13,778 matches
-
Carpați. Există totuși șanse reale că normele și valorile occidentale să fie îmbrățișate și de moldo-valahi și ei să adere de facto, nu numai de jure, la Europa fără că Moscova să intervină în forță. Apropiată vizita în România a papei Francisc cu prilejul aniversării a 100 de ani de la Marea Unire da încredere, în acest sens, tuturora românilor. Notă: Eseul „Revin rușii” http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/COMENTARII/Revin%20rusii%20de%20Viorel%20Roman.htm e surprinzător de actual. Asta mă
UN NOU RĂZBOI RECE ? de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375677_a_377006]
-
în Moldova și de Argeș în Țara Românească. Aceste tensiuni pe de o parte, misiunea catolică, iar pe de alta chemarea adresată Constantinopolului pentru a hirotonisi un mitropolit ortodox se întrevăd în scrisorile lui Clement VI. La 17 octombrie 1345, papa îi transmite lui Ludovic de Anjou că valahii români trec la catolicism... Istoriografia română, fără a se bucura de efectele propagandei catolice, se felicită pentru atestarea de către papalitate a romanității românilor. În acest sens, Iorga afirmă cu forță că "în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
al XVII-lea, în mișcarea de retragere a Imperiului otoman. Eșecul asediului Vienei, din 1683, îndepărtează, amenințarea otomană a Europei. În 1683-1684, este înființată o coaliție a principalilor adversari ai Imperiului otoman. Austriecii, rușii și polonezii, cărora li se alătură papa, apoi Veneția, se aliază. După semnarea păcii de la Karlowitz în 1699 cu austriecii, polonezii și venețienii (rușii o vor semna în iulie 1700), rezultatul este copleșitor pentru otomani. Atunci aproape întreaga Ungarie și Transilvania care intră la austrieci sînt pierdute
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
din Sibiu și Brașov, cărora regele Ungariei le-a conferit privilegii economice, privilegii contestate de prințul valah; lupta care opune pe Matei Corvin lui Frederic al III-lea de Habsburg și deturnarea cruciadei, și o chemare la cruciadă lansată de Papa Pius în 1459. În 1458, după o campanie împotriva marelui vizir Mahomed Pașa, Matei Corvin este prins în războiul civil din Ungaria. Vlad, care urmează în 1460 chemarea papei, este abandonat de domnitorii pro-otomani și de orașele comerciale. Împotriva turcilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Habsburg și deturnarea cruciadei, și o chemare la cruciadă lansată de Papa Pius în 1459. În 1458, după o campanie împotriva marelui vizir Mahomed Pașa, Matei Corvin este prins în războiul civil din Ungaria. Vlad, care urmează în 1460 chemarea papei, este abandonat de domnitorii pro-otomani și de orașele comerciale. Împotriva turcilor, el nu este aproape deloc susținut de către Corvin. Acesta merge pînă la a sprijini un contra-pretendent pentru tronul Țării Românești. Vlad reacționează. În 1460 lansează expediții de represalii împotriva
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
tronul Țării Românești. El este recunoscut domn de către Matei Corvin, dar Basarab III și aliații săi turci îl "taie în bucăți". De unde vin informațiile sîngeroase despre Vlad Țepeș? Acestea au fost adunate de Matei Corvin care trebuie să-1 convingă pe papă, arătîndu-i motivele care l-au determinat să-1 pedepsească cu asprime pe prințul valah, deși acesta era angajat în lupta împotriva turcilor. Primele texte despre Dracula încep să circule în Austria chiar în momentul în care o delegație maghiară negociază pentru
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
independențe. Mihai Viteazul întrupează visurile unei diaspore grecești care începe să spere în victoria și restaurarea imperiului. După debutul pontificatului său, în 1592, Clement VIII reia un plan de cruciadă anti-otomană care aliază țările române cu Polonia și Rusia. Trimișii papei se străduiesc să îndepărteze Biserica rusă de patriarhatul din Constantinopol, considerat ca fiind prea dependent de Poartă. Mihai Viteazul, ca și domnitorul Moldovei, Aron-Vodă, este susținut de familia Cantacuzinilor, care reprezintă interesele pârtii naționale. Conjunctura locală, cu afirmarea rolului crescut
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nuntă și de înmormîntare. Părerile lui Cantemir în privința difuziunii majoritare a ortodoxiei sînt confirmate de mărturia anterioară a episcopului catolic Bandini care, cu ocazia vizitării bisericilor de rit latin ale provinciei Moldova, scrie, în martie 1648, un lung raport pentru papa Inocențiu X. Viziunea oferită de starea Bisericii catolice moldave este deplorabilă: edificiile religioase sînt în ruină, clopotnița de la catedrala din Bacău se dărîmă, casa parohială din Iași este în întregime distrusă, iar cei cîțiva catolici din Galați se adună într-
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Ungariei, Kollonich. Acesta din urmă propune ierarhiei ortodoxe cele patru articole ale Conciliului de la Florența care unise o vreme Bisericile latină și bizantină în 1439 ca bază a acordului. În schimbul egalității cu clerul catolic, clerul român trebuia să-1 accepte pe papă ca șef vizibil al Bisericii, să admită existența purgatoriului, să accepte pîinea azimă pentru comuniune. Istoricul american Keith Hitchins, într-un studiu din 1987 consacrat ideii de națiune la românii din Transilvania, insistă asupra motivațiilor socio-politice ale acceptării condițiilor puse
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
instigă împotriva dezvoltării școlilor catolice. Cu toate acestea, oamenii politici, printre care Take lonescu și Ionel Brătianu, și-au pus oficial problema unui concordat cu Roma încă din 1915. În 1920, regele Ferdinand trimite un ministru plenipotențiar la Vatican, iar papa un nunțiu la București. Atît patriarhul Miron Cristea, cît și laicii ortodocși, își exprimă dezaprobarea. Totuși, textul este semnat în mai 1927 și ratificat în 1929, sub guvernul național-țărănesc al lui Maniu. În 1981, într-o lucrare publicată la București
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
comunicate de autorități. Catedralele și bisericile uniate sînt închise. În noiembrie 1948, aproape 600 de preoți uniați sînt arestați. Biserica Romano-Catolică este denunțată ca fiind o forță îndreptată împotriva regimului comunist. Propaganda susținută de ziarul Scînteia publică o fotografie a Papei sărutînd mîna generalului Marshall. Buletinul Legației Române din Paris publică, în august 1949, o declarație a patriarhului Justinian: "Vaticanul este centrul celei mai vechi tradiții imperialiste care n-a ezitat să uzeze de toate mijloacele sistemului capitalist pentru a comercializa
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
celei mai vechi tradiții imperialiste care n-a ezitat să uzeze de toate mijloacele sistemului capitalist pentru a comercializa lucrurile sfinte cu ajutorul Băncii Sfîntului Scaun și a altor întreprinderi care au interese comune cu cercurile financiare anglo-saxone. În aceste scopuri, Papa Pius al XII-lea n-a ezitat să uzeze de toate mijloacele pe care le avea, chiar și cînd acestea erau contrarii spiritului și literei Sfintei Scripturi". Campania organizată împotriva Vaticanului și a credincioșilor săi este violentă în momentul promulgării
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
este încet-încet interzisă. Se intensifică persecuția preoților: în septembrie 1951, un mare proces pentru spionaj ținut în fața Tribunalului Militar din București duce la condamnarea mai multor episcopi și laici la pedepse de optsprezece ani de închisoare. Vaticanul reacționează prin vocea Papei, care adresează, pe 27 martie 1952, o scrisoare apostolică clerului și credincioșilor catolici din România. Pe de altă parte, și comunitatea evreiască este afectată, școlile religioase fiind naționalizate. Rabinul Moses Rosen intră în conflict cu ministrul Cultelor, Stanciu Stoian, care
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
O Obrenovici, Milan 125 Ogarev, Nicolae 87 Omer Pașa 94 Oprea, Gheorghe 323 Orechovius 52 Orlando, Vittorio Emanuele 177 Ostrovski 229 P Pacepa. Ion 330, 332, 348, 368 Paleologi (familia) 41 Paleologu, Alexandru 363 Panaitescu, Petre P. 22 Panu 127 Papa Pius 43 Papa Pius al Xll-lea 281 Papacostea, Șerban 32, 48, 49, 51 Papadat-Bengescu, Hortensia 201 Papiu-Ilarian, Alexandrii 19, 97 Papu, Edgar 343 Para, loan 64 Paraschiv, Vasile 331 Paraschivescu, Miron 288, 289, 306 Paris, Henri 294 Pascu, Ștefan 27
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
125 Ogarev, Nicolae 87 Omer Pașa 94 Oprea, Gheorghe 323 Orechovius 52 Orlando, Vittorio Emanuele 177 Ostrovski 229 P Pacepa. Ion 330, 332, 348, 368 Paleologi (familia) 41 Paleologu, Alexandru 363 Panaitescu, Petre P. 22 Panu 127 Papa Pius 43 Papa Pius al Xll-lea 281 Papacostea, Șerban 32, 48, 49, 51 Papadat-Bengescu, Hortensia 201 Papiu-Ilarian, Alexandrii 19, 97 Papu, Edgar 343 Para, loan 64 Paraschiv, Vasile 331 Paraschivescu, Miron 288, 289, 306 Paris, Henri 294 Pascu, Ștefan 27, 63, 99 Paști
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
biserica constantinopolitană n-a avut nicicând un caracter universal, ea a fost o restrânsă biserică special grecească și e natural că, de vreme ce n-a căutat a-și da o importanță umanitară, îngăduitoare, universală, nimeni nici nu i-a dat-o. Papa de la Roma nu era un arhiereu italian; patriarhul din Constantinopol însă nu-i nimic alt decât au arhiereu grec. Daca deci secularizarea s-a îndeplinit în țări catolice, cu cât mai mult era și naturală și justă față cu autorități
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
calcula măsura executării lor. Temerea lui Iacobini despre cele ce ar fi de s-ar schimba guvernul e o temere reciprocă. Ce nu ne poate amenința daca s-ar schimba guvernul din Vatican și s-ar sui în Scaun un papă luptător ca Piu IX? Deci din amândouă părțile trebuie să fim în poziție ca o spadă să țină pe cealaltă în teacă. Nu ni se poate cere ca noi să frângem pe-a noastră pe când, din contra, Curia să fie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ca o spadă să țină pe cealaltă în teacă. Nu ni se poate cere ca noi să frângem pe-a noastră pe când, din contra, Curia să fie liberă de a-și aranja politica ei, prietinește sau dușmănește, după voința eventualului papă și a consiliarilor săi. Daca pronunțiul nu vede destulă claritate în încheierea ministerială întreb din parte-mi ce e clar pîn-acum din partea Romei? Noi am făcut însemnate concesiuni practice, pe cât am putut după legislațiunea noastră actuală, de la intrarea în minister
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu vede destulă claritate în încheierea ministerială întreb din parte-mi ce e clar pîn-acum din partea Romei? Noi am făcut însemnate concesiuni practice, pe cât am putut după legislațiunea noastră actuală, de la intrarea în minister a d-lui de Puttkamer; din partea papei n-avem însă decât o nehotărâtă indicațiune teoretică, fără obligativitate juridică, că va putea îngădui un sistem de anunțare a numirilor, necomplet definită, sau, precum se exprimă pronunțiul, "ni s-a pus în perspectivă" o acțiune prevenitoare, care din parte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în Dieta prusiană și în Reichstag în care noi vedem un comentar practic, o interpretare a instrucțiunilor papale. Ce ne-ajută părtinirea teoretică a Scaunului roman în contra socialiștilor daca fracțiunea catolică din țară, mărturisind cu tărie supunerea ei la voința papei la toate votările, le dă concurs public atât socialiștilor cât și oricărei alte tendințe subversive? Centrul protestează că are intențiuni bune cari nu se execută nicicând, căci, sub pretextul că tocmai așa precum o face guvernul n-ar lupta el
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
partidul catolic ne-a împrumutat concursul său în cestiunea vămilor am crezut în seriozitatea preântâmpinării papale și am aflat în această credință încurajare pentru tratările întîmplate. De atunci însă partidul catolic, care în deosebi mărturisește public că e în serviciul papei, a atacat în Dietă guvernul pe toate terenurile, în cestiunea drumurilor de fier, a impozitului asupra cârciumelor, în privirea legei poliției agrare, în cestiunea polonă. Tot astfel în politica Imperiului, și anume în cestiuni de existență precum bugetul armatei, legea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lor de-a da ajutor socialiștilor e sprijinită de membrii celei mai distinse și mai bogate aristrocrații, lucru pentru care nu se poate admite alt motiv decât influența duhovnicilor asupra bărbaților și mai cu seamă asupra femeilor. O vorbă de la papa sau de la episcopi, chiar numai sfatul cel mai discret, ar pune capăt acestei legături nenaturale între nobilimea și preoții catolici și între socialiști. Pe câtă vreme însă în locul acestora guvernul va fi atacat în bazele existenței lui de fracțiunea romano-catolică o cedare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în bazele existenței lui de fracțiunea romano-catolică o cedare din partea guvernului e cu neputință. Guvernul poate întîmpina pacinic tendințe pacinice; dar, daca prin luptă și amenințări i s-ar silui mâna, abdică ca guvern. Când pe lângă aceasta se adaugă că papa sau cel puțin pronunțiul pare față cu Luminarea Voastră că așteaptă folos de la un ton amenințător, atuncea văz cu părere de rău că acolo sânt mai departe decât oricând de un modus vi vendi acceptabil la noi. Indicarea unor hotărâri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mai mult; dar biserica lasă pe procuratorii ei din Reichstag și din Dietă precum și în presă să continue războiul mare și cel mic în forme ceva mai blânde, însă cu aceeași hotărâre în privirea fondului. Îmi pare foarte rău că papa crede cumcă prin lupte și amenințări va câștiga mai mult de la noi decât prin o prietinoasă cedare, precum ne pare rău că un prelat atât de amabil ca Iacobini are cauze de-a fi rău dispus asupră-ne, dar în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a arătat niciodată în contrazicere cu ceea ce pusese dintru început înainte și astfel nu este răspunzător daca, mulțumită legilor din mai, relațiunile dintre Berlin și Vatican s-au înveninat. Politica Curiei romane nu se poate schimba; spada ei este crucea. Papa nu se amestecă în cestiunile politice; să se plece spada dinaintea divinei instituții pontificale și papa își va deschide imediat brațele pentru împăcăciune. Desigur prințul de Bismarck nu e omul înaintea căruia să aibă trecere frazele gazetei clericale; dar, judecând
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]