3,374 matches
-
complexitate, presupune parcurgerea acelorași etape, cu soluționarea unor problematici aferente fiecăreia (dar la scale diferite), problematici care pot varia în funcție de specificul ofertei educaționale respective. 1. Etapa de identificare a nevoilor de formare Evaluarea nevoilor de formare se realizează pe două paliere: pe de o parte, se identifică necesarul de competențe și de pregătire existent în comunitate, nișele fezabile de accesat, iar, pe de altă parte, se caută identificarea caracteristicilor potențialilor beneficiari. Atunci când vorbim despre nișe de ofertare corespunzătoare unor cerințe de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ceea ce este necesar să cunoască viitorii specialiști educaționali care vor lucra cu adulții, dar și pentru a veni în întâmpinarea diversității nevoilor de informare ale practicienilor care interacționează cu adulții în diferite sectoare ale educației pentru adulți și la diferite paliere (formator, manager, consilier, decident educațional etc.). În plus, problematica domeniului educației pentru adulți este una foarte diversă și complexă, imposibil de cuprins într-un singur volum. Cartea este, de asemenea, utilă pentru aprofundarea ei la nivel masteral (unde aceste aspecte
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
resursele adecvate pentru sprijinirea accesului la educație a persoanelor cu nevoi speciale, din grupuri marginalizate social. Sintetizând, este necesar ca direcțiile de politică educațională la nivel european să stimuleze participarea la educație, acționând, în acest sens, pe cel puțin patru paliere/niveluri (Nuissl, 1999): - al cererii: sprijinirea învățării autodirijate, conștientizarea nevoii de educație, prin dezvoltarea capacității (auto)reflexive, creșterea motivației și încurajarea cererii de educație, mai ales în rândul celor social dezavantajați (eliminarea barierelor de participare prin noi forme de finanțare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de familie; - vârsta: existând o discriminare mai mult sau mai puțin tacită față de persoanele trecute de o anumită vârstă, pe de o parte, și din cauza specificului procesului de învățare - sau, mai bine spus, a stereotipurilor legate de învățarea la acest palier de vârstă -, pe de altă parte, faptul că investiția în învățare în această etapă de viață este considerată ineficientă din punct de vedere economic; - modul în care este privit statutul de șomer, dar și impactul psihologic al acestuia asupra persoanei
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a descoperit și savoarea unor valori mai puțin perisabile, precum cele interioare, menopauza este privită ca o eliberare de servituțile biologiei, pentru a se deschide și a promova suplimentar temeiurile mai înalte ale vieții, adică pentru a înflori pe un palier superior (Fodor și Franks, 1990). Nuanțând lucrurile, savoarea acestei „maturități secunde” este valabilă mai ales în cazul femeilor cu un statut profesional superior (Todd et al., apud Dacey și Travers, 2002). În ceea ce privește andropauza, nu este vorba despre o sistare totală
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cunoștințe, abilități, atitudini și experiențe prealabile, cu adevărat eficiente, pentru a constitui baza și „patul germinativ” pentru ceea ce urmează a fi acumulat/achiziționat) (Kirkpatric, 1994); - evaluarea ulterioară, succedând imediat programului deja prescris, este necesară pentru certificarea abilitării cursanților în raport cu noile paliere ocupaționale vizate, prin constatarea unor diferențe relevante între performanțele/competențele lor preși posttraining, putând să justifice totodată faptul că „a meritat efortul” (consumul de fonduri/resurse alocate) și să servească drept punct de plecare (evaluare prealabilă) pentru alt stagiu de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
să fie luate în seamă și vizate de evaluare („evaluandul”), în educația adulților ele sunt mai numeroase și mai diverse, putând fi abordate din mai multe perspective decât în educația de tip școlar. De pildă, Kirkpatric (1994) vorbește de patru paliere/niveluri de evaluare, importante în raport cu orice stagiu de formare aferent educației adulților: 1. evaluarea reacției cursanților (dacă le-a plăcut cursul); 2. evaluarea învățării (dacă au interiorizat achizițiile scontate); 3. evaluarea condiției postînvățare (dacă derulează comportamentul profesional vizat); 4. evaluarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
complexitate, presupune parcurgerea acelorași etape, cu soluționarea unor problematici aferente fiecăreia (dar la scale diferite), problematici care pot varia în funcție de specificul ofertei educaționale respective. 1. Etapa de identificare a nevoilor de formare Evaluarea nevoilor de formare se realizează pe două paliere: pe de o parte, se identifică necesarul de competențe și de pregătire existent în comunitate, nișele fezabile de accesat, iar, pe de altă parte, se caută identificarea caracteristicilor potențialilor beneficiari. Atunci când vorbim despre nișe de ofertare corespunzătoare unor cerințe de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în Europa de Est, atât din punct de vedere artistic, cât și juridic. Umanist și pionier, Alexa Visarion a înființat teatrul sus-menționat pentru a realiza un schimb de experiențe umane și artistice între cele două state, un dialog al culturilor pe toate palierele artei teatrale. Multiplele turnee și contacte organizate până acum și interesul demonstrat de artiști din ambele țări, fie ei dramaturgi, regizori, scenografi sau actori, reprezintă dovezi clare." Mai recent, parteneriatul artistic cu instituții din Statele Unite s-a materializat și într-
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
torționarului. La fel, maestru al nuanțelor, Dorel Vișan este vital și puternic, dar, în același timp, chipul lașității și slugărniciei agresive. Dar tot acolo, pe apă, e și vasul părăsit, refugiu și liniște pentru întâlnirea cu filmul Meșterul Manole. Trei paliere ale actualității În Ana sunt și trei paliere ale actualității. Decupate fie temporal, în flash-back-uri, fie subtil, întrețesând poeticii filmice replici și stări definitorii. Să vorbim, în primul rând, despre trecut, despre epoca Ceaușescu, abordată cu mijloacele filmului de actualitate
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
este vital și puternic, dar, în același timp, chipul lașității și slugărniciei agresive. Dar tot acolo, pe apă, e și vasul părăsit, refugiu și liniște pentru întâlnirea cu filmul Meșterul Manole. Trei paliere ale actualității În Ana sunt și trei paliere ale actualității. Decupate fie temporal, în flash-back-uri, fie subtil, întrețesând poeticii filmice replici și stări definitorii. Să vorbim, în primul rând, despre trecut, despre epoca Ceaușescu, abordată cu mijloacele filmului de actualitate, dar din perspectiva timpului de azi. Sunt secvențe
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cuplul Albulescu-Vișan este atât de bine sudat. Complicitățile din trecut nu se răsfrâng însă doar în relațiile interpersonale, ci și în structura de sistem, funcționând cu și mai mult succes după decembrie 1989. Și mă refer acum la al doilea palier al actualității chiar al unui film de actualitate pe care l-aș numi... al contingentului. La acest nivel se continuă povestea, iată, cum ziceam, de succes, a unor oameni care în trecut au fost instrumente ale regimului represiv. Celor care
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
n-ar fi perfect realiste doar vedem asta în fiecare zi am zice că Alexa Visarion a abordat aceste secvențe într-o cheie realist-absurdă... grotescă și hilară, tragică și violentă, ridicolă si disperată... oglindă a zile. Cel de al treilea palier le este rezervat celor trei personaje principale. Trăiesc aici și acum, sfârtecați de realitatea unor vremuri noi, pentru care nu sunt pregătiți... ei vin din plămăda mitului. Al arhetipului. Alexa Visarion are darul de a lega în simbol și cele
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
săi (apud Wilmshurst, 2007), ea se datorează epuizării emoționale induse de hiperexcitabilitatea lor. Adolescenții, care oricum traversează o perioadă de profunde transformări pe multiple planuri, prezintă o mare fragilitate față de traume, potențată și de multiplicarea factorilor de risc, în acest palier existențial. La școlari, fenomenul oniric se concretizează în visele cu monștri și coșmaruri, acompaniate adeseori de incontinență urinară, somnambulism etc. Specific preșcolarilor este că trauma se exprimă și se retrăiește repetitiv, îndeosebi prin jocuri, desene, diferite modalități de exprimare non-verbală
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cărbunele insalubru din adânc. Așa se explică de ce printre marii creatori întâlnim mulți răniți ai destinului, dar care au excelat în alchimia sublimării. Așa cum arătam și cu o altă ocazie (Munteanu, 1994), întrucât fenomenul creator se organizează pe mai multe paliere de complexitate (ce culminează cu treapta emergentivă, cea a genialității), creația își poate arăta binefacerile ei inegalabile și pentru omul obișnuit, dacă acesta știe să cocheteze măcar cu nivelele ei accesibile. Iată de ce, un copil traumatizat poate găsi în desen
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se măsoară, iar ceea ce se pretează măsurării se referă exclusiv la informațiile dobândite prin cele cinci canale senzoriale sau prelungirile lor mecanice (Arntz et al., 2007). La antipod, noile descoperiri (preponderent din domeniul cuantic) au demonstrat configurația multinivelară a realității, palierul spiritual fiind la fel de real ca și celelalte nivele chiar dacă nu e măsurabil conform standardelor clasice. în consecință, nu trebuie să ne surprindă că toți acești savanți nonconformiști, dar deschizători de drumuri și întemeietori de sens, au o mare deschidere spirituală
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
condiții necesare, nu mai sunt deloc suficiente, deoarece integrativitatea trebuie să meargă mai departe, să se aprofundeze. Numai în acest fel se poate realiza o terapie cu adevărat cauzală, care, dintr-un inevitabil elan holistic, trebuie să vizeze cele trei paliere ale umanului: fizic, psihic și spiritual. Din perspectiva unui registru individual, orice traumă majoră reprezintă o cumpănă existențială, o criză ce naște colocvii interioare, reflexii și mai ales întrebări. Pentru a le răspunde este nevoie de extinderea hărții, de îmbogățirea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
poate furniza resurse suficiente pentru a alimenta formarea unei veritabile matrici, a unui sistem Coex care va avea o influență remarcabilă asupra statusului psihologic și social al persoanei în cauză (Grof, 1983, 2002). întrucât zona abisală se structurează pe trei paliere distincte, aceste sisteme Coex sunt prezente la fiecare nivel, chiar dacă sub denumiri diferite. S-a constatat că atunci când o asemenea formațiune este accesată, indiferent la ce nivel, ea se propagă ca o reacție în lanț, și la sistemele similare tematic
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lor pozitivă, solară și securizantă care ar trebui să le fie funciară. Prin urmare, decriptarea profundă și subtilă a cauzalității unor afecțiuni psihiatrice și psihosomatice reclamă adesea accesarea nu doar a psihismului biografic (așa cum procedează știința convențională), ci și a palierului perinatal și chiar a celui transpersonal (Grof, 2002). Spre exemplificare, în consens cu descoperirile epocale grofiene, menționăm că multe cazuri de claustrofobii, depresii inhibate, fobii la reptile, originează în matricea perinatală II, după cum unele crime, nevroze obsesiv compulsive, depresii agitate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de conduite: una preventivă, de asumare responsabilă a unor interdicții (așa cum derivă din cele expuse anterior) și alta de acțiune efectivă, atunci când aceasta s-a instalat deja. înainte de a aprofunda chestiunea, trebuie să atenționăm asupra faptului că prezența masturbației în palierul de vârstă menționat este firească, ceea ce înseamnă că un asemenea obicei nu frizează patologicul. Identificarea corectă a fenomenului masturbator reclamă elucidarea unor aspecte (Dolto, 1993) și anume putem suspecta o doză de patologie dacă practica respectivă devine o trebuință obsesivă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
holistică din medicină, viziune care s-a extins și în numeroase alte domenii, consideră boala ca un derapaj multinivelar: fizic, psihologic și spiritual și care nu se poate trata cu adevărat decât dacă se intervine, cu mijloace specifice, la toate palierele adiacente. Această orientare este în opinia noastră, nu doar cea mai complexă și mai realistă, dar și cea mai viabilă, îndeosebi când este vorba de maladii cu diagnostic infaust. Printr-o înțelegere mai profundă a patogenezei, se poate glisa extrem de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
capitol am furnizat suficiente dovezi, recoltate din mari laboratoare ale lumii, cu privire la incontestabila lor eficacitate, devine redundantă orice detaliere a acestui subiect. Ideea care se degajă este aceea că, prin cuplarea celor trei categorii de metode, fiecare vizând un alt palier fundamental al umanului (fizic, psihologic și spiritual), rata de supraviețuire, sau măcar de îmbunătățire a calității vieții bolnavului, sporește semnificativ. Cazul profesorului universitar D. Servan Schreiber, medic de reputație internațională, care apelând la toate aceste metode convenționale și neconvenționale, a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
aici că, dacă majoritatea teoriilor analizate în capitolul anterior se adresează conștiinței și imediatului, viziunea noologică se adresează în primul rând orizonturilor inconștiente, nivelului latențelor, profunzimilor spirituale. De aici vine și noutatea sistemului în ceea ce privește identitatea, și anume postularea permanenței pe palierul latențelor a unor cadre spirituale. Următorul capitol, al cincilea, aduce cu sine clarificarea opțiunilor epistemologice și metodologice. Practic, aici vom defini identitatea socioculturală și vom vedea "cum poate fi studiată". Parafrazându-l pe Jenkins (1996), vom spune că toate tipurile
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și controversat, dar întotdeauna actual, indiferent de vârstă, sex, profesie, etnie sau rasă. Sensibilitatea subiectului e dată de asocierea cu teme ce întotdeauna au captat interesul în dezbaterea politică, științifică sau publică, precum rasa, națiunea, etnia, clasa, genul ș.a. Pe palierul colectivului, îl întâlnim astăzi utilizat frecvent atât în literatura de specialitate, cât și în agenda publică, într-o paletă largă de asocieri 4: identitat culturală, identitate națională, identitate etnică, identitate de gen, identitate socială, identitate politică, identitate categorială, sau chiar
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
istoric cu timpul împlinirilor, trăirea înseamnă actualizare și, deci, realitate. De aici decurge modul în care poate fi studiată identitatea, și anume prin studiul actualizării cadrelor noologice. Perspectiva noologică adaugă la dimensiunile identității colective, indicate în capitolul anterior, un nou palier, cel al orizonturilor profunde, inconștiente, latente. De aici vine și postularea permanenței, pe acest nivel, a unor cadre spirituale, activabile prin trăire la nivelul realității intersubiective. Identitatea colectivă se fixează în aceste cadre în cursul momentelor de trăire intersubiectivă profundă
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]