21,807 matches
-
de detașată înstăpânire asupra unui lupanar ne sună pur și simplu străin. Cultivarea abstracțiunilor, vizionarismul mimat sau autentic, inserția de personaje fără carne și fără oase, ambiguizările scăpate de sub control, narativizarea la imperfect a unor bizarerii țin de o anume poetică uniform adolescentină. De un limbaj suprapersonal, colectiv. Și mai degrabă de o sociologie a literaturii decât de o istorie a ei. Cu rădăcini - asumate sau întâmplătoare - în Nichita Stănescu, dar cu o evoluție independentă și deseori intolerantă. Că nu greșesc
O editură, două cărți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9580_a_10905]
-
romanului. Jocul cu ficțiunea cea mai vaporoasă e sinonim perfect al jocului cu cea mai ternă realitate. Orice ficțiune e tangibilă și accesibilă, după cum orice realitate e iluzorie. Ficțiunea romanescă e undă imaterială și corpuscul infinitezimal, ca lumina. Sună prea poetic, dacă n-ar fi prea științific: pură teorie. Romanul, cu posibilitățile lui infinite de narațiuni, lumi, destine și personaje, bate întotdeauna realitatea.
Jocul cu ficțiunea by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9586_a_10911]
-
a-și lua zborul: "Am reușit numai în vis/ Să smulg chiar rime din abis/ Și cerul lins de vite./ Am învățat să dorm întâi/ E mare lucru. O, rămâi/ Nici somn, nici pat, nici căpătâi/ Visărilor târâți". încă mai poetic, visul în vis cheamă prezența îngerului: Era un vis în vis, discret/ El sta pe umărul meu drept/ Eu mă holbam, firește,/ Apoi vorbeam ca doi copii/ Poetizam prin utopii/ Și ne gustam frățește." E, în această lume, între derizoriu
Aventurile stilului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9605_a_10930]
-
-nghițeam și eu." Poezia se intitulează Cercul. într-un Turnir medieval se precizează și mediul: "De-atâta liniște-mi părea/ Eu însămi umbra altcuiva/ Cum șiroia pe zidiri./ Venisem să aprind un gând/ medieval curriculând/ Sau, dacă vreți, doar înnoptând/ Poetic pe ruinuri.(...) De-atâta liniște-auzeam/ Doar câinii transdanubian/ Lătrând sârbește adică./ Numai la Turnul lui Sever/ Era o liniște sub cer/ De câine mort demult stingher/ Și am plecat de frică". Elaborată în orașul care mai păstrează piciorul podului lui
Aventurile stilului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9605_a_10930]
-
totdeauna mitologia aceea fermecătoare pe care poporul a legat-o de aripile și penele zburătoarelor noastre. O mitologie care mai mult decât legendele legate de oameni dă dovadă de cât lirism, de cât umor, de câtă duioșie, subtilitate și finețe poetică e capabil sufletul poporan în fantaziile și visurile sale." Oprindu-se la câteva nume populare de păsări, precum albinărel, dumbrăvancă, prigoare, pasărea omătului, aușel, presură, florinte, petroșel, poetul scrie că asemenea nume "vădesc puterea de caracterizare și plasticitate fără seamăn
Un secol de posteritate by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/9614_a_10939]
-
și natural și muzeistic, Umbria visată și mai apoi frecventată cu încântare, ca simbol dominant, exemplar, ținut sacru și franciscan, au îmbogățit, marcând în profunzime, o poezie atrasă deopotrivă de miracolul naturii genuine și de șlefuirea artistică a obiectelor. Fraza poetică însăși a fost și este, în chip tot mai evident pe parcurs, atent cumpănită și articulată, în jocul subtil dintre notația concretului imediat și a contururilor aproximate de reverie. Și dacă am putut amenda, uneori, o anume transparență "alegorică" din
Adrian Popescu - 60 Căutând "Înțelesul minunii" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/9623_a_10948]
-
iluzii politice. Acel jalnic "Să uităm cât mai repede ziua de 19 mai!" e tot ce-a putut rosti acest ultim produs la populismului stângisto-resentimentar -și probabil că aici va și rămâne. Propoziția de mai sus cuprinde o veritabilă artă poetică inspirată de manualele simpliste ale bolșevicilor. E cea mai bună dovadă că Geoană nu are nici o intenție să tragă învățăminte din aventura funestă în care și-a împins partidul. Sigur, Geoană e liber să uite orice. Din nefericire pentru el
Apoteoza sulfuroasă by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/9600_a_10925]
-
21), dat Rodicăi Pandele, i-a plăcut îndeosebi, printr-un curaj al opiniei și o sinceritate pe care numai oamenii dintr-o bucată le au. Întrebările s-au orientat în jurul a două teme: politicul (chestiune arzătoare în ultimul timp) și poeticul (chestiune arzătoare tot timpul, măcar pentru cîțiva dintre noi). Oricît de delicate ar fi întrebările politice, Angela Marinescu răspunde tranșant și convingător. Dar, pentru că revista noastră e literară, Cronicarul va cita opinii literare (pentru cele politice citiți paginile 11-12 din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9622_a_10947]
-
Chiralina, făcut de Cătălina Buzoianu împreună cu scenografii Dragoș Buhagiar și Irina Solomon. Atunci, a renăscut și trupa teatrului "Maria Filotti", și dorința pentru această artă. Dincolo de stratul emoțional al confesiunii creatorilor, de nebunia care a dat ocol creației, de aerul poetic tulbărător, de danteluri și tonuri în sepia, de fumul țigărilor de foi și al chioșcului magic ca centru al scenei și al poveștilor, de atmosfera de căutare a identităților, a iubirilor înecate în ape și suspinuri, a fabulosului de anvergură
înapoi, la literatură! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8037_a_9362]
-
Cristea, Ion Negoițescu. La fel de bine cunoscut sunteți în spațiul literar din Serbia. O biobibliografie scrisă cu succes în două limbi și în două țări, lucru mai ușor de înfăptuit după 90, mai greu înainte. Cum s-a construit destinul dvs poetic? Cât de greu este până la urmă să trăiești într-o limbă și să scrii într-o alta, aparții ambelor spații sau te simți pierdut între ele? - Uneori cuvintele mele alcătuiesc un nou Turn Babel, încât m-azvârl într-un vis
Petru Cârdu by Mirela Giura () [Corola-journal/Journalistic/8036_a_9361]
-
niciodată de o grilă de lectură diferită de cea aplicată scriitorilor români născuți în țară, așa cum se mai întâmplă pe ici, pe acolo, când rolul de păstrător al limbii române este considerat precumpănitor și justifică o oarecare indulgență față de performanțele poetice. Ștefan Augustin Doinaș spunea despre dumneavoastră: "un poet de prim rang și un mare patriot: el întreține expresivitatea limbii române dincolo de hotarele țării, servind-o cu cele mai moderne mijloace ale lirismului european de astăzi." Cât de important este să
Petru Cârdu by Mirela Giura () [Corola-journal/Journalistic/8036_a_9361]
-
Atât. De ce naționalitate e coala de hârtie? Întrebați-o! Sau poate vă răspunde T. S. Eliot în locul meu: sunt cetățean al Londrei. Dacă el a fost cetățean al Londrei, permiteți-mi să fiu și eu cetățean al Vârșețului. - Opera dvs poetică a fost caracterizată cu sintagme precum suprarealism care se autocenzurează, antipoezie, vizionarism, postură profetică . Cât de mult vă recunoașteți în toate acestea și cărei experiențe literare a ultimelor decenii vă asimilați? - Mă rugați să vă vorbesc despre poezie, iar eu
Petru Cârdu by Mirela Giura () [Corola-journal/Journalistic/8036_a_9361]
-
între cuvinte, cum plasează accentele, cum pune sau elimină virgula - acestea nu deranjează sistemul, îl completează. Acestea trebuiesc păstrate. Un sistem normativ este general, nu poate și nu trebuie să intre în amănunte, în intimitatea textului - mai ales a celui poetic. Altfel - se ajunge, cum s-a și ajuns, la poezia ternă, plată, la scrierea netedă, trasă la rindea, a poeziei clasice, împotriva voinței autorilor, împotriva firii limbii în general. În altă ordine de idei, acest tip de analiză filologică lămurește
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
nici vechiul clișeu cu înflorirea culturii în timpuri de criză (nu financiară, ce-i drept...) nu mai stă în picioare. Sau poate se gîndeau la cărțile de credit? Paranghelion 2009 La cumpăna dintre ani, cum se spune, cu o formulă poetică, televiziunile noastre ne-au delectat cu niște programe de Revelion menite să facă recorduri de rating. Cronicarul a asistat (mai întîi siderat, iar apoi, oarecum dezarmat) la cîteva secvențe din programul de pe Antena 1. Opțiunea sa a fost cea corectă
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7724_a_9049]
-
care el, scriitorul, mai tîrziu scriitorul celebru, trebuie să și le ascundă. Titu Herdelea nu va fi niciodată în centrul romanelor sale: e un martor care se autoanihilează. "Respingerea afișării eului se constituie la Rebreanu ca o componentă a unei poetici realiste ce vizează obiectivitatea, inparțialitatea și detașarea naratorului de lumea creată artistic..." scrie Simion Mioc5. Ce ascund personajele centrale ale lui Rebreanu? În Crăișorul Horia vom descoperi, între resorturile acțiunii, și o iubire imposibilă. Horia trăiește visul unei iubiri (Rafaela
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
Omul să aibă pe masă/ O bucată mai aleasă./ Bătrânilor, dacă poate,/ Cât mai multă sănătate,/ Lumea să îi prețuiască/ Iar copiii să-i iubească". (Suzy Ghiza, Dej) * Autorul Florilegiului lui Mai și-al Paltonului șaptezecist, al Reculului talazurilor, Ars poeticei și neobrăzărilor din A pune în sus (?!), mirosind suspect, întâmplător a uitat ori a evitat să și le semneze. Semn că nu-și mai lasă la vedere identitatea. Are, anonimatul, deliciile lui de joasă speță, modul lor de a se
Post Restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7745_a_9070]
-
istorici ca: Alexandru Lapedatu, Simion Mândrescu, Ion Lupaș, Onisifor Ghibu, Ion Ursu, George Tofan, dar și "învățători din Prahova, Olt și Dobrogea". Este prezent și fostul student al Profesorului, Vasile Pârvan, care venind de la Iași "a fermecat publicul cu frumusețea poetică a conferințelor sale". Inaugurarea primei ediții a cursurilor a fost onorată de N. Iorga care a ținut prelegerile "Istoria Românilor" și "Istoria literaturii românești". în această primă ediție au mai conferențiat universitari, unii cu titluri academice ca: Ștefan Bogdan - "Economia
"Lumina de la Vălenii de Munte" by Ion Ivănescu () [Corola-journal/Journalistic/8177_a_9502]
-
apărut mai degrabă prin efortul... prietenei sale, Bianca Osnaga, care a făcut o selecție din poemele risipite de-a lungul anilor prin diverse publicații. Aceasta aparentă indiferență față de soarta propriilor producții lirice sugerează o primă cale de acces spre universul poetic al Mihaelei Mâlea Stroe. Poezia este pentru ea o cale de împăcare cu propriul sine, mai mult decât o tentativă de comunicare cu ceilalți. Un prieten secret cu care conversează în momentele de singurătate sau de deruta existențiala, un debușeu
Jurnal liric by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8186_a_9511]
-
Mâlea Stroe învesmântează artistic exercițiul de... deziluzionare specific vârstei. Majoritatea versurilor din acest prim ciclu al cărții sunt scrise cu un zâmbet amar pe fata autoarei. O altă vârstă a creației anunță următorul ciclu, Poemul casei și alte pome. Eul poetic a ajuns la maturitate. Tonul a devenit cerebral, poezia conștientă de sine - lecția textualismului a fost bine învățată - totul este esențializat, versurile au rezonante apoftegmatice. Dilemele existențiale sunt dublate de frământări estetice, întrebările vizează acum și chestiuni ce țin de
Jurnal liric by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8186_a_9511]
-
volumul postum ce-i cuprinde aproape întreaga creație lirică, ne putem întreba dacă nu cumva poezia a fost recipientul ideal pentru ambiguitatea sa fundamentală. Aurel-Dragoș Munteanu este, cu certitudine, poet. Nu unul complicat sau experimentalist, deci nici unul revoluționar. Dar starea poetică, indubitabil, există. Anxietatea, durerea existențială, taina destinului, mereu coborâtoare înspre un pesimism de nelecuit, induc un tragism autentic, intuiția unei neîmpliniri a vieții, convertită într-o rostire simplă, dar bogată în sugestii. Crima, abisurile oceanice, lacul, negrul, singurătatea, muntele, dar
Pelerinul neliniștit by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8210_a_9535]
-
au stins, cuvântul este mut,/ Iar stelele-n înalt se-adună în convoi" (Singurătate Vie). Nu de puține ori poemele sunt broderii pe marginea unor precepte extrase din repertoriul diverselor culturi, cu precădere orientale, preluate însă ca portdrapeluri ale sinelui poetic solitar, pecetluit de o damnațiune pe măsura singularității sale: "Să pleci singur/ Să rămâi singur pe cale,/ Etern pelerin, să fii/ Raza lunii pe apa unui lac/ Nemișcat,/ Floare albă de cireș/ Liniștită și trecătoare./ Pe cale să fii, totul curge/ Lină
Pelerinul neliniștit by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8210_a_9535]
-
apare încă un termen esențial al domeniului: bună-dimineața. Compusul era deja definit ca "spargere" de Barbu Lăzăreanu, într-un articol din 1923 ("două bune-dimineți = două spargeri"); după George Astaloș, termenul se referă la furtul în cursul dimineții: "prăduitorii matinali (numiți poetic Ťhoți de bună-dimineațať)" (Utopii, 1997, p. 77). În alte surse, îl găsim echivalat cu noțiunea de "furt mărunt": hoț de (sau cu) bună dimineața = "hoț de lucruri mărunte", la T. Tandin, Limbajul infractorilor (1993); definiție pe care pare să o
Alte specializări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8214_a_9539]
-
cuvîntul (...). Sîntem obligați să recunoaștem o semnificație gestuală sau existențială a cuvîntului (...). Ce exprimă atunci limbajul, dacă el nu exprimă gînduri? El prezintă sau, mai degrabă, el e luarea de poziție a subiectului față de lumea semnificațiilor sale". în funcție de raportul creației poetice cu ontologia, Gheorghe Crăciun operează clasificarea sa în trei tipuri fundamentale: lingvistică, reflexivă și tranzitivă (ultimele două concepte sînt împrumutate din Tudor Vianu). Poate din pricini polemice, ne e prezentată mai întîi poezia lingvistică (ludică și experimentală), apreciată ca fiind
Poezie și ontologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9608_a_10933]
-
sale unicități". în măsura în care a luat distanțe igienice față de formulele lingvistice ori reflexive ale lirismului, Gheorghe Crăciun se arată atașat de rețeta sa tranzitivă. Cu toate că, după cum singur admite, "viziunea lui Eliot despre propria sa poezie (...), e departe de ideea tranzitivității actului poetic", recurge la cîteva propoziții ale poetului englez, conținute într-un eseu din 1942, intitulat Muzica poeziei: "Orice revoluție în domeniul poeziei poate fi, și uneori poate anunța, o revenire la limba vorbită. Această revoluție pe care a propovăduit-o Wordsworth
Poezie și ontologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9608_a_10933]
-
îl vorbește și îl aude, dar trebuie să fie într-o astfel de legătură cu limba vorbită a timpului, încît cel care o ascultă sau o citește să poată spune: "așa ar trebui să vorbesc dacă aș ști să vorbesc poetic"". Deci o democratizare a poeziei, întemeiată precumpănitor pe aspecte personale, pe valorile clipei sau ale istoriei, pe contingentul absorbit, factori turnați într-un limbaj public. Generoasele spații tematice și stilistice ale unei astfel de creații ar înlesni întîlnirea între Bacovia
Poezie și ontologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9608_a_10933]