4,268 matches
-
tortură și pun o grea anestezie de primăvară-n semnătură. într-adevăr ... Ce să mai zic ... într-adevăr mi-e dor de tine și de noi, de vremuri când același măr mușcam zâmbindu-ne, apoi îmi presărai ușor în păr petale albe și trifoice să mai zic ... într-adevăr mi-e dor de tine și de noi. Că ne sunt inimile sloi e, astăzi, crudul adevăr. Ne cheamă timpul înapoi, dar viața trece în răspărce să mai zic ... într-adevăr ... De când
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
parcă plâng și strig ca un copil: lăsați mă, vă rog, să mai iubesc! De dragul acestei iubiri De dragul acestei iubiri... domnește în mine tăcerea; te sorb inocent din priviri și-ascund adorarea, durerea. De dragul acestei iubiri... ne plouă ușor cu petale suave de albi trandafiri pe-alei de mister, ireale. De dragul aceste iubiri... te țin cu tandrețe de mână; roșești de timidă, te miri de focul din clipa stăpână. De dragul acestei iubiri... ne pierdem în zâmbete calde; frumoase și vii amintiri
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
plimbat-o pe sub ochi odată, Dac-aș putea, aș fi din nou zăludă, La fel ca visele ce mi te-arată. Ai vrea să zbor în stele paralele, Să nu-ți mai simt în umbră acel sărut, Ca roua în petale de lalele... E de la mine? Nu! ... doar mi s-a părut. Ai vrea să îți rămân o amintire, Ca plicul vechi și o felicitare Ce nu s-a regăsit într-o țintire. Iubirea a rămas o recitare ... Când se face
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
și-n dorul de cuvinte brute cu zâmbet jind, pe buzele răsfrânte. Noaptea și-ascunde fața în pământ și roua îmi adoarme pe mormânt. Sălaș de așteptări Scrijelesc pe scoarța ruginită, începuturi; am așteptat să mă alinți cu asfințituri, agonizând petalele căzute pe buze de-anotimpuri. în umbre de pași, la margine de-nchipuire, m-a plouat cu privirea ta și de prea multă ploaie mi s-a topit prin vene lutul. La nesfârșit am plăsmuit în cerul gurii iubirea ta
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
timpul să mă irosească învechindu-mă-n pasul lui neînceput. Abil, în vreme se afundă. Nu vrea să-mi vândă nicio fărâmă de secundă. Neobosit, le caută pe cele abandonate să le parcurgă când izgonit va fi-n eternitate. Adun petale de crini M-am așezat la marginea unei secunde când, șireata, m-a izbit în hăul alteia. Atunci am început să mă joc cu nuanțe de existență cerându-le crinilor să înflorească doar pentru a-mi goli durerea-n ei
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
durerea-n ei. Pe dinafară, în nervuri de emoții, le-a germinat osânda-n feciorie. S-au scuturat de cutazanța mea arătând cu degetul spre neputința de a curăța până la alb pustiul cuibului rămas. De atunci, mi se tot scutură petalele. Nostalgic murmur Spun glasului meu s-adie-n sunet de talpă pustie pe cărarea ce-și caută rostul și-și vrea mântuire. Dau pasului meu o toamnă cu miros de castane, când vremea îmi curge în liniști pe pală de vânt, trecătore
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
au avut răbdarea să-și coboare privirea asupra modestelor mele încercări literare. Una dintre poeziile mele se regăsește în paginile “bijuteriei Cleopatrei”, antologia de poezii “însemne” si altele sunt în curs de tipărire într-o nouă antologie. își scutură timpul petala Nu ridica tu, primul, piatra! Nu mă lovi, oricum mă doare! Nu-i cerul vinovat că poarta Nu se deschide, azi, spre soare! Și nu-mi zâmbi amar și aspru De dincolo de zări apuse! Nu stinge cel din urmă astru
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
lovi, oricum mă doare! Nu-i cerul vinovat că poarta Nu se deschide, azi, spre soare! Și nu-mi zâmbi amar și aspru De dincolo de zări apuse! Nu stinge cel din urmă astru, Sub geana pleoapelor închise! își scutură timpul petala Peste îmbrățișări pierdute; Iar lacătul închide zala Iubirii cu ecouri mute. Urme de pași se sting în noapte, Pierdute-n ceața dintre noi. Se sting și ultimele șoapte, Lăsându-ne mpietriți și goi. S-a destrămat vraja albastră! Ne-a
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
fluviu de emoții rănite Ce țipă cu glasuri mute, căutând căi de dorințe deschise. Rătăcești printre umbrele nopții albastre și pustii Și speri să găsești căldura și dragostea visată Ce se deschide într-o rază de speranță, Când ninge cu petale din visuri-fluturi. Nu Suntem Singuri! în această zi când cerul plânge cu lacrimi amare, Pentru prima dată, văd în ochiii tăi durere Și o mare și nerostită întrebare. Ești suflet ce înoată într-un ocean de vise Ce-și lasă
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
târziu. Fann Sora cea Mare își amintește de vremea petrecută cu prima sa stăpână, împărăteasa Chu An. Bag de seamă că atunci când pomenește numele Majestății Sale, vocea ei are un ton plin de venerație. — Chu An a fost înmiresmată cu petale de trandafir, ierburi și esențe prețioase încă de când era copil. Și era jumătate femeie, jumătate zeiță. Când se mișca, împrăștia arome cerești. Știi de ce atunci când a murit nu a existat nici un anunț sau ceremonie? Eu clatin din cap. Asta a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
ai despre șansele tale de a fi aleasă? o întreb pe Nuharoo după ce îmi dezvăluie că tatăl ei e unchiul îndepărtat al Împăratului Hsien Feng. Nu mă gândesc prea mult la asta, zice ea liniștită. Buzele i se deschid precum petalele unei flori. Eu fac tot ce îmi cere familia mea. Așadar părinții tăi știu să citească firele pădurii. — Poftim? Viitorul cuiva. Nuharoo își întoarce capul de la mine și zâmbește gingaș în depărtare. — Yehonala, cum apreciezi tu șansele noastre? Tu te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
de un roșu intens, cu mijlocul violet, crini albi în formă de copită, flori de ceai de munte de culoarea focului și flori galbene de prun de iarnă, pe care le-am botezat „invitație la plimbare“. Florile de prun au petale cerate și înfloresc numai în zilele cu zăpadă, ca niște iubitoare ale frigului. Parfumul lor puternic plutește în dormitorul meu atunci când An-te-hai deschide fereastra dimineața. Ele mă „invită la plimbare“ în grădină și nu mă pot abține să nu le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Seninătății Binevoitoare. Când afară e cald, greierii încep să cânte de cum se lasă întunericul. Mii de astfel de insecte trăiesc în yoo-hoo-loos - tărtăcuțe în formă de sticlă făcute de concubine. Anotimpul furtunilor începe devreme anul acesta și florile sunt scuturate. Petale albe acoperă pământul, și parfumul lor e atât de puternic, încât îmi umple camera. Rădăcinile bujorilor mei sunt înecate de ploile care țin toată ziua și încep să putrezească. Tufele sunt bolnave, au pete maronii pe toată suprafața frunzelor. Peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
replică, pe care tocmai a învățat-o: „Felicitări, doamnă!“. Sunt încântată. Orhideele de prin grădină sunt încă în floare. Lujerii lungi și subțiri ai florilor se apleacă elegant, iar frunzele au poza grațioasă a dansatorilor care își țin mânecile ridicate. Petale albe și albastre se întind în afară, sărutând parcă lumina soarelui. Catifelatele inimi negre ale orhideelor îmi amintesc de ochii pisicii mele, Zăpada. An-te-hai mi-a spus că doctorul Sun Pao-tien a sugerat să păstrez vestea gravidității mele până în luna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
e vorba în această ceremonie. Cu cât plânge mai tare, cu atât sunt mai mari șansele să ajungă puternic. Mă forțez să plec de acolo, ca să nu o pocnesc pe Nuharoo în piept. Bate vântul și din copaci plouă cu petale roz dintre care câteva ajung în cadă. Servitoarele adună petalele și i le arată lui Tung Chih, în încercarea de a-l liniști. Această imagine a îmbăierii sub magnolie ar fi fost minunată, dacă bebelușul nu ar fi chinuit. Habar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
cu atât sunt mai mari șansele să ajungă puternic. Mă forțez să plec de acolo, ca să nu o pocnesc pe Nuharoo în piept. Bate vântul și din copaci plouă cu petale roz dintre care câteva ajung în cadă. Servitoarele adună petalele și i le arată lui Tung Chih, în încercarea de a-l liniști. Această imagine a îmbăierii sub magnolie ar fi fost minunată, dacă bebelușul nu ar fi chinuit. Habar nu am cât timp va mai trebui să stea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Nuharoo un contur minunat. Niciodată nu neglijează să se pregătească în vederea unei posibile apariții a Majestății Sale. Cu siguranță durează o jumătate de zi ca să i se facă machiajul. Pentru accentuarea genelor ei se folosește o pastă neagră făcută din petale de flori parfumate. Ochii îi seamănă cu două fântâni adânci. Își vopsește buzele cu altă culoare în fiecare zi. Culoarea de azi e roz cu o nuanță de purpuriu. Ieri a fost trandafiriu, alaltăieri purpuriu. Se așteaptă să i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
în copilărie, a suferit din greu și mult timp în calitate de soție neglijată, ca să câștige dreptul la această răsplată. Pantofii manciurieni cu tocuri înalte sunt de un bun gust desăvârșit, iar aceștia sunt acoperiți cu nestemate care sclipesc ca roua de pe petalele unui bujor de primăvară. Nuharoo plânge de fericire. În perioada lunilor în care împăratul Hsien Feng și cu mine pierduserăm șirul zilelor, Nuharoo devenise precum o fantomă ambulantă. Chipul ei trebuie să fi avut, cu siguranță, culoarea razelor de lună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
De la spectacol ieșeam plin de o emoție curată. Peste acoperișe cerul așternea teroarea unor nori ale căror burți violete se înfuriau ca o gușă de cocoș. Deasupra turlelor unei biserici evolua un zbor de porumbei. Părea că sub cer plutesc petale străvezii care strălucesc ireal în soare. Un joc naiv și delicat de artificii conjura furtuna să se depărteze, pierzîndu-se sub imensitatea norilor ca un țipăt sfîșietor, dezorientat și fără de proporție. În inimă, brusc, îmi zvîcnea spaima. Viața urma un curs
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
răcnet de broaște. Luna vărsa lumină printre crengi. Lătra un cîine. Din liliacul înflorit picura viersul unei privighetori. Înfiorat, mă opream în loc. Case cu poteci sub iarbă se tupilau pe margini. Adia slab parfumul florilor de păr. Clătinîndu-se în aer, petalele lor îmi mureau pe umeri. Urma, după livadă, o pajiște; odată cu amețitorul val al amintirilor, mă împresura mireasma fînului cosit. Începeau a năvăli în mine imbolduri de dragoste. Venite la cursuri mai devreme decît băieții, colegele mele ocupau locuri în
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
era lene să-mi car hoitul puturos până la haznaua turcească din fundul curții și mă ușuram, răspândind cu dibăcie jetul ca să nu ud numai Într-un loc, peste florile mamei. Într-o săptămână bietele de ele se opăriseră, le căzuseră petalele și frunzele, mai rămăseseră doar bețele tulpinilor, și alea arse de parcă le stropise cineva cu smoală topită. Închei aici scrisoarea asta, am să-ți trimit Încă altele, din belșug, și, la cât de bine funcționează poșta noastră, multe dintre ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu tine Să simt tumultul dragostei ce vine În zori de zi, la ceasul de trezire Să mă vezi iar în hainele de mire 68 S‐adorm apoi în fân cosit aseară Lăute‐ n somn, și‐n vis tu diafană Petale roz să ningă pe fecioară Vârtejul să te suie în candela de ceară și fără veste, fără trup Să ne oprim în marele Olimp Cuprinsul se strecoară‐n necuprins În viața noastră, înadins. (Din volumul „Chemarea depărtării”). ștefan Bucevschi În
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
nea, Dar lespedea de piatră îmi pare atât de grea... Cum pâlpâie lumina, sub palele de vânt, Din candela ce‐ ți pune un nimb pe chipul sfânt. Se‐ apleacă brațul crucii pe ochii tăi închiși și fulguie pe păru‐ți petale de caiși. Adânc îți este somnul!.. Vor trece ani în șir, Va cerne vremea colbul, va șterge amintiri, Dar tu‐ mi rămâi în suflet cu graiul tău cel blând Pe‐ altarul jertfei tale mă închin pios plângând. (Din „La cumpăna
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
pentru‐ntreaga viață (pentru această păcătoasă viață și atât de scurtă, chiar de‐ar fi de‐un veac), măcar pentru o zi, atât cât să vie spre mine, cum venea, cu brațele întinse, ca un orb, cu degetele pale, de petale. Nicolae Labiș (n. 2 decembrie 1935, în satul Văleni, comuna P oiana Mărului județul Baia, azi Suceava ‐ d. 22 decembrie 1956, București) „A debutat la 15 ani în Iașul nou, apoi publică în Viața Românească, Gazeta literară, Contemporanul, Tân ărul
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
-l în ochi, Oyu simți că o năpădea durerea. Oare fratele ei îi ascundea ceva? Clopotul Templului Nanzen anunță ora amiezei. Deși țara se afla încă în stare de război civil, puteau fi văzuți oameni admirând prunii înfloriți, iar, printre petalele care se scuturau, răsunau cântecele privighetorilor. Primăvara aceea se arăta plăcută, dar abia începuse Luna a Doua. La căderea serii, când lămpile începeau să licărească rece, pe Hanbei îl apuca, din nou, tusea. În timpul nopții, Oyu trebuia să se ridice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]