4,128 matches
-
la 1777 după socotelile cronicarului Ioniță Canta, București, 1928, p. 5. 460. Gustav Jaeger, Die Entdeckung der Seele, Leipzig, 1880, pp. 106-109 ; și Hans F.K. Gunther, Rassenkunde des Judischen Volkes, München, 1930, pp. 260-267 ; cf. 83, p. 95. 461. Pincu Pascal, „Elemente de medicină populară evreiască din România”, În volumul Trecut și viitor În medicină, editat de dr. G. Brătescu, Editura Medicală, București, 1981, pp. 295-297. 462. Valeriu Bologa, „Raportul din 1756 al unui chirurg german despre credințele românilor asupra moroilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Constituțiunei, Editura Socec, București, 1879, pp. 4-5. 466. Dicționarul Limbii Române, Academia Română, București. 467. Act al prefectului județului Neamț (Moldova), trimis medicului primar județean ; cf. Arhivele Statului din județul Neamț, Fond Serviciul Sanitar, dosar 11890. Îi mulțumesc domnului farmacist Pincu Pascal, din Piatra-Neamț, pentru semnalarea acestui document. 468. Și În 1821, când turcii au Învins Eteria din spațiul românesc, grecii și românii au dat naștere legendei conform căreia evreii ar fi jucat rolul de spioni și cozi de topor În mâna
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Zissu, Edart-FFP, București, 1993. 557. Victor Neumann, Istoria evreilor din Banat. O mărturie a multi - și interculturalității Europei central-europene, Editura Atlas, București, 1999. 558. Josef Kaufman, Cronica comunităților israelite din județul Neamț, vol. I-II, Piatra- Neamț, 1928-1929. 559. Pincu Pascal, „Toponime și legende din județul Neamț”, În Anuarul Grupului școlar „Gh. Cartianu”, nr. IV, Piatra-Neamț, 2000, pp. 172-180. 560. Dr. George Montandon, Comment reconnaître et expliquer le Juif ?, avec dix clichés hors texte, suivi d’un portrait moral du Juif
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1998. 750. Mircea Eliade, Comentarii la Legenda Meșterului Manole, Editura Publicom, București, 1943. 751. Osy Lazăr și Solomon Weinberg, „Din istoria comunității evreilor din Galați”, În Studia et Acta Historiae Iudaeorum Romania, Editura Hasefer, București, 2001, pp. 11-24. 752. Pincu Pascal, „Contribuția evreilor din Piatra-Neamț la dezvoltarea economică a orașului”, În Studia et Acta Historiae Iudaeorum Romania, Editura Hasefer, București, 2001, pp. 28-42. 753. Petru Movilă, Împăcarea Bisericii Ortodoxe, ediție Îngrijită de Vlad Chiriac, Editura Polirom, Iași, 2002. 754. Adolphe Stern
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pieile put” (835, p. 114). 837. Șalom Alehem, Opere alese, traducere de I. Ludo, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, f.a. 838. Adrian Majuru, Bucureștii mahalalelor sau periferia ca mod de existență, Editura Compania, București, 2003. 839. Pincu Pascal, „Aspecte din viața spirituală a evreilor din Tg. Neamț și din Împrejurimi”, În Anuarul Grupului școlar „Gh. Cartianu”, nr. VII, Piatra-Neamț, 2003, pp. 157-184. 840. Lazăr Șăineanu, Influența orientală asupra limbei și culturei române, Editura Librăriei Socec & Co, București, 1900
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a definitiva lucrările. Cu cele mai bune sentimente și urări de realizări deosebite în anul care vine! Constantin Ciopraga </citation> (38) <citation author=”Constantin Ciopraga” loc="Iași" data =”30 apr[ilie] 2000”> Dragă domnule Călin, Întâi, calde mulțumiri pentru urările pascale - și aceleași sentimente din partea mea. Cât despre susținerea tezei - nici o reticență, de nici un fel! Tipărirea lucrării poate constitui un impediment, dar sper ca totul să se termine cu bine. M-am mirat de ce nu dai nici un semn în privința datei de
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Gheorghe, Camariu Anton, Ianuși Ștefan, Frențescu Dumitru, Gheorghe Mihalachi, Patrași Ioje, Bostan Ștefan, Antonică Dumitru, Biru Cosma și Haidan Gheorghe (toți soldați), Ralea Radu (sublocotenent), Ștefănescu Sterian (sergent major), Timofti Enache, Ionescu Gheorghe (sergenți) și Gheran Bulgarschi (sergent major)”. Comisarul Pascal de la Despărțirea I-a raportase găsirea și Înaintarea spre Regimentul 12 Dorobanți a numai 7 (șapte) viitori instructori după trei zile de căutări prin oraș. Exasperate să tot caute și să nu găsească oamenii necesari, autoritățile militare ale județului Fălciu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
apelase iarăși la serviciile de neprețuit ale polițiștilor cerând prin adresa nr.112/11 mai 1877 alți rezerviști. Aceștia fuseseră: „Călărașu Georgi, Gheorghi Ivan, Gurău Theodor, Zeida Șloim, Herșcovici Iosup, Leiba Herșcu, Ionescu Gheorghe, Altar Ițicu, Avram Glaștner, Gh. Nicolae, Pascal Petru, Romila Grigore, Silion Demetrie, Jenică Georgi, Vasiliu Theodor, Petru Nicolau”. Pe 17 mai, ajutorul șefului Despărțirii I-a din Huși, comisarul Iliescu, scrisese adresa nr.593 referitoare la chestiunea de mai sus spunând că „...am găsit aci numai pe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Herșcu, IOnescu Gheorghe, Altar Ițicu, Timică Gheorghe și Vasile Theodor” spusese că „...sunt În Desp. a II-a” iar „...Călărașu Gheorghe, Avram Glaștner și Silion Dimitrie, nu se știe cine sunt și nici nu se pot găsi”. Theodor Gurău, Petru Pascal, Gheorghi Nicolau și Petru Niculau „...deși sunt domiciliați tot În acest orașu și această Dispărțire, cel dintâi este gardist polițienescu, cel de al II-lea cantonier spre șoseaua județiană spre Târgul Docolina; al II-lea a plecat În serviciul telegrafic
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
13 tablouri semnate de Papazoglu. Iată care erau hușenii depistați de vigilenții polițiști ca fiind amatori de scene istorice: „Antonu Romila, Petru Enculescu, Gheorghe Moșoru, Ușer Rosenblatt, Zisu Rabinștein, N.C. Constantinescu, Iorgu Gociu, Elena Peiu, H. Dresnner, State Chitariu, Neculai Pascal, Nuhăm Carp și D. Gh. Mazilu”. Cu ce nereguli i-or fi prins comisarii pe cei câțiva evrei de i-au obligat să se aboneze, nu știm dar cert e că se rezolvase problema. a.t. Cereri de brânză și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Ion S. Macovei, Vasile Emandachi, Ion Samoilă, Grigore Gh. Samoilă, Ștefan Stoean Ciupilă, Neculai N. Tabacaru, Gh. M. Șerban, Gh. Mustață Pavăl, Gheorghe Th. Rusu, Ion D. Codreanu, Ion Gavril Condurachi, Vasile I. Rășcanu, Vasile I. Chiriacu, Ion P. Th. Pascal, Dumitru a Bălașei, Vasile N. Palade, Dumitru C. Musteață, Ion N. Novacu, Pavăl Zaharie, Ifteni I.N. Ciocoiu, Frumusachi G. Strungar, Ion Gr. Olar, Ghiorghi P. Trofin”. Dar, toți acești oameni trebuiau căutați și identificați așa că sarcina căzuse pe umerii angajaților
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
da mărturie despre Numele Său. Mi-au plăcut foarte mult experiențele prezentate și am avut multe lucruri de învățat din ele dar și din seminariile prezentate. M-au uimit experiențele unui frate în vârstă de 82 de ani, pe nume Pascale Soret, plantator de biserici. Personal am remarcat trei lucruri importante participând la acest congres: 1. Ne-am întâlnit într-un loc deosebit, plin de însemnătate istorică (vezi cartea Tragedia Veacurilor), pentru o nouă înțelegere a misiunii în tările noastre europene
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
reîntâlnesc colegul care-mi prezentase în ședință persoana care mă învinuia de scindarea colectivului didactic... Îl rog să-mi spună cine era acea persoană. El se uită la mine, crezând că o fac pe prostul și-mi răspunde: „Este maiorul Pascal, comandantul securității din Bârlad”. Îl întreb dacă nu glumește, el îmi răspunde că nu e glumă, ci realitate! Îmi vorbea cu atâta siguranță de persoana respectivă de parcă ar fi vorbit de tatăl ori fratele dumisale, iar eu... nici măcar atâta lucru
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
oameni care Îi cunoșteau pe toți șefii de sal) din restaurante și care prețuiau femeile ce reușeau În viat). Erau numeroși evrei de acest fel, clienți grași ai localurilor de noapte, care câștigau și pierdeau averi. R)posatul meu prieten Pascal Covici, editorul, era unul dintre aceștia. Pat știa cum s) comande o cin), cât timp trebuie s) lase vinul s) respire, cum s) prețuiasc) o femeie frumoas), cum s) se repead) În strad) și s) opreasc) un taxi fluierând din
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
ironie. Stockholm, 13 august 1974 (Am decis să nu mai număr zilele de la despărțirea noastră, ci zilele care mai rămân până când ne vom întâlni din nou...) Mon amour, mon doux, mon tendre, mon merveilleux amour! Îmi dai acest „gând” din Pascal și fără îndoială că există ceva adevărat în ce spune el. Dar, ca orice moralist care se respectă, el se situează la marginea oamenilor. El i-a privit pe oameni în agitația lor și a putut să-i condamne fără
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
spune el. Dar, ca orice moralist care se respectă, el se situează la marginea oamenilor. El i-a privit pe oameni în agitația lor și a putut să-i condamne fără să se expună el însuși vreunui pericol. Lui Blaise Pascal îl prefer, fără nici un echivoc, pe Chamfort, care s-a simțit de la început foarte solidar cu soarta semenilor săi: fiind printre ei, revoltându-se contra lor. Pentru că el a înțeles prea bine că nu există adevăr în singurătate, că autenticitatea
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
din care majoritatea suferă într-un fel de semiconștiință, totuși că o minoritate se încăpățânează să distrugă în ea și în jurul ei resortul umanului. Chamfort n-a putut niciodată să găsească mulțumirea de sine în nemulțumirea sa față de oameni, dar Pascal, da. Filozoful Alain spunea mereu că există două mărimi de suflet, una care se desparte și alta care revine. Vis-à-vis de celălalt, Chamfort este între cele două, pentru că neavând forța să împlinească reîntoarcerea, cel puțin el n-a avut josnicia
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
fapte, de multe ori spunem, pe drept cuvânt, că așa a fost voia lui Dumnezeu. Și iată că, fără să intre în practica de zi cu zi pentru înnoirea repertoriului, Opera ieșeană și-a propus din timp ca în vederea sărbătorilor pascale să includă în repertoriu Requiem, de Mozart, sub formă de concert pe podium. Am mai asistat cu diverse ocazii la concerte susținute pe scenă, când conținutul programelor era însă cel obișnuit, adică scene și arii de operă unde întregul colectiv
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Învățasem să citesc fără a băga de seamă cum, urmărind fiecare număr din "Universul copiilor", revista, excelentă, cu povestiri din viața cotidiană și cu fermecătoare aventuri despre "Tudorică și Andrei și cățelul lor Grivei", povestite și minunat ilustrate de celebrul Pascal Rădulescu. Așa mi s-a deschis miracolul neașteptat, Lumea descoperită pe pagina tipărită, mirosind încă a cerneală când o primeam, ca abonat, cu poșta, având numele meu tipărit, ceea ce eră desigur extraordinar. Această întâlnire cu lectura a însemnat pentru mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
aibă el privilegiul de a-l îmbrăca pe micul țigănuș din cap până în picioare. Iar don Calabria a văzut în acest gest de caritate un «semn» al voinței lui Dumnezeu pentru continuarea operei în favoarea copiilor abandonați. Multă vreme, pentru sărbătorile pascale, cele două surori evreice Raichembach ofereau Casei Copiilor Buni un mielușel. Don Calabria se arăta foarte recunoscător pentru acest gest. Vedea ceva misterios, pe care nici el nu-l putea defini, dar care îl mișca până la lacrimi. Odată, primind darul
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Vizitele lui don Calabria la închisoare nu erau frecvente, datorită dificultăților birocratice pentru a obține permisiunea. Permisul era dat cu mai multă facilitate în perioada din preajma Paștelui, pentru a da deținuților posibilitatea să se apropie de sacramente, în îndeplinirea preceptului pascal. «Într-o sâmbătă - scrie monseniorul Chiot - l-am invitat pe don Calabria să spovedească și să celebreze Sfânta Liturghie în infirmeria închisorii. Modul său de a se ruga, atitudinea, discursul simplu și persuasiv, i-a cucerit pe toți bolnavii infirmeriei
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
și o selecție providențială pe lângă cea naturală. În chipul acesta devine rasist, îmbrățișător al "doctrinei predestinațiunii ginților". Hasdeu acceptă "gințile alese", cu rectificarea că nu crede într-o damnare eternă a unor popoare, într-o "fatală bestialitate". Ca și Blaise Pascal, prin urmare, spera în grația divină care se poate coborî oricând asupra unei ginți, spre a o scoate din noaptea osândei. În Istoria critică Hasdeu se silește a demonstra că selecția naturală și cea providențială lucrează mână în mână în favoarea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
7. Fundamentalismul religios și terorismul sunt construcții sociale ......... 231 Capitolul XXVI. Secularizarea........................................ ......................................... 233 XXVI.1. Secularizarea - o absență a codurilor de sens ...................................... 233 XXVI.2. Resacralizarea vieții sociale ..................................................... ............ 236 Bibliografie selectivă ..................................................... .......................................... 239 Index de nume ..................................................... ........................................245 Index tematic ..................................................... ....................................... 249 Blaise Pascal Cuvânt-înainte În România actuală există foarte puține lucrări de sociologia religiilor semnate de autori români. Majoritatea au apărut la edituri mici, cu distribuție modestă. Din fericire, există și excepții notabile. autorii sunt, în general, sociologi din generații diferite sau absolvenți
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
cauzalitatea. Religia este urmarea tocmai a unei întâlniri nefirești, iraționale, cu această cauză primă. Esența religiei este dată întreagă dintru început. Nu o întâlnești la capătul unei încercări. „Nu ai fi căutat-o dacă nu ai fi găsit-o” (B. Pascal). cercetările lui W. Schmidt au fost continuate de discipolii săi și de reprezentanți ai Școlii Etnologice de la VIena (Paul Schebesta, Martin Gusinde, Joseph Haekel, Karl Jettmar). O altă autoare care s-a ocupat de culturile primitive, respectiv de spiritualitatea dogonilor
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
de părinți la modul general); „El se luă în România după actori de a doua mână, suferi nevoile unei astfel de vieți mai bine de un an, și în cele din urmă ajunse în București ca scriitor de piese la Pascali, trăind cu fratele acestuia într-o mansardă întunecoasă și fără paturi. Ceva mai târziu, delăsat de toți, fu aflat de Caragiali, autorul comediilor cunoscute, într-un grajdiu, în esle.”(în această perioadă scurtă de angajat al lui Mihail Pascaly, Eminescu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]