31,059 matches
-
Aveam nevoie de răspunsuri. Din cauza asta nu puteam dormi. Clio Aames, ludovicianul, Primul Eric Sanderson. Exista o singură persoană care-mi putea spune totul de-a fir a păr. Pusesem lucrurile găsite în camera Primului Eric într-o pungă de plastic; Enciclopedia peștilor insoliți, ghidul lui Clio, plicul gol de fotografii și (după o scurtă meditație lăuntrică) supracoperta cărții lui Randle cu mesajul ascuns de la Primul Eric Sanderson. Mai pusesem și caietele mele cu Fragmentul becului. Mi se părea logic să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
recunoscut laptopul lui Nimeni așezat pe o ladă de lemn răsturnată, în mijlocul montajului. Un cablu, probabil prețioasa conexiune internet, ieșea din spatele lui și dispărea în tavan. Am mai zărit încă cinci computere, modele vechi, din anii 1980, cu carcase de plastic alb, groase. Fiecare fusese așezat într-un colț al machetei, în felul acesta: x x x x x Două lucruri mă frapară la aranjamentul acela. Nu știam care mă descumpănea mai tare. — Computerele alea albe, am spus, sunt pentru generarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
din față a montajului. Acestea fuseseră umplute cu registre Pagini Aurii și alte cărți de telefon, dimpreună cu ghemotoace lipicioase de bilețele Post-it, carnețele de adrese și mai multe agende Filofax. Fiecare butoi mai conținea două sau trei dispozitive din plastic negru, care semnau cu niște aparate fax mici sau cu telefoanele modificate, prevăzute cu mici antene telescopice. Fidorous spuneau că acestea erau aparate cu formare rapidă a numerelor. A continuat, explicând cu vervă că cele mai bine dintre acele aparate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
scândurii din față. Umerașele fuseseră unite între ele la nivelul cârligelor sau de la cârligul unuia la colțul altuia pentru a crea un soi haotic de lanț. 12. Laptopul lui Nimeni. Laptopul lui Nimeni așezat pe o cutie de ambalaj din plastic. Laptopul era deschis, ecranul strălucea albastru și afișa o înșiruire neîncetată de coduri sursă, scrise cu caractere albe, îngroșate. Un cablu de internet ducea din spatele lui sus, între grinzi. Un cablu negru de alimentare lega laptopul de acumulatorul de mașină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
însă rămânea faptul că pe omul acesta nu-l puteam încadra în nici un tip. — Bun, da, zise Fidorous, zâmbindu-mi de jos. Acum, ce-i în punga de plastic? — Dictafoanele mele. — Excelent. Cred că o să le punem... aici. Punga de plastic intră într-o cutie de carton mai mică. — Și... da. Își netezi buzunarele, scoase pensula străveche pe care mi-o dăduse cu o seară în urmă și-o așeză cu grijă în cutia de ambalaj de lângă laptopul lui Nimeni. — Cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
niște pantaloni scurți prea largi și o cămașă hawaiiană roșie, imprimată cu siluete de palmieri. Am mai scos și o pălărie de pai ușor mototolită (singura pe care am găsit-o) și o pereche de ochelari de soare mari, din plastic negru, à la Roy Orbison, care să mă apere de soare. Mă simțeam ca un idiot. Când am revenit pe punte, Fidorous înclină aprobator din cap și spuse că arăt mult mai ca mine însumi. Neștiind ce altceva să fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
cușcă pentru rechini. Eu și cu Scout am scos părțile cuștii din debaraua de depozitare și le-am dus pe punte câte una odată. Fiecare dintre cei patru pereți era solid și greu, un cadru dur, umplut cu zăbrele din plastic negru. Noi i-am ținut în loc în vreme ce Fidorous i-a prins între ei și de baza cuștii cu mai multe nituri și bolțuri de cauciuc, care odinioară probabil fuseseră butoanele de stop, play și record. Când terminarăm, doctorul coborî înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
crengile pe care le-a rupt, florile pe care le-a célcat, cérarea din lanul de grîu pe care a bététorit-o. Nu-și va mai face fluiere de tei și nu va rupe florile. Își va cumpéra un țuruiac de plastic sau de tablé și nu va mai téia niciodaté crengi, si nu va mai ciopli moriști. Va merge numai prin pédure și nu va célca grîul. Nu va mai smulge niciodaté nuci și nu va arunca În copaci cu cuțitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
cu personalități franceze din toate mediile, precum și cu strălucite personalități de origine română: scriitorul și dramaturgul Eugen Ionesco, actrița Elvira Popescu, pictorița Magdalena Rădulescu, scriitoarea Martha Bibescu, sculptorița Irène Codreanu (eleva lui Constantin Brâncuși), scriitorul Virgil Gheorghiu, soții Istrate, artiști plastici, legatarii testamentari ai lui Constantin Brâncuși. La sfârșitul anului 1969, a fost numit Ambasador în Austria, precum și Reprezentant Permanent al României la Agenția Internațională pentru Energia Atomică (A.I.E.A.) și la Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (O.N.U
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
30 de oameni de afaceri; a inițiat și sprijinit pe inimoșii atașați culturali, în organizarea a 43 de "Săptămâni Culturale Românești" în toate capitalele landurilor și în principalele orașe ale Austriei, al căror conținut era: prezentarea de expoziții de artă plastică, de fotografii artistice privind mânăstirile din Moldova, alte monumente istorice și culturale, peisaje și obiective turistice, filme artistice și documentare, programe ale unor formații și ansambluri folclorice, conferințe și expuneri despre România; a insistat pe lângă autoritățile române pentru a trimite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
peisaje și obiective turistice, filme artistice și documentare, programe ale unor formații și ansambluri folclorice, conferințe și expuneri despre România; a insistat pe lângă autoritățile române pentru a trimite în Austria, în cadrul programului de schimburi culturale, expoziții ale unor valoroși artiști plastici. S-a reușit, astfel, organizarea la Viena a unei expoziții a marelui pictor I. Țuculescu, a încă 14 expoziții ale unor artiști plastici din București, Timișoara, Arad, Cluj, Buzău, Iași, atât în capitală, cât și în principalele orașe din Austria
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
autoritățile române pentru a trimite în Austria, în cadrul programului de schimburi culturale, expoziții ale unor valoroși artiști plastici. S-a reușit, astfel, organizarea la Viena a unei expoziții a marelui pictor I. Țuculescu, a încă 14 expoziții ale unor artiști plastici din București, Timișoara, Arad, Cluj, Buzău, Iași, atât în capitală, cât și în principalele orașe din Austria; a obținut acordul instituțiilor austriece de resort pentru studierea în Arhivele Naționale a unor istorici români, pentru înființarea de noi lectorate românești (Graz
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Brasilia, la Școala de muzică, în sălile de concerte ale unor bănci și la Universitatea din Brasilia, susținute de artiști români cu contracte temporare sau stabiliți definitiv în Brazilia. De asemenea, a organizat în Portugalia numeroase expoziții românești de artă plastică, artizanat, fotografii, filatelie și maximafilie. În Brazilia au fost deschise expozițiile de fotografii Brâncuși și Imagini din România; Artă grafică și artizanat; Carte românească la Palatul Congresului Național, sub patronajul Senatului brazilian, la universitățile din Brasilia, Mackenzie și USP din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Braziliană de Litere de la Rio de Janeiro, unde a fost dezvelit și bustul poetului național Mihai Eminescu, donație a Ministerului Culturii din România. A selectat personal, de la actualul Muzeu Național de Artă Contemporană, cca. 30 de lucrări ale unor artiști plastici români de prestigiu, care au fost expuse în saloanele ambasadei, constituindu-se într-o expoziție permanentă a creației plastice românești, deosebit de apreciată de vizitatori (înlocuind tablourile socialiste "Lampa lui Ilici", "Tractoare pe câmp", "Furnaliști", care continuau să atârne încă pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Ministerului Culturii din România. A selectat personal, de la actualul Muzeu Național de Artă Contemporană, cca. 30 de lucrări ale unor artiști plastici români de prestigiu, care au fost expuse în saloanele ambasadei, constituindu-se într-o expoziție permanentă a creației plastice românești, deosebit de apreciată de vizitatori (înlocuind tablourile socialiste "Lampa lui Ilici", "Tractoare pe câmp", "Furnaliști", care continuau să atârne încă pe pereții misiunii la sosirea ambasadorului la post, în 1999). A inițiat o intensă cooperare între societăți de radio, televiziune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
seri literar-muzicale, cenacluri literare cu scriitori de expresie română, marcarea unor evenimente istorice românești, sărbătoriri și comemorări ale unor personalități de vârf ale culturii noastre, a sprijinit organizarea de școli de vară, în ambele țări, pentru tineret, scriitori și artiști plastici. A stabilit importante relații cu presa israeliană și a contribuit la dezvoltarea schimburilor în domeniul mass-media. A negociat Programul Cultural româno-israelian (1998). A contribuit semnificativ la activitatea Asociației de prietenie Israel-România etc. La propunerea sa, Academia Română, Universitatea București și Universitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
oaie și importa din Iran în special țiței. De asemenea, pe tărâm cultural au avut loc multiple acțiuni, printre care concertele susținute de baritonul Nicolae Herlea, mezzosoprana Elena Cernei, violonistul Ion Voicu, violoncelistul Radu Aldulescu, precum și două expoziții de artă plastică, patronate de ambasadă, la buna lor desfășurare implicându-se nemijlocit. În octombrie 1974, ilustrul nostru compatriot Eugen Ionescu, reputat membru al Academiei Franceze și creator recunoscut al teatrului absurdului, a susținut la Teheran un ciclu de conferințe despre opera sa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Nicolae Mareș cunoaște excelent limba polonă, a petrecut aproape douăzeci de ani în țara noastră, a studiat la Universitatea din Varșovia, iar în funcția de consilier cultural al ambasadei române, a stabilit contacte personale, deseori amicale cu poeți și artiști plastici, ceea ce face ca selecția versurilor să fie într-un anumit fel impusă de preferințele traducătorului și nu de rangul autorilor; reproducerile operelor artiștilor plastici contemporani creează un anumit climat, care permite cititorului român să înțeleagă mai bine creația poetică". Danuta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de consilier cultural al ambasadei române, a stabilit contacte personale, deseori amicale cu poeți și artiști plastici, ceea ce face ca selecția versurilor să fie într-un anumit fel impusă de preferințele traducătorului și nu de rangul autorilor; reproducerile operelor artiștilor plastici contemporani creează un anumit climat, care permite cititorului român să înțeleagă mai bine creația poetică". Danuta Bieńkowska, Poezia poloneză contemporană în România, Literatura na świecie, nr. 8 (145), 1983 Prima monografie despre Ioan Paul al II-lea în lumea ortodoxă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
țării noastre pe plan politic, economic și cultural-științific cu statele de reședință. În acest cadru, s-a înscris și aportul său la realizarea, în multe orașe vest-germane, de manifestări românești complexe, constând în organizarea și prezentarea de expoziții de artă plastică, spectacole ale unor formațiuni de muzică clasică și populară, de teatru, ca și de simpozioane științifice pe diverse teme. În 1976, cu ocazia centenarului marelui sculptor român Constantin Brâncuși, a sprijinit oficialitățile orașului Diusburg și Muzeului, "Wilhelm Lehmbruck", în organizarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
prieteniei a organizat întâlniri cu scriitori români, veniți la semnarea unor acorduri bilaterale (Zaharia Stancu, Fănuș Neagu, Alexandru Ivasiuc, Petre Sălcudeanu, Letay Layoș, Alexandru Andrițoiu etc.). A sprijinit și a participat la tratative pentru semnarea Întelegerilor pe linia Uniunii Artiștilor Plastici. A fost vernisată expoziția retrospectivă "N. Grigorescu" la Muzeul Pușkin din Moscova, cuprinzând 70 de lucrări ale acestuia. După discuții și contacte cu Academia de Artă a Rusiei, s-a organizat în sălile acestei academii expoziția Corneliu Baba, cu sprijinul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de lucrări ale acestuia. După discuții și contacte cu Academia de Artă a Rusiei, s-a organizat în sălile acestei academii expoziția Corneliu Baba, cu sprijinul efectiv al sculptorului moldovean, acad. Lazăr Lubinovski. A sprijinit deschiderea unei expoziții de artă plastică românească, (70 de lucrări de pictură și sculptură) la Muzeul Ermitaj din Petrograd. A participat la deschiderea unei expoziții de artă contemporană la Vilnius, cuprinzând 50 de lucrări de pictură și sculptură. Un eveniment a fost deschiderea la galeriile de pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
culturale româno bulgare; A încheiat înțelegeri directe cu Uniunea Scriitorilor, apărând două cărți: poezii de Eminescu și piesa de teatru "O scrisoare pierdută", pusă ulterior în scenă la teatrul din Plevna; A semnat o înțelegere directă pe linia Uniunii Artiștilor Plastici și a deschis o expoziție de pictură și tapiserie la sala "Stredeț" din Sofia, cu lucrări semnate de Vasile Grigore, Cela Neamțu și Costin Neamțu; S-a deschis la Ruse, la galeriile de artă, o expoziție de grup de pictură
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
țară la Televiziunea centrală în preajma zilei naționale a țării noastre (2003). A contribuit la pregătirea și vernisarea expoziției de artă populară românească în R.P.D.Coreeană (1977), a expozițiilor despre Constantin Brâncuși (2003) și Nicolae Titulescu (2004), a expoziției de artă plastică, cu ocazia împlinirii a zece ani de la stabilirea relațiilor diplomatice bilaterale (2002), organizate în capitala turkmenă, cu efortul financiar propriu. A predat cursuri săptămânale de limba română la Ambasada României din Așhabat. A sprijinit vizitele de documentare ale unor ziariști
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
prietenie față de România. În strânsă și permanentă colaborare cu structurile locale ale "Asociației Satele Românești", cu primarii și alte autorități locale belgiene, a inițiat și a contribuit la realizarea unui amplu program de manifestări cultural-artistice (numeroase expoziții românești de artă plastică, de artizanat, de ceramică, de tapiserie, de măști populare, ciclu de filme documentare și conferințe despre România). Un impact deosebit asupra publicului belgian au avut zecile de concerte de muzică românească (populară și ușoară), susținute de renumite ansambluri și interpreți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]