4,516 matches
-
pozitivistă după care se ghidează aceasta. Teoriile morfologice fac să renască o mai veche idee, aceea a unei științe care permite nu doar acțiunea asupra lumii, ci și a Înțelegerii ei. Teoriile morfologice nu modifică doar sensul demersului științific, ci pledează În același timp pentru o nouă raportare a omului la lucruri și la lume. Aceste teorii caută să descrie și, pe cât posibil, să explice apariția, menținerea și dispariția formelor, Încearcă Înțelegerea genezei și stabilității lor, Într-o multitudine de domenii
Polarităţile arhitecturi by Mihai Flondor () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92988]
-
virtuțile în care se recunoaște sau la care vibrează omul comun al zilelor noastre. Simone Weil concepea în L'Enracinement un proiect de societate bazat pe obligația necondiționată a libertății umane înrădăcinate în transcendent. Personalismul eschatologic al lui Nikolai Berdiaev pleda pentru o ierarhie care să stabilească primatul persoanei asupra societății, al societății asupra statului. Ar părea că, cel puțin în mod formal, modernitatea tîrzie le împlinește așteptările. Nu considera Berdiaev că libertatea omului creator e mai presus de tradiție, că
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
anume în sufletul aflat în starea cetății : apărat, închis față de exterioritate, cu toate facultățile unificate, precum sînt cetățenii republicii platoniciene ; suflet unu asemenea Unului divin. în paradoxala ei expresivitate, imaginea eckhartiană folosește cetatea ca obiectivare a sufletului tocmai pentru a pleda retragerea subiectivității totale din orice obiectivare. A doua remarcă legată de modelul din Republica privește mijloacele de proiectare a cetății platoniciene. Platon nu are în vedere demersul democratic modern de construire a societății, cel care procedează prin încercări și autoreglaje
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
filozof, sclavul este similar copilului care, prin natură, va crește și va ajunge om cu mintea întreagă, capabil de rațiune la măsura ei completă Mai discutabili sînt poate ideologii actuali care, invers decît Aristotel, apropie copilul de sclav, pentru a pleda eliberarea primului de sub tutela părinților, a dascălilor, a disciplinei, astfel încît el să-și poată exprima nestingherit personalitatea. în acest caz, libertatea e asociată cu o participare încă scăzută la rațiune, iar nu cu plenitudinea ei. Pentru grecii vechi însă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
un rost în măsura în care dă memorie colectivă, repere morale, conștiință civică, legătură socială pe scurt, în măsura în care ajută la buna funcționare a colectivității în secol. Creștinismul însuși, dat fiind că și-a pierdut hegemonia în societățile moderne, e deseori tentat să-și pledeze cauza în fața noilor suverani, să considere istoria și socialul ca instanțe față de care să se justifice, ca paradigmă în care să se conceapă pe sine. S-a vorbit despre seducția exercitată asupra creștinismului de istoriolatria lui Hegel care l-a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
mai importantă și mai crucială dimensiune a societății contemporane. în volumul colectiv dedicat cărții lui Michael Sandel Democracy's Discontent : America in Search of a Public Philosophy (1996), contribuția lui Charles Taylor se intitulează, de altfel, Living With Difference. Ea pledează pentru depășirea concepției defensive privind diferențele (acceptăm din respect sau de nevoie, ca să trăim în pace, profilul celuilalt, așa cum el ni-l acceptă pe al nostru), pentru a gîndi, în schimb, deosebirile în coprezența lor îmbogățitoare. Fuziunea, completarea mutuală, convergența
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
laicitatea a produs o critică atît de netă a relației religie-putere, încît separarea celor două a devenit un dat al modernității tîrzii, care ne interpelează, care e de valorificat. A exploata spiritual distanța dintre religie și putere nu înseamnă a pleda pentru reforme instituționale, pentru adaptări modernizante sau moderniste ale Bisericii. înseamnă a gîndi și a practica în mod apofatic credința, a pune public în operă stilul ei paradoxal, eliberator. Modernitatea tîrzie ca spectacol : retragerea divinului în notațiile ei, Simone Weil
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în biografia ideilor. Și asta se întîmpla chiar dacă, mai mult retoric, Noica detesta biografia pentru gratuitatea ei, pentru că aceasta n-ar trece de ceea ce se vede, cum replica în niște reflecții publicate în Viața Românească (să nu se înțeleagă că pledăm pentru biografism ori alte forme quasimaladive de utilizare a biografiei în judecata de valoare asupra operei). Nimeni nu se poate îndoi de faptul că biografia unui filosof dezvăluie atitudini ale căror semnificații pot avea o încărcătură insolită sau, alteori, nu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ascuțite asupra discursului eugenic din ultimele decenii, cu proiectele sale asupra unei profilaxii a națiunii, cu politizarea și cu alte măști ale unei retorici nu o dată agresiv-discriminatorie. Publicația clujeană investigată relevă, în parte, obiectivele elitei românești, care, constată autoarea, "nu pleda pentru "normalizarea eugeniei" (cu tot ceea ce presupune prezumția potrivit căreia, politicile eugeniste se pot acomoda cu orice tip de ideologie), ci, mai curînd, pentru decojirea (voit distanțată de inflamările vremii) a învelișului filosofico-politic al termenului". Iar cel care va da
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Știu, argumentele Dumneavoastră din ps sînt infailibile, dar sînt convinsă de un lucru: forțînd limitele, dacă ar fi trebuit să argumentați pro un atare demers, ați fi făcut-o tot într-o manieră irecuzabilă. Asta ține de abilitatea de a pleda inteligent și onest, construind silogisme, fără a cădea în capcana unei sofistici banale. Problema mea însă e legată de atitudine: haideți să nu mai fim atît de încrîncenați față de copilăriile altora. E-adevărat, întrebările sînt puerile, dar sînt ingenue totodată
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
fiu providențial al României și al lumii" nu sunt decât câteva dintre expresiile cu care îi plăcea să fie flatat - și trebuie spus că cei care s-au lăsat prinși în acest joc au fost numeroși"82. Toate aceste formule pledează pentru integrarea șefului suprem comunist în spațiul cultural românesc. Un analist politic a încercat să desprindă trăsăturile definitorii ale cultului în context național: "i) întîi, este incompatibil cu ideologia pe care conducătorul o invocă; ii) cultul este contemporan cu subiectul
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
pe scena academică americană, am să mă limitez, acum, la a consemna momentul exclusiv în termenii propuși de Em Griffin, în capitolul său de carte pe care îl discutăm, împreună, aici. Black inițiază o adevărată "rebeliune împotriva cercetării retorice tradiționale, pledând pentru o multiplicitate de abordări în analiza evenimentelor comunicaționale"26, notează Griffin, adăugând că acțiunea revoluționară a lui Black a beneficiat, în ce privește implicațiile sale, de aprecieri contradictorii. Dacă o parte din comunitatea de cercetători, printre care Griffin menționează numele lui
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
Accesul interzis evreilor" (Jews not admitted, în limba engleză) și "Accesul liber pentru victimele războiului" (War victims free, în limba engleză). Substanța propagandei naziste se construiește, observă Burke, în jurul acestor două teme complementare, dând sens insistenței cu care Hitler a pledat pentru angajarea individului într-o "comunitate", cu ajutorul întrunirilor "în masă". Însă, observă criticul, nu repetiția în sine constituie factorul care a atras de partea sa asemenea susținere nemaivăzută: "Hitler a furnizat o "viziune despre lume" celor care nu reușiseră, în
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
s-au zăvorât acei care și-au asumat condiția lui Ion Anapoda, unii de bunăvoie și nesiliți de nimeni, alții aruncați de istorie în circumstanțe favorizante ei, nu este un topos spre care să te năpustești gregar. Nu poți să pledezi ex cathedra pentru intrarea în această lume. Dar nu strică să anunți că există. Steinhardt scrie predici de o profundă savoare. Teologia practică nu are nimic uscat, veștejit, sec, ci dimpotrivă mustește de sensuri care pot revitaliza idealuri. O omenire
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
staliniste. Aceasta, spre marea iritare a culturnicilor oficiali, care prin tovarășul Florescu adjunct de șef de secție la C.C. l-au și atacat în Flacăra, luând ca pretext un articol publicat de același Augustin Buzura în Secolul XX, unde romancierul pleda, între altele, tocmai în favoarea unei culturi române nepoluate propagandistic. Romanele și prozele lui N. Breban și Ștefan Bănulescu se înscriu în aceeași orientare. Literatura lui Marin Sorescu și Ion Caraion, poezia lui Ștefan Augustin Doinaș și Mircea Dinescu pentru a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
p. 144). Amintește și de teoriile lui Stalin Jdanov, de literatura de partid (p. 130). Dar accentul analizei sale, strânsă și bine argumentată, cade totuși în mod inevitabil în altă parte. Din mediul intelectual în care se află, a mai pleda pentru libertatea politică și celelalte ar fi însemnat, într-adevăr, forțarea unor uși larg deschise. Numai că noi suntem condamnați de istorie și de contextul nostru cultural să adoptăm în parte (și fără voia noastră) și o altă perspectivă. Sensibilitatea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
va fi făcut, abia atunci, un mare pas înainte. Nu contestăm nici pe departe rigorismul și absolutismul moral ca principii ideale de program. Dar omul politic este chemat și preocupat să-l pună și în practică în condiții date. Nu pledăm, câtuși de puțin, o cauză personală. Nu invocăm nici indulgență pentru intelectualii mai mult sau mai puțin rătăciți în politică. Cunoaștem însă îndeajuns de bine și mediile intelectuale și politice ca să ne dăm seama, între altele, și de toate ravagiile
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Eticii lui Adam se relevă, din plin cel puțin în contextul reflexiei politologice actuale în capitolul final, foarte biblic intitulat Armagheddon. El aduce un mesaj mesianic, militant, surprinzător în felul său, în generația lui Dan Pavel (și nu numai). Autorul pledează în esență, cu energie, pentru liberul arbitru și, în baza acestui principiu inatacabil, pentru respingerea religiei răului considerată dominantă în epoca noastră. Concluzia, nu lipsită de o anume ingenuitate... adamică, este foarte combativă: Prin urmare, cartea mea este o declarație
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Agitprop-ul homeric. Situația pare anecdotică, profund distractivă. Tradusă în termeni românești, ea dezvăluie nu mai puțin întreaga gravitate a condiției precare, uneori penibil de ancilară, incertă și fragilă, a culturii alternative. O situație instabilă și cel puțin incomodă. Nu pledăm pentru indulgență și nici pentru salvarea culturii alternative în ansamblul său. Reținem doar poziția sa fundamental dificilă, ingrată, foarte interpretabilă, privită mai ales din afară și de la mare distanță. Se cade totuși prea ușor în capcana: toți nevinovați, toți culpabili
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
shuntului prin calcularea acestuia precum și prin evidențierea dilatațiilor cavităților stângi. Instalarea HTP este recunoscută prin evidențierea HVD, dilatarea VD și a AP. Un raport (în M-mod ) AS: Ao > 1,4 și prezența unui flux diastolic retrograd în Ao descendentă pledează pentru un shunt moderat/sever. TRATAMENT Indicația chirurgicală este absolută la copiii născuți la termen, indiferent de vârsta copilului și de mărimea CAP pentru prevenirea PVOD, deoarece închiderea spontană este extrem de redusă iar tratamentul cu Indometacin este ineficient la NN
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
se bizuiască, tot făcând încălcări, pe ceea ce nu se poate numi decât complezența europeană”. Cu toate acestea, o anumită dinamică se pusese în mișcare, poate și datorită rapoartelor consulului englez, care își va da roadele mai târziu. Unele ziare engleze pledau pentru constituirea unui stat românesc independent, sub dinastie străină, ca soluție pentru împiedicarea anexării Principatelor la Rusia și pentru stăvilirea expansiunii țariste. Rapoartele lui Blutte zugrăvesc și flagelurile care loveau Principatele. Astfel, incendiile nu cruțau Bucureștii, cum a fost cazul
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
nu puteau rezista Rusiei dacă nu se uneau sub un singur conducător”. Domnitorul Alexandru Ghica i s-a părut însă mai circumspect în privința unui potențial ajutor englez în eventualitatea unei încercări de emancipare a țării de sub protectoratul țarist. Urquhart a pledat pentru menținerea suzeranității otomane, „singura poartă de salvare pentru Țara Românească (...); distrugerea Imperiului avea să fie urmată, în concepția sa, de anarhia cea mai de temut și de cel mai cumplit despotism străin”. El adăuga că Rusia era puternică prin
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
sunt indisolubil legate de prezervarea lui. Trimisul britanic adăuga că domnul și alți demnitari, unindu-se în jurul adevăratelor interse ale țării, ar putea stăvili expansiunea rusească și solicita la timp și mai eficient sprijin britanic. Revenit la Londra, Urquhart a pledat cauza Principatelor pe lângă factorii de decizie britanici, subliniind avantajele acestor două țări „care au fost cu totul neglijate de oamenii de stat din Apus”. El se arăta convins că Anglia era în stare „să smulgă aceste provincii bogate și importante
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
că în virtutea instrucțiunilor primite, a acționat conform indicațiilor și că dacă și-a depășit atribuțiile în vreun punct, a făcut-o pentru că avea cunoștință personal de adevărata stare de lucruri din Valahia, pe care Poarta o ignorase. Că el însuși pledase pentru Valahi și că nu putea consimți să-și recuze propriile acte și angajamente solemne; că, dacă este necesar, se va întoarce la Constantinopol, va supune Guvernului întreaga chestiune și va suferi consecințele oricare ar fi ele - dar că își
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Londra ca fiind un casus belli. Toate forțele politice engleze erau conștiente că ceva de anvergură trebuie întreprins pentru a sparge acest lanț de agresiuni. Cu această ocazie, la 16 august 1853, Austin Layard a prezentat în Parlament situația Principatelor, pledând pentru necesitatea unirii lor. Șase zile mai târziu este rândul lui Dudley Stuart să se pronunțe în favoarea drepturilor și aspirațiilor românilor. însuși ministrul de externe, Clarendon, considera că ocuparea Principatelor de către Rusia constituia „un precedent periculos”, ale cărui consecințe imprevizibile
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]