3,697 matches
-
afirmativ la propunerea vestitorului de a prezenta jocul ursului atunci trupa intră în casă, unde se desfășoară spectacolul. Vestitorul: Am venit la dumneavoastră Să ne primiți fața noastră, Dacă bine și voiți Ursul nostru să-l primiți Gazda casei: Da, poftiți în casă! Țiganul: Vin cu ursul din pădure C-amu s-o hrănit de mure; Ș-am venit cu el în sat Să-și câștige de mâncat; De mâncat și-a gâștiga Dacă oamenii i-or da. Joacă, joacă, Niculai
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de obraz; uzi petele adesea cu o peticuță, dar mai pui și felie de alămâie Pentru norocire. Omul care vrea să aibă noroc în an, în noaptea Sf. Vasile, pândește când se deschide cerul. Atunci să ceară lui Dumnezeu ce poftește și toate i se vor da. Pentru mirosul rău al gurii. Ia praf de cuișoare, praf de coajă de rodie, fierbele într-un ibric cu oțet de trandafir și fă gargară călduță, prelungă, astfel dispărând putoarea din gură. Pentru a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ca moștenire, nu știe, nu intră la judecată cu cineva, nu se pricește pentru ale lui, nu urăște pe vreun om. De va fi sărac, nu se întristează; dacă este bogat, nu cugetă înalt. De va vedea muiere, nu o poftește. Dulceață sau grijă nu-l stăpânește. Pe nimenea nu judecă; peste inimă nu domnește, nimănui nu zavistuiește, nu se înalță în ceea ce nu știe, nu ia în râs pe cel de aproape, vrajbă nu are cu cineva. Nu se fațărnicește
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
aici și Fântâna Fecioarei Maria, care are o poveste minunată: Într-o zi , Maria trecea pe acolo și, fiindu-i sete, ceru de băut unui om care scotea apă din puț. - Este în fundul puțului câtă vrei, răspunse mojicul. Bea cât poftești. Maria se apropie de puț și - minune- apa se ridică până la marginea ghizdurilor, astfel că ea putu lesne să bea apă, fără a fi nevoită să scoată cu găleata, de atunci, apa din Fântâna Fecioarei este până sus. Slujba bisericească
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cântă colinde religioase inspirate din viața Mântuitorului. Cei care anunță steaua (mai ales copiii) trec pe sub fereastră unde lumina strălucește și strigă: Cine primește Steaua frumoasă Și luminoasă, Cu colțuri multe Și mărunte, De la nașterea Lui Hristos Dăruite. Steaua este poftită în casă (ori fereastră) și atunci copiii încep a cânta deosebite cântece de stea, care de care mai frumoase. Vicleimul sau Irozii Vicleimul (de la numele orașului Bethleem) e un fel de teatru religios, rămas din primele timpuri ale creștinismului. Deoarece
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
masa s-o încărcați Flori de măr. Că umblăm și colindăm La mulți ani să vă urăm, Să trăiți, să-ntineriți, Flori de măr, Pentru mulți ani fericiți, Flori de măr. Și la anul vom veni, Numai dacă ni-ți pofti. Și mai multe vom ura, Flori de măr. Un cocuț dacă ni-ți da, Flori de măr. Ș i colinda nu-i mai multă, Să traia’ cine ascultă! Ș i colinda-i atâta, Flori de măr. Cine-ascultă să trăia’, Flori
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
opinci, Cu opinci îngurguiate, Cu paie de ovăz legate. Mânați măi, Hăi, Hăi, Hăi! Am mai avea de urat Dar nu suntem dintr-un sat apropiat Ci din loc îndepărtat, Unde iepurele Ști-a păzi oile, Iar vulpea găini nu poftește. Ma îndemnați, măi flăcăi. Hăi, Hăi, Hăi! Mai mânați măi! "Badica Traian" Aho, aho! Bună seara, buni gospodari, Seara lui Sfântu' Vasile Să vă fie la toți de bine. Și nouă de folos C-am ajuns sănătoși! Stați băieți și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
afirmativ la propunerea vestitorului de a prezenta jocul ursului atunci trupa intră în casă, unde se desfășoară spectacolul. Vestitorul: Am venit la dumneavoastră Să ne primiți fața noastră, Dacă bine și voiți Ursul nostru să-l primiți Gazda casei: Da, poftiți în casă! Țiganul: Vin cu ursul din pădure C-amu s-o hrănit de mure; Ș-am venit cu el în sat Să-și câștige de mâncat; De mâncat și-a gâștiga Dacă oamenii i-or da. Joacă, joacă, Niculai
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de obraz; uzi petele adesea cu o peticuță, dar mai pui și felie de alămâie Pentru norocire. Omul care vrea să aibă noroc în an, în noaptea Sf. Vasile, pândește când se deschide cerul. Atunci să ceară lui Dumnezeu ce poftește și toate i se vor da. Pentru mirosul rău al gurii. Ia praf de cuișoare, praf de coajă de rodie, fierbele într-un ibric cu oțet de trandafir și fă gargară călduță, prelungă, astfel dispărând putoarea din gură. Pentru a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
A fost ordine și respect!"34. De mijloacele cu care obțineau această ordine și acest respect își amintește domnul B.B. din satul Cârța (Csíkkarcfalva): "Jandarmeria s-a instalat un-doi. A însemnat o mare schimbare, pentru că cu jandarmii români făceai ce pofteai, de la încăierare începând. Nu prea se băgau, ba și dispăreau. Mare lucru că alde ăștia, cu penele lor de cocoș! Aveau postul de jandarmi în Cârța (Karcfalva) și patrulau în tot Ciucul de sus (Felcsík - la nord de Miercurea Ciuc, regiune
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Bateți tare dacă vreți, Bateți tare cu-amândouă, Scoală fată după ouă, Că-ți facem rochiță nouă, Hi, hi, hi, hi, hi! Un al treilea joc era „Ca la Breaza”. Era un dans popular care se juca în doi. Flăcăul poftea la dans fata care se prinsese lângă el la „Brâuleț”, făcându-i semn cu batista. Se striga: „Foaie verde busuioc Să jucăm Breaza pe loc.” Sau: „Foaie verde, foaie lată Jucați Breaza roată - roată!” „Sultănica” era al patrulea dans. Era
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
de necaz.” Se prindeau și fetele în horă. O pereche se desprindea din cerc și continua să joace în doi, în interiorul cercului. Acum se stiga astfel: „Foaie verde castravete, Schimbă fata măi băiete! Fata trecea la locul ei, iar băiatul poftea la joc altă fată. Continuau să joace până se auzea strigătură: „Frunză verde siminoc Treci băiatule la loc!” Acum trecea băiatul la loc, iar fata poftea la dans un alt flăcău. Ei jucau până se auzeau din nou stigăturile: „Frunză
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Foaie verde castravete, Schimbă fata măi băiete! Fata trecea la locul ei, iar băiatul poftea la joc altă fată. Continuau să joace până se auzea strigătură: „Frunză verde siminoc Treci băiatule la loc!” Acum trecea băiatul la loc, iar fata poftea la dans un alt flăcău. Ei jucau până se auzeau din nou stigăturile: „Frunză verde castravete....”, și așa mai departe. După aceste cinci jocuri, urmau altele fără o anumită ordine. Astfel se mai juca „Mânioasa”, „Ațica”, „Ardeleanca”, Ciobănașul”. Jocul „Mânioasa
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
îndelung, tălăngile răsunau, iar buhaiul era tras mai cu foc. Se făcea liniște și urătorul continua: „S-a sculat mai an Bădica Traian Și-a încălecat Pe-un cal învățat Cu frâul de aur...” După urat toți membrii grupului erau poftiți în casă și serviți cu țuică sau cu vin, în funcție de ce dorea fiecare. Uneori li se dădeau și bani. Dacă pe vremuri doar locuitorii mai înstăriți ai comunei petreceau Revelionul, astăzi se obișnuiește ca fiecare să-și organizeze din timp
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
pe nuni, de unde tot alaiul se îndreaptă spre casa miresei. Fig.15 ) Aici ei sunt așezați la masă, unde li se servește mâncare și băutură. Muzicanții își desfășoară măiestria, tineretul dansează. Între timp vin și alți nuntași. Atunci când sosesc sunt poftiți la o dulceață cu apă rece. Un obicei vechi, care astăzi a dispărut, era ca în curtea casei unde se ținea nunta, să se ridice o prăjină înaltă de aproximativ 20 de metri. În acest scop se tăia un copac
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
ei special și nu cerem decît ceea ce sîntem în drept a-i cere ei, ca oricărui om de rînd, cu fața curată: să respecte pe deplin convenția încheiată cu noi. Nici nu s-a bătut pentru noi, nici n-am poftit-o să se bată; deci nu are dreptul de a trata cu Turcia în numele nostru. Nici ea nu s-a luptat pentru noi, nici noi pentru dînsa, ci fiecare pentru sine și ale sale; ea - pentru a împlini mandatul Europei
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de a parveni și a fi ascultat, să strivească pe oricine îi stă împotrivă etc. Din astfel de primitivități își extrage visele de putere. Politica, ne spune eseistul, este vocația naturală a majorității umane: "Din impuls imediat, aproape orice om poftește și practică cu deliciu funcțiunea de stăpîn; aproape oricui îi vine numaidecît bine să recurgă la siluire; să caute lacom admirația ori teama smerită și aprobarea fără rezervă a cît mai multor din acei cu care are a face. Succesul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pederastia era la mare cinste încă din vechime. Acest nărav mîrșav al rabinilor ivriți, îl găsim amintit în A doua epistolă sobornicească a lui Petru unde la 2,10 zice: ,,mai ales pe cei ce, în pofta lor necurată, umblă poftind trupul altuia, și disprețuiesc stăpînirea.” La cîtă căldură dădea Sfîntul Soare peste căpățînele lor, nu este de mirare că se înfirbîntau după fel de fel de ,,găuri vii” și îi apucau vedeniile! Cînd vreo kedeșă rămînea la ghioc cu mare
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
soare pentru că au cumpărat bunăvoința unor senatori romani ce se bucurau de influență pe lîngă împăratul Caligula dar nu reușesc să-l înduplece pe imperator să le înghită ivriților noile isprăvi! El interzice o parte din privilegiile acestora și îi poftește să părăsească orașul, tratînd cu un dispreț absolut acest trib de zurbagii necunoscut de istorie. Însă împăratul este asasinat la 15 ianuarie 41 de către tribunul Chaereas și noul uns împărat, Claudius(41-54) care a beneficiat din plin de generozitatea ivrită
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
din clocitoarea lui Iahwe care s-au dat cu Neamurile. Împăratul ca mare preot al cultului mitraic, fiind meseriaș în mînuit spada și scutul le-a pus-o zurbagiilor în bot cu un edict în anul 197 prin care îi poftea să stea blînd altfel îi liniștește el pe vecie. Atît le-a trebuit înfierbîntaților, au pornit fără zăbavă la martiraje puhoi după cum scriu cărțile lor mincinoase. Chiar și pe cei prinși cu hoția și executați, i-au trecut în rîndul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
aici coțcarul nu face altceva decît să treacă prin ciurul lui Iahve firimi- turi din creștinismul arimin, religie răspîndită în tot imperiului roman, pentru a spu-ne că numai ei au gîndit pe lumea asta. Oricine este doritor de adevăr îl poftesc să citească concomitent Apoplexia acestei secături și Cartea esenă a revelațiilor, astfel singur se va lumina cum vine treaba aceasta miraculoasă cu săltatul la cer și revelații chiar și pentru cei ce nu le cer. Misterios și șmecher este și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
arimin sau ariminis-mului în imperiul roman atît în păturile avute cît și în cele sărace sau sclavi iar frățiile arimine erau foarte puternice ca număr, mozaicii și iudeo-creștinii fiind văzuți ca niște gunoaie sociale. Mai amintește că iudeo-sataniștii au fost poftiți să pună și ei o tămînie - tămîia lor de întunecați - pe altarul lui Mitra, cum a făcut împăratul get Decius dar unii s-au ținut bățoși, fiind trecuți prin sabie. Ioan spune că a văzut alt înger care i-a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
groaza stîrnită de fioroșii huni, și-au găsit liniștea la sud de Istru unde împăratul get al imperiului roman de răsărit Valens, le-a dat sălaș în Moesia, adică Bulgaria de azi. Cum împăratul își iubea religia strămoșească, i-a poftit pe noii veniți să fie alături de restul neamului său în cele iubitoare de Sîntu, iar episcopul iudeo-creștin pufăie furios: ,,împăratul Valens, răpit de perfidia arienilor... a trimis la ei predicatori din partea sa... Astfel și vizigoții au fost făcuți de către împăratul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
doar cu ochii minții) sunt absorbite în straturile adânci ale făpturii, schimbând-o, lărgind-o, afinând-o. Africa este pentru mulți dintre noi un teritoriu inaccesibil. Nu toți avem vocație ori buzunare de globtrotter. Televiziunile te duc și ele unde poftești, doar că universul dezvăluit prin ele, deși pare fără rest, este o conservă prezervată atent de alții, de specialiștii imaginii. Scriitorul are harul de a dezlocui lumea obiectivă pentru a face loc lumii lui. El înlocuiește o lume arbitrară, rece
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
el floarea, busuiocul, trandafirul. Până și nașa lui cea nebună își croiește un sens, o poveste care pentru ea e o sită prin care curge înțelegerea lumii. Ce dacă a părăsit-o bărbatul anul trecut, ea se întâlnește cu cine poftește în astral, are logodnicul ei, și acela e un logodnic de soi, e chiar Sfântul Ilie. Ferească Dumnezeu să-ți permiți o ironie la adresa nebunelii ei, nu o va admite, ți-o va răsplăti pe loc, semn că nu-i
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]