3,524 matches
-
pentru casă, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a ponomarului de 1 ha. Parohia avea în îngrijire spirituală 1.649 familii cu 6.616 credincioși. În acel an, comunitatea ortodoxă din Bosanci era păstorită de preotul paroh Nicanor Văleanu (născut în 1887) și de preoții coperatori Mihail Ioachimciuc (născut în 1908) și Constantin Baranal (născut în 1908). Cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la sfințirea bisericii, s-a efectuat în anul 2007 o slujbă de resfințire
Biserica Sfântul Gheorghe din Bosanci () [Corola-website/Science/317313_a_318642]
-
lemn din Costești datează din acel an. Pomelnicul este scris cu slove chirilice și cuprinde numele preoților care au slujit în Costești din cele mai vechi timpuri. Pomelnicul bisericii menționează în anul 1809 un preot cu numele de Vasile ca paroh. Printre preoții care au slujit aici este menționat pr. Costache Neculau, paroh la Costești în perioada 1873-1929, al cărui tablou înrămat se află agățat pe peretele de la intrarea în biserică. În decursul timpului, biserica a fost reparată de mai multe
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
chirilice și cuprinde numele preoților care au slujit în Costești din cele mai vechi timpuri. Pomelnicul bisericii menționează în anul 1809 un preot cu numele de Vasile ca paroh. Printre preoții care au slujit aici este menționat pr. Costache Neculau, paroh la Costești în perioada 1873-1929, al cărui tablou înrămat se află agățat pe peretele de la intrarea în biserică. În decursul timpului, biserica a fost reparată de mai multe ori: a fost revopsită, s-a tencuit soclul din piatră pentru a
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
1816, în-trucât, în anul 1811, satul Rădăuți proaspăt intrat în componența Domeniului Rădăuți era prea puțin dezvoltat și nu exista nici biserică și nici casă parohială. Deși oficial exista deja Parohia Romano-Catolică din Rădăuți, ea nu avea încă numit un paroh. Din 1816 și până în anul 1818, de parohia rădăuțeană avea grijă administratorul Parohiei Romano-Catolice din Siret, pr. Anton Zyska și de părintele Josef, cavaler de Nitzki, tot administrator al parohiei siretene. În lipsa unui lăcaș de cult, liturghiile se celebrau într-
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
Francisc I (1806-1835) care a vizitat localitatea la 7 august 1817 și a notat cele constatate în jurnalul său de călătorie. Ca urmare a numeroaselor solicitări ale comunității catolice din localitate, arhiepiscopul de Lemberg înființează Parohia Rădăuți, numindu-l ca paroh pe pr. Joseph Sattfeld. Acesta este instalat oficial la 26 aprilie 1818. În vara acelui an, preotul Joseph Sattfeld a început demersurile pentru construirea unei biserici romano-catolice în Rădăuți. Cererea adresată de el la 12 august 1818 către Arhidieceza de
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
devine "Nativitas Beatae Mariae Virginis - Nașterea Sfintei Fecioare Maria". Perioada de la începutul secolului al XX-lea este considerată a fi una dintre cele mai prolifice, atunci fiind sfințite și două capele în Rădăuți: La 1 iunie 1904, este numit ca paroh monseniorul Clemens Swoboda, care ulterior preia și conducerea Decanatului de Rădăuți, după reorganizarea administrativă a bisericilor din Bucovina din anul 1906. Până la primul război mondial, comunitatea catolică din localitate a crescut constant. Astfel, dacă în 1825 trăiau în Rădăuți 1
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
erau 4.437, pentru ca în 1910 numărul lor să devină de 5.088. Destrămarea Imperiului Austro-Ungar și Unirea Bucovinei cu România din noiembrie 1918 au produs unele schimbări în organizarea bisericească. La acel moment, la Rădăuți păstorea Mons. Clemens Swoboda, paroh (din 1904) și decan de Rădăuți (din 1907). Odată cu trecerea Bucovinei sub administrație românească, s-au reglementat noi relații între Regatul României și Vatican. Pentru administrarea noilor teritorii unite cu România, Vaticanul l-a desemnat pe ES Józef Bilczewski (1860-1923
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
înființat un Vicariat general în Bucovina (cu sediul la Cernăuți), care a fost condus de pr. Josef Schmidt. Deoarece acesta din urmă a decedat la scurt timp, Mons. Clemens Swoboda a fost numit la 9 iunie 1921 în funcția de paroh de Cernăuți și Vicar General al Bucovinei. Pentru o mai bună organizare a comunității romano-catolice din Bucovina, au fost înființate decanate. Decanatul de Rădăuți a preluat jurisdicția comunităților din Bucovina de Sud cu următoarele parohii: Rădăuți (cu filialele Satu Mare și
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
Marginea). În anul 1934, se afla sub administrarea Decanatului de Rădăuți un număr de 34.102 credincioși catolici. Ca decani de Rădăuți au fost: mons. Clemens Swoboda (ianuarie 1907 - august 1924), pr. Karl Morosiewicz (17 iulie 1925 - 29 septembrie 1929) - paroh de Rădăuți și pr. Anton Sebesteny (octombrie 1930 - decembrie 1940) - paroh de Dornești. Plecarea la Cernăuți a Mons. Swoboda a dus la vacantarea postului de paroh la Rădăuți. Timp de 3 ani, parohia a fost condusă de administratorul parohial Franz
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
un număr de 34.102 credincioși catolici. Ca decani de Rădăuți au fost: mons. Clemens Swoboda (ianuarie 1907 - august 1924), pr. Karl Morosiewicz (17 iulie 1925 - 29 septembrie 1929) - paroh de Rădăuți și pr. Anton Sebesteny (octombrie 1930 - decembrie 1940) - paroh de Dornești. Plecarea la Cernăuți a Mons. Swoboda a dus la vacantarea postului de paroh la Rădăuți. Timp de 3 ani, parohia a fost condusă de administratorul parohial Franz Gaschler (până la 30 aprilie 1922), parohul Josef Mykietiuk (decedat la 15
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
Swoboda (ianuarie 1907 - august 1924), pr. Karl Morosiewicz (17 iulie 1925 - 29 septembrie 1929) - paroh de Rădăuți și pr. Anton Sebesteny (octombrie 1930 - decembrie 1940) - paroh de Dornești. Plecarea la Cernăuți a Mons. Swoboda a dus la vacantarea postului de paroh la Rădăuți. Timp de 3 ani, parohia a fost condusă de administratorul parohial Franz Gaschler (până la 30 aprilie 1922), parohul Josef Mykietiuk (decedat la 15 mai 1923, după numai un an de la numire) și apoi iarăși de pr. Franz Gaschler
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
Sebesteny (octombrie 1930 - decembrie 1940) - paroh de Dornești. Plecarea la Cernăuți a Mons. Swoboda a dus la vacantarea postului de paroh la Rădăuți. Timp de 3 ani, parohia a fost condusă de administratorul parohial Franz Gaschler (până la 30 aprilie 1922), parohul Josef Mykietiuk (decedat la 15 mai 1923, după numai un an de la numire) și apoi iarăși de pr. Franz Gaschler ca administrator. La 3 noiembrie 1924 este numit ca paroh pr. Karl Morosiewicz, acesta devenind la 17 iulie 1925 și
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
condusă de administratorul parohial Franz Gaschler (până la 30 aprilie 1922), parohul Josef Mykietiuk (decedat la 15 mai 1923, după numai un an de la numire) și apoi iarăși de pr. Franz Gaschler ca administrator. La 3 noiembrie 1924 este numit ca paroh pr. Karl Morosiewicz, acesta devenind la 17 iulie 1925 și Decan de Rădăuți. Deoarece acesta a decedat în septembrie 1929, a fost desemnat cu conducerea parohiei vicarul Otto Schmegner ca administrator (până în iulie 1931). La 13 iulie 1931, a fost
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
Morosiewicz, acesta devenind la 17 iulie 1925 și Decan de Rădăuți. Deoarece acesta a decedat în septembrie 1929, a fost desemnat cu conducerea parohiei vicarul Otto Schmegner ca administrator (până în iulie 1931). La 13 iulie 1931, a fost numit ca paroh pr. Karl Schüttler. În această perioadă au avut loc două evenimente importante în viața comunității rădăuțene: În anul 1930, populația orașului Rădăuți era de 16.788 locuitori, dintre care 5.910 români (35,20%), 5.611 evrei (33,42%), 4
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
germani. La data de 5 decembrie 1940 și părintele Karl Schüttler a părăsit parohia pentru totdeauna. În perioada celui de-al doilea război mondial, Parohia Rădăuți a fost deservită de mai mulți preoți pe perioade scurte: administratorul Petru Demșa (1940-1941), parohul Ioan Malec (1941-1944) și parohul Anton Trifaș (1945-1946). În perioada mai 1944 - ianuarie 1945, parohia nu a avut nici paroh și nici administrator, pentru celebrarea liturghiilor deplasându-se preoți din parohiile vecine. Perioada regimului comunist a fost o perioadă grea
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
decembrie 1940 și părintele Karl Schüttler a părăsit parohia pentru totdeauna. În perioada celui de-al doilea război mondial, Parohia Rădăuți a fost deservită de mai mulți preoți pe perioade scurte: administratorul Petru Demșa (1940-1941), parohul Ioan Malec (1941-1944) și parohul Anton Trifaș (1945-1946). În perioada mai 1944 - ianuarie 1945, parohia nu a avut nici paroh și nici administrator, pentru celebrarea liturghiilor deplasându-se preoți din parohiile vecine. Perioada regimului comunist a fost o perioadă grea pentru Biserica Catolică din România
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
al doilea război mondial, Parohia Rădăuți a fost deservită de mai mulți preoți pe perioade scurte: administratorul Petru Demșa (1940-1941), parohul Ioan Malec (1941-1944) și parohul Anton Trifaș (1945-1946). În perioada mai 1944 - ianuarie 1945, parohia nu a avut nici paroh și nici administrator, pentru celebrarea liturghiilor deplasându-se preoți din parohiile vecine. Perioada regimului comunist a fost o perioadă grea pentru Biserica Catolică din România. După război, credincioșii germani au început să emigreze în Germania. Patrimoniul parohiilor este naționalizat aproape
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
și Solca, precum și Decanatul de Rădăuți. Parohia Rădăuți este reorganizată, preluând sub administrarea sa comunitățile romano-catolice din satele Brodina, Clit, Falcău, Gura Putnei, Măneuți, Putna, Țibeni, Voievodeasa și Volovăț. În același timp, preoții și enoriașii sunt persecutați. În decembrie 1952, parohul Eugen Baltheiser a fost arestat de securitate. Cu toate acestea, s-au desfășurat între anii 1982-1983 activități de reparație generală a bisericii, efectuându-se și modificări ale interiorului. Lucrările de renovare continuă și în anii următori. În ultimul deceniu al
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
reparație generală a bisericii, efectuându-se și modificări ale interiorului. Lucrările de renovare continuă și în anii următori. În ultimul deceniu al secolului al XX-lea este schimbat acoperișul din tablă cu unul nou. Începând din anul 2006, în timpul păstoririi parohului Iosif Răchiteanu, s-au efectuat noi lucrări de modernizare a bisericii: În prezent, Parohia Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți are 10 filiale, dintre care 5 cu biserici (Clit, Falcău, Gura Putnei, Putna și Voievodeasa) și 5 fără biserici (Gălănești
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
timp de mulți ani de către doamna Otilia Luther, până la trecerea sa la cele veșnice. În prezent, de această capelă se îngrijesc fiicele sale. În anul 2008, familia Zaremba din Voievodeasa a renovat această capelă. În fiecare an, de sărbătoarea hramului, parohul din Rădăuți celebrează aici o liturghie. Capela Sf. Treime se află pe strada Horia. Ea a fost construită în perioada 10 mai - 4 octombrie 1904 în grădina casei lui Peter Pohl. Capela a fost sfințită de către pr. Clemens Swoboda, paroh
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
parohul din Rădăuți celebrează aici o liturghie. Capela Sf. Treime se află pe strada Horia. Ea a fost construită în perioada 10 mai - 4 octombrie 1904 în grădina casei lui Peter Pohl. Capela a fost sfințită de către pr. Clemens Swoboda, paroh și decan de Rădăuți. Pe frontispiciul capelei se află tabloul Sfintei Treimi, având la bază inscripția următoare: ""Dreifaltigkeits Kapelle erbaut mit Gottes Hilfe im Jahre 1904"" (în traducere "Capela Treimii construită în anul 1904 cu ajutorul lui Dumnezeu"). Testamentul acestei capele
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
se oficieze și sfânta Liturghie.”" În prezent, această capelă este îngrijită de descendenții lui Peter Pohl. În cimitirul catolic din Rădăuți sunt înmormântați câțiva preoți care au slujit la Rădăuți. Lângă capela catolică se află mormântul părintelui Joseph Sattfeld, primul paroh (1792-1851). În apropierea monumentului eroilor sunt mormintele preoților Johann Zukiewicz (1808-1878), Eduard Niestenberger (1829-1903), Rudolf Dombrowski (+1909) și Josef Mykietiuk (1851-1923). La această biserică au slujit următorii preoți-parohi: În perioadele mai 1944 - ianuarie 1945 și august 1958 - aprilie 1959, Parohia
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
Treime”. Preotul Ftoma Kalisiewicz a murit în anul 1825, iar după moartea sa a început un conflict între ortodocși și greco-catolici cu privire la bisericuța de lemn. După înființarea în 1826 a Parohiei ortodoxe „Sf. Dumitru” și numirea preotului Vasile Burlinschi că paroh, credincioșii greco-catolici ruteni nu li s-a mai permis să-și țină acolo slujbele religioase. Până la construirea unei biserici proprii, credincioșii greco-catolici ruteni din Siret au folosit biserică romano-catolică (care fusese construită în 1816-1824 și sfințită în 1826) pentru ținerea
Biserica Schimbarea la Față din Siret () [Corola-website/Science/317366_a_318695]
-
din Siret au rămas fără preot aproape 10 ani, dar în anul 1834 autoritățile ecleziale superioare au ridicat capelanatul la statutul de parohie și au numit un nou preot. Ca urmare a pierderii arhivei parohiei, nu se cunoaște numele primului paroh. Conform cronicii întocmite un secol mai târziu de pr. Clement Zlepko, primul paroh este considerat preotul Grigorji Sengalewicz, numit la Siret în anul 1836. El a păstorit aici doar doi ani, după care i-a succedat preotul Ignatji Buczacki, care
Biserica Schimbarea la Față din Siret () [Corola-website/Science/317366_a_318695]
-
autoritățile ecleziale superioare au ridicat capelanatul la statutul de parohie și au numit un nou preot. Ca urmare a pierderii arhivei parohiei, nu se cunoaște numele primului paroh. Conform cronicii întocmite un secol mai târziu de pr. Clement Zlepko, primul paroh este considerat preotul Grigorji Sengalewicz, numit la Siret în anul 1836. El a păstorit aici doar doi ani, după care i-a succedat preotul Ignatji Buczacki, care a administrat parohia timp de 36 de ani (1838-1874). În perioada păstoririi parohului
Biserica Schimbarea la Față din Siret () [Corola-website/Science/317366_a_318695]