (1) Aluatul - 250 g făină, 125 g unt, 120 g zahăr, 3-4 gălbenușuri, praf de copt și sare. Umplutura - 600 g brânză, 2 pahare de zahăr pudră, 1 pachet de margarină topită, 1
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
din cantitatea de ulei, sare și făina. Rezultă o maia groasă pe care o porționăm cu lingura în tigaia încinsă cu puțin ulei și coacem pe ambele părți. Se servesc pudrate cu zahăr. 9.8 PASCĂ ȘI PRĂJITURI CU BRÂNZĂ PASCĂ CU BRÂNZĂ (1) Aluatul - 250 g făină, 125 g unt, 120 g zahăr, 3-4 gălbenușuri, praf de copt și sare. Umplutura - 600 g brânză, 2 pahare de zahăr pudră, 1 pachet de margarină topită, 1 pahar de făină, 15 albușuri
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
sare și coajă de portocală. Se coace în tavă tapetată. Se așează aluatul ca suport, iar deasupra punem compoziția din brânză. După aceea, se dă la cuptor timp de o oră. La final, din puțin aluat facem biluțe pentru decor. PASCĂ CU BRÂNZĂ (2) Aluatul - 300 g făină, 150 g zahăr, 3 gălbenușuri, 100 g unt, o lingură de smântână, o lingură de ulei, 100 g nucă măcinată și ½ de praf de copt. Umplutura - 500 g brânză de vaci, 250 g
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
3 albușuri bătute spumă. Punem în tavă rotundă aluatul peste care punem brânza și dăm la cuptor timp de 20 de minute, apoi scoatem și punem compoziția de glazură și dăm iar la cuptor timp de 35 - 40 de minute. PASCĂ CU BRÂNZĂ DE VACI 1 kg brânză, 400 g zahăr, 6 gălbenușuri, 2 lingurițe de praf de copt, 10 linguri de griș, 240 g unt topit și albușurile. Se freacă brânza cu zahărul și gălbenușurile, se adaugă praful, grișul, untul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
gălbenușuri, 2 lingurițe de praf de copt, 10 linguri de griș, 240 g unt topit și albușurile. Se freacă brânza cu zahărul și gălbenușurile, se adaugă praful, grișul, untul, 100 g stafide și albușul spumă. Se coace la foc potrivit. PASCĂ CU SMÂNTÂNĂ 500 g smântână, lăsată în tifon pe făină, 2 linguri de făină, 6 albușuri bătute spumă, 3 linguri de zahăr, vanilie, stafide și arome. Se amestecă toate la un loc și se pun în tavă. Dedesubt se așează
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
se pune cealaltă foaie deasupra și se apasă bine. În continuare, se înțeapă cu furculița și se dă la cuptor. După ce s-a copt, o tăiem porții, iar la final turnăm deasupra 500 g smântână bătută cu 200 g zahăr. PASCĂ CU BRÂNZĂ 600 gr. de brânză, cinci linguri de griș, patru gălbenușuri și patru albușuri bătute spumă, patru linguri de smântână, 100 gr. de unt topit, 100 gr. de stafide, trei cuburi de rahat mărunțit, 400 gr. de zahăr, coajă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cu unt și dăm la cuptor timp de 25 - 30 de minute. Din când în când o scoatem și o înțepăm cu furculița și ungem cu gălbenuș pe deasupra. Această plăcintă se poate face cu răvașe pentru seara de Revelion. PASCĂ CU SMÂNTÂNĂ Aluatul - 140 gr. de unt, un ou întreg, un gălbenuș, un praf de copt, 100gr. de zahăr, coajă de lămâie, trei linguri de smântână, sare, făină cât cuprinde. Întindem foaia pe tava tapetată cu unt și făină și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
Nici măcar posesorii de animale de la țară nu-și protejează animalele pe care le exploatează. Prea puțini crescători de animale din zona rurală manifestă o preocupare evidentă pentru confortul acestora. în ultimii ani, am fost martori la apariția cailor abandonați, adeseori păscând între liniile de tramvai din orașe. Bătaia aplicată animalelor de povară, hrănirea lor precară și lipsa de grijă pentru igiena acestora nu fac o notă bună pentru România ca țară europeană. Nu există cercetări cu privire la violența împotriva animalelor și nu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
la canal și pe urmă am zis: "domnule, ce facem?" Eram disperați. Și am făcut telemea. Ce să facem, în perioada aceea era foamete și la București. S-a dus telemeaua la București. C. I.: Păi nu era periculos?Vacile pășteau în fond iarbă contaminată. D. B.: Nu, că erau în stabulație, nu erau la pășune. Nici nu erau scoase, numai tineretul bovin era scos la pășune, pentru dezvoltare. C. I.: Și chiar n-au fost presiuni din partea celor de la partid, ca să
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]