12,546 matches
-
a acestuia, discursul de lemn netrimițând spre o realitate extralingvistică, ci doar spre el însuși, adevărul fiind astfel avortat, semnele, cuvintele devin simple semnale, stimuli pentru serii de acte ilegitime. Astfel, limba de lemn este, mai curând, un fenomen discursiv patologic, iar dimensiunea ei perlocuționară este una ilegitimă deoarece influența și efectele pe care le suscită la auditoriu nu doar că nu sunt conștientizate de acesta, ci mai mult sunt chiar în dauna intereselor și libertății lui. Cel sau cei care
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
auditoriu și mai puțin reflectarea unor stări de lucruri, înscriindu-se astfel, mai curând, în dimensiunea performativă a discursivității decât în cea referențială sau constatativă. Problema este că, de cele mai multe ori, discursul ideologic și propagandistic ia forme ilegitime sau chiar patologice, deoarece influența și efectele pe care le determină la auditoriu nu numai că nu sunt conștientizate de acesta, ci, mai mult, ele sunt chiar în dauna intereselor și libertăților acestuia. Grupul emitent, uzând de discursul ideologic și propagandistic, intenționează o
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
lichide și cu elemente nutritive este insuficientă. Pentru a preveni o asemenea degenerare, se impune stimularea circulației și a fluxului substanțelor nutritive, ceea ce va duce la întărirea oaselor. Stretching-ul produce acest efect prin dezvoltarea elasticității musculare, evitându-se astfel curbarea patologică a coloanei vertebrale, precum și degenerescența discurilor intervertebrale. Mai mult, stretching-ul accentuează mobilitatea articulațiilor brațelor și picioarelor, previne artrita și durerile articulare. Efectele stretching-ului asupra sistemului nervos Sistemul nervos, ce are ramificații în întregul corp și conectează toate organele interne, poate
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
obișnuit ar fi imposibil . 15.2. ETIOLOGIE În funcție de factorii care determină apariția leziunilor tisulare se descriu trei categorii de arsuri: A. Termice, B. Chimice, C. Electrice. Factorii agravanți ai leziunilor de arsură sunt reprezentați de: starea generală anterioară arsurii, antecedențele patologice, vârsta, nivelul social, persoanele din clasele sociale defavorizate fiind cel mai des afectate (etilici, psihopați). 15.2.1. ARSURILE TERMICE Arsurile termice reprezintă majoritatea covârșitoare a leziunilor de arsură având o frecvență de 90% din totalul acestora. Căldură este nociva
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
două clasificări este dată de echivalentă gadelor ÎI și III din clasificarea românească cu gâdele II-a (superficial) și respectiv II-b (profund) din cea anglo-saxonă Aprecierea se poate face clinic sau paraclinic (ultrasunete, biopsii). Singurul diagmostic cert este cel anatomo patologic. Aprecierea clinică este cea care prevalează în orientarea tratamentului local și general. 15.4.1. GRADUL I Morfopatologic apare afectarea plexurilor intraepiteliale cu declanșarea fenomenelor reflexe ce au ca rezultat vasodilatație și hiperpermeabilizare capilară; Clinic eritem, edem, căldura locală, usturime
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
poate scrie : Valorea maximă este de 400. Valoarea IP astfel calculat se dublează pentru fiecare 5 ani peste vârsta de 65 de ani și pentru fiecare an peste 75 de ani, arsurile de cai respiratorii, graviditatea sau/și alte stări (patologice) care pot influența evoluția arsurilor. Acest indice prognostic corectat (IPC).poate duce la dublarea sau chiar triplarea IP și permite că la internarea pacientului să se poată aprecia șansele sale de supraviețuire. 15.6.1. SEMNIFICAȚIA INDICELUI PROGNOSTIC Valoarile diferite
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
boală arșilor. Ea se declanșează în momentul accidentului și se manifestă la pacienții cu leziuni de arsură cu risc vital, care au suprafață de peste 15 20% și profunzime medie. Dar aceasta delimitare nu este strictă pentru că anumiți factori fiziologici și patologici asociați pot cobora pragul la suprafețe mai mici. Astfel la o femeie gravidă, o arsura de numai 10% poate avea pe fonul constelației hormonale deosebite, consecințe cu mult mai ample decât ar avea în afara sarcinii. Evoluția reacției postagresive la arși
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
la: întreținerea condiției biologice astfel încât să permită PPLD, alimentația orală și parenterala susținută, completarea masei sanguine pierdute la fiecare etapă operatorie, corectarea altor dezechilibre; îngrijirea PPLD și întreținerea plăgilor granulare încă negrefate la care trebuie evitată suprainfecția și evoluția lor patologica (granulații atrofice); intensificarea manoperelor kinetoterapice. Complicațiile stadiului III: MSOF (sindrom de insuficiență multiplă de organ). 15.7.4.4. Stadiului IV șocul cronic Teoretic se considera că un mare ars a intrat în perioada de șoc cronic dacă la 60
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
tulburări ale circulației periferice; eczematizări sau ulcerații ale cicatricilor; cașexie, adinamie, areactivitate; plăgi granulare atrofice infectate; edeme cornice. Leziunile locale de arsură pot influența starea generală a pacientului. Invers starea generală poate influența modul de evoluție a leziunii locale, antecedențele patologice ale pacientului prezentând o importanță deosebită. Vârstă pacientului, traumatismele asociate importante (fracturi, traumatisme craniene), tare preexistențe (diabet, afecțiuni cardio-vasculare, antecedente neuro-psihiatrice, deficiențe imunitare), sunt factori care influențează evoluția arsurii. 15.8. CONDUITĂ TERAPEUTICĂ ÎN ARSURI 15.8.1. ATITUDINEA TERAPEUTICĂ
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
histogramele Lund și Browder aprecierea gradelor de profunzime ale arsurii (după criterile clinice și paraclinice ) și stabilire unui orientativ indice prognostic (IP) sunt obligatorii. Este necesară o anamneza riguroasă care trebuie să noteze datele de identificare, vârsta, antecedențele fiziologice și patologice ale pacientului, consumul anumitor medicamente și existența alergiilor, circumstanțele accidentului: agentul vulnerant (lichidele vor fi identificate), incendiu, explozii în spațiu închis, inhalare de fum și/sau oxid de carbon, ACAS sau alte leziuni asociate, data și ora la care s-
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
de edemul corzilor vocale, al hipofaringelui sau mucoasei traheale superioare sau la nivelul bronhiilor primare, secundare sau terțiare. Scintigrafia pulmonară cu Xe poate identifica rapid zonele pulmonare afectate dar 382 există rezultate fals pozitive la pacienții fumători sau cu antecedente patologice pulmonare. Totuși o arsura importantă inhalatorie poate exista și fără manifestare clinică; de aceea, trebuie întotdeauna investigate gazele sangvine, inclusiv determinarea carboxihemoglobinei (COHb): COHb > 10% sunt semnificative, iar >50% sunt letale; dacă nivelul COHb este crescut, pacientul trebuie să primească
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
nu au putut demonstra un factorul determinant; se pare că este o asociere de factori care se manifestă printr-un tablou clasic: hipocloremie, hiponatremie, hipokaliemie, care preced instalarea azotemiei ce va domina în final tabloul clinic. 12.2.4. ANATOMIA PATOLOGICA A CONTUZIILOR Aspectele anatomice ale contuziilor sunt variabile și strâns legate de violența și de durata de acțiune a agentului vulnerant. Leziunile produse prin strivire, compromit cel mai frecvent vitalitatea pielii determinând o mortificare cu formare de escară, care prin
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
secțiunea, sau diereză, prin obiecte tăioase; apăsare sau presiune cu obiecte cu suprafață plană care determină plăgi zdrobite; smulgere, tracțiune sau sfâșiere (scalpul total sau parțial al pielii capului, smulgerea unui segment sau unei extremități etc.). 12.3.2. ANATOMIA PATOLOGICA Aspecte anatomopatologice ale traumatismelor deschise sunt variabile în raport cu mecanismele de producere cu importanța organelor interesate și profunzimea plăgilor. La nivelul regiunilor traumatizate se disting anatomic trei zone: soluția de continuitate a țesuturilor sau plăgilor, o zonă de țesuturi traumatizate ce
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
contractile în citoplasma lor numite miofibrile. c. Formarea țesutului de legătură este procesul prin care marginile plăgii sunt apropiate. 12.3.3.1. Tipuri de vindecare Deși elementele de reparație tisulară sunt aceleași, vindecarea plăgii este diferită în raport cu aspectul anatomo patologic: plăgi suturate sau nu. Există două modalități de vindecare: vindecarea per primam care are loc într-o plagă cu marginile regulate, avivate spontan sau prin puncte de sutură, astfel încât între acestea să nu rămână spații. Cicatricea astfel formată este liniară
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
organice, regionale: a. În plăgile cranio-cerebrale manifestările fiziopatologice sunt în raport direct cu interesarea sau nu a substanței cerebrale. În traumatismele deschise ale părților moi epicraniene fenomenele sunt dominate de hemoragie; în funcție de durata și importanța acesteia pot apare alte modificări patologice. În plăgile penetrante, când sunt lezate structuri nervoase, vor apare tulburări legate în mod direct de importanța centrilor nervoși interesați: tulburări neurologice, circulatorii, hematoame, care explică modificările stării de conștiență (semne de suferință a trunchiului cerebral). b. Plăgile gâtului (mai
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
și starea generală a traumatismului. Uneori redusă și limitată la regiunea afectată, devine importantă în distrugerile musculare întinse, fracturi, plăgi nervoase sau articulare. B. Semnele obiective: a. Soluția de continuitate (plaga), a cărei caractere au fost detaliat descrise la anatomia patologică; b. Hemoragia și limforagia constituie în majoritatea cazurilor primul simptom al plăgii pe care bolnavul îl constată mai ales în absența durerii. Abundența și caracterele sale depind de mărimea vasului interesat ca și de starea generală a accidentatului. Hemoragia poate
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
determinantă este traumatismul, care produce ruptura sau plaga laterală cu traiect îngust în părțile moi. Se produce astfel o hemoragie interstițială care determină apariția unui hematom. Prin organizarea cheagurilor externe și a țesuturilor înconjurătoare se individualizează progresiv peretele anevrismului. Anatomie patologică: Localizat în ordinea frecvenței, pe artera poplitee, femurală, subclaviculară, carotidă, axilară este rar întâlnit pe arterele mici și de obicei unic. Poate fi: fuziform, când dilatația interesează întreaga circumferință a vasului (apare frecvent după contuzii arteriale) comunicând cu cele două
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
între cele două vase fără să producă hemoragia interstițială. Sângele este aspirat în venă, ceea explică absența sacului. Alteori, se produce un hematom care se organizează și se individualizează alcătuind un perete care se endotelizează. Conține numai sânge lichid. Anatomia patologică: Existența a numeroase forme anatomopatologice fac dificilă clasificarea acestor tipuri de anevrisme. Pentru ușurința studiului se descriu trei forme: a. fistula arterio-venoasă simplă (flebarteria sau arterioflebostomia) caracterizată prin prezența unui orificiu între cele două vase; uneori există un mic canal
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
contuzia echivalentă clinic în oarecare măsură, cu axonotmezis; secțiuni parțiale, laterale ale fibrelor periferice determinate de regulă de instrumente tăioase; secțiunea completă echivalentă cu neurotmezis cu sau fără pierdere de substanță nervoasă, fapt important pentru reparație; 12.5.1. ANATOMIE PATOLOGICA Leziunile anatomice ale nervilor au caracter evolutiv distingându-se două faze: distructivă și regenerativă. 1. Leziunile distructive ale nervului sunt caracterizate prin modificări ce se produc la locul traumatismului, atât în capătul central periferic cât și în terminațiile nervoase. Importanța
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
integrată, este necesară, analiza activităților de protecția plantelor și a fenomenelor negative produse de pesticide. Aceasta trebuie făcută pe zone de cultură și pe culturi concrete. Trebuie alese anumite zone de observații pentru fiecare cultură, unde impactul factorilor climatici și patologici este maxim. Astfel de situații se întâlnesc de obicei la culturile de legume din sere, în pomicultură, la cultura cartofului în câmp, unde apariția raselor rezistente, se realizează mult mai ușor, iar reziduurile acumulate în produsele agricole și în sol
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
stau la baza producției vegetale. Fitopatologia prezinta mai multe obiective și anume: etiologia care studiază cauzele bolilor la plante; patogenia ce se ocupă cu stabilirea modului de acțiune al agenților patogeni și evoluția bolilor; patografia sau simptomatologia care descrie simptomele patologice prin care se manifestă bolile; ecologia studiaza influența factorilor de mediu asupra agenților patogeni; profilaxia se ocupă cu elaborarea și aplicarea mijloacelor de prevenire a bolilor; terapia are ca obiect elaborarea și aplicarea măsurilor de combatere. Îmbinarea tuturor cunoștințelor de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în 1936 BAWDEN analizează virusul și constată că este o nucleoproteidă. Caracterele și proprietățile virusurilor Virusurile sunt entități parazite obligate, desfășurând activitatea lor numai în celulele vii. Se consideră că sunt parazite absolute întrucât procesul de dezorganizare și de sintetizare patologică este inițiat doar de ele, obligând celula parazitată să realizeze acest proces. Particula virală denumită și virion sau nucleocapsidă este formată din genom și capsidă la virusurile complete. Genomul este format dintr-un șir de patru nucleotide între care avem
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
egală cu suma anionilor. Compoziția aproximativă a ionilor în sectorul intracelular, respectiv extracelular este redată în tabelul 2.2.[2]. Un echilibru între suma cationilor și suma anionilor de aceeași parte a unei membrane se stabilește totdeauna, chiar în situații patologice. În mod obișnuit nu dozăm toți anionii plasmatici. Acești anioni nemăsurabili (proteine, acizi organici) reprezintă hiatusul anionic care este normal de 8-12 mEq/L și se determină făcând diferența dintre cationii măsurabili și anionii măsurabili: Sodiu - (Clor + bicarbonat) = 140 - (103
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
a face față unor mari cantități de H+ produși zilnic împotriva cărora s-au dezvoltat mecanisme ce permit menținerea constantă a compoziției mediului intern. Numim acidemie creșterea concentrației H+ peste valorile normale (36 44 nmol/L), acidoza fiind acea condiție patologică care induce acidemie dacă nu este compensată. Similar, alcalemia este reprezentată de scăderea concentrației H+ iar alcaloza, acea condiție patologică care induce alcalemie dacă nu este compensată [8]. Variațiile în concentrația H+ au importante efecte fiziologice [9]. Astfel, acidemia scade
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
a compoziției mediului intern. Numim acidemie creșterea concentrației H+ peste valorile normale (36 44 nmol/L), acidoza fiind acea condiție patologică care induce acidemie dacă nu este compensată. Similar, alcalemia este reprezentată de scăderea concentrației H+ iar alcaloza, acea condiție patologică care induce alcalemie dacă nu este compensată [8]. Variațiile în concentrația H+ au importante efecte fiziologice [9]. Astfel, acidemia scade contractilitatea miocardică și diafragmatică, reduce pragul pentru fibrilația ventriculară, modifică tonusul musculaturii netede vasculare, crește fluxul sangvin cerebral. Alcalemia scade
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]