3,904 matches
-
numit sinopsis care încearcă să nu lase nici o întrebare fără răspuns - păreri contencioase. În afară de problemele epistemologice ale unei asemenea ambiții, rezultatul este că direcția principală a modelului de știri este de a nega întrebările la cititor, acest fapt născând o prăpastie epistemologică între participarea imaginativă a cititorului și ceea ce a devenit între timp un univers obiectivat. Ca să spunem așa, stilul știrilor "obiective" aspiră către un ideal platonic, așa cum am demonstrat într-un exemplu anterior de știre factuală. Buletinul, scris de reporterul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
adevărat paralizată. O concluzie asemănătoare poate fi trasă cu privire la nașterea în acea perioadă a presei de senzație. Jurnalismul de senzație încearcă să producă scârbă, oroare, sau să sperie prin sublinierea diferențelor dintre subiectivități, și nu prin încercarea de a îngusta prăpastia dintre ele. Subliniind diferența, sau ceea ce ne face diferiți de Celălalt, jurnalismul senzațional reactivează problema epistemologică moștenită, a obiectivizării, a jurnalismului "factual". Dar o asemenea alienare izolată nu putea fi suficientă dacă această ascensiune a știrilor "obiective" și a jurnalismului
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ca un violator vulgar și ieftin al sferei intime" (Ziff, 148). Aici sub "nou jurnalism" nu se înțelege varietatea apărută pe la 1960 ci jurnalismul factual, sau ceea ce poate eventual fi denumit ca fiind jurnalismul obiectivist."59 Experiența lui Howells în ceea ce privește prăpastia tot mai adâncă dintre subiectivitate și obiectivitate își găsește expresia în publicarea, în 1890, a romanului A Hazard of New Fortunes; el încă mai servește drept o privire critică asupra tendinței obiectiviste în jurnalism, privită din interior. În acest roman
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
să descurajeze întrebările cititorului și astfel implicarea sa, spre deosebire de modelul narativ, care atrage cititorul prin ceea ce nu știe și poate doar să se întrebe. În dezvoltarea stilului obiectiv, abisul epistemologic dintre cititor și lumea ipotetic obiectivă s-a adâncit, o prăpastie cu două consecințe. Mai întâi, stilul pretinde că lumea poate fi obiectificată, evitând chestiuni precum subiectivitatea și natura de tip filtru a limbii. În al doilea rând, deoarece rezumă, acest stil elimină sau distilează diferențele distincte care sunt implicite în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
mult de 1400 de suflete dintre pasageri și echipaj a ajuns la birourile White Star Line, 9 Broadway la 8:20 noaptea trecută" (Titanicul scufundat). "Confirmarea" se referă desigur la medierea prin limbaj pentru înțelegerea lumii înconjurătoare. Dar în acea prăpastie lingvistică se poate vedea diviziunea fenomenului obiectificat care poate fi studiat numai de la distanță. Confirmarea ajunsă pe Broadway nr. 9, la 8:20 seara, poate numai să diminueze incidentul original ca fiind dincolo de aprecierea subiectivă și este în contrast cu vizita lui
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ființă umană și călău. Dintre narațiunile jurnalistice de la jumătatea secolului al XIX-lea se remarcă patru schițe despre Cape Cod de Henry David Thoreau, publicate în Putnam's Monthly Magazine în 1855. Thoureau și-a anunțat intenția de a micșora prăpastia dintre el însuși și, în acest caz, o lume naturală care este atât metaforă cât și substanță când scrie în primul rând: "Dorind să văd o priveliște către ocean mai bună decât până acum... am mers la Cape Cod" (3
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
la această istorie reificată, unde probabilitățile pot fi categoric anticipate din distanța concretă, pe baza trecutului romanelor de dragoste istorice ale lui Walter Scott, nu trebuie să ne implicăm în schimbul morbid și obscen de subiectivism, sau cel puțin în diminuarea prăpastiei dintre subiectivitate si obiect, și cu atât mai mult să încercăm să rezolvăm problemele fără soluție. În mod indirect, aceste eforturi nu au fost necesare. Tot ceea ce a fost necesar a fost continuarea jocului în care credeam. Escapismul propus de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
vedere organic", cu o foarte mică deosebire, sau chiar una inexistentă, între practicarea concretă a curentului principal și versiunea literară mai subiectivă. Aceasta a fost situația, în ciuda încercărilor adepților formei (Lincoln Steffens, Hutchins Hapgood și Stephen Crane) de a diminua prăpastia dintre subiectivitate și obiect. Într-adevăr, persistă suspiciunea conform căreia Hawthorne a susținut exact această evitare, încercarea de a pune capăt distanței dintre subiect și obiect. Poziția lui Hawthorne este anticipată într-un fel în articolul publicat în 1900 în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și cu cea de investigație. Problema centrală în încercarea de a despărți jurnalismul de senzație de cel literar este încercarea reușită sau nereușită de a utiliza strategii retorice care să acopere diferența dintre subiectivitate și obiectul acesteia. Succesul retoric acoperă prăpastia dintre Sine și Ceilalți, care evită să sublinieze diferența dintre acestea și să scoată în evidență lucrurile comune, acesta fiind unul din criteriile care determină calificarea unei opere ca făcând parte din jurnalismul literar narativ, lucru care în aceeași măsură
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
al anilor '60 și '70. Dar jurnalismul literar narativ nu a dispărut niciodată definitiv în porțiunile temporale care despart aceste două perioade. Și în timpul secolului al XIX-lea au existat mereu exemple de jurnalism literar care au încercat să acopere prăpastia dintre subiectivitate și obiectul alienat. Neliniștitor rămâne faptul că acest gen a fost în bună parte ignorat de scriitori și jurnaliști cât și de cercetători. O asemenea aducere la cunoștință este necesară pentru a caracteriza formele istorice ale genului, mai
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
rândul lor, intelectualii cred că e suficient să denunțe, din vârful buzelor, "ce nu merge" pentru a-și fi îndeplinit misiunea de "paznici" ai destinului obștesc. Firește că aceste generalizări sunt instrumentale și metaforice. Le utilizez doar pentru a indica prăpastia dintre vocațiile noastre specifice și aplicarea lor concretă. Solicit aici deplina îngăduință a tuturor celor care, prin pregătirea, angajarea și chiar sacrificiul lor, dezmint imaginea de sus" (Ibidem, 2002, p. 579). La fel putem spune și despre asistentul social: nu
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
aflați în situații ca cele rezolvate astfel sunt cu miile. Speranțele se trezesc, iar mulți consideră că este firesc să beneficieze de ele. Părinții disperați așteaptă salvarea copilului lor. Între aceste speranțe și posibilitatea soluționării acestor cazuri se lărgește o prăpastie financiară, birocratică, organizatorică sau medicală. Unii medici, în dorința de a ieși în față, anunță o „premieră” românească în transplantul de insule pancreatice. Aceasta ar conduce la împlinirea visului multor pacienți diabetici, acela de a nu mai depinde de injecțiile
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92230_a_92725]
-
vedere, superficială, par hîrtoape, șanțuri și interdicții; în realitate, e un înțeles ascuns în toate aceste capcane ale drumului zilnic, un înțeles accesibil doar celor puțini, aleși, adevăraților illuminati. Trăim zi de zi în plină parabolă a orbilor conduși către prăpastie de orbii din față. Trăim și nu vedem. Uităm să descifrăm înțelesul vorbelor adânci amintite mai sus și să-i trimitem pe toți, drumari și șefi, scurt și hotărât înapoi acasă. De acolo de unde au ieșit. 5 iulie 2009 Circul
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
adverse întrucât în perioada comunistă toată lumea era "egală". Un alt exemplu pe care îl dă este Estonia după 1990, unde devenise la modă să fii casnică, democrația ducând la apariția acestui fenomen printre femei. La toate acestea se mai adaugă prăpastia economică destul de mare între țările din Vest și țările din fostul bloc comunist. Modelele scriitoarei au fost Marguerite Duras, Virginia Wolf, Anna Akhmatova și Sylvia Plath. Dintre autorii contemporani, autoarea regretă că timpul nu-i prea permite să citească ceva
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
din casă. Ori de faptul că îmi lua două ceasuri să cumpăr vreun mărunțiș, ori de ocaziile în care în mod normal ea ar fi trebuit să mă însoțească, iar eu recursesem la o scuză firavă ca să ies singur. Pe măsură ce prăpastia de ordin social dintre fumători și nefumători se adâncește, apar literalmente mii de cazuri în care compania prietenilor sau a rudelor e evitată din cauza țigării. Dar partea cea mai rea a fumatului pe ascuns este că întreține, în mintea fumătorului
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
și pe legionarii contemporani. Protocroniști de seamă precum Dinu Flămând sau Dan Zamfirescu se dezic de Lovinescu, considerându-l datat. Zamfirescu demarează chiar un șir dur de atacuri, după ce cu ani înainte ridicase în slăvi spiritul lovinescian. Se adâncește și prăpastia dintre G. Călinescu, considerat un bun sprijin în demersurile de recuperare a fondului creativ național, și acel Lovinescu în care nu se puteau găsi elogii necondiționate nici măcar la adresa preamărețului Eminescu. Corneliu Vadim Tudor este, evident, unul dintre fruntași în orice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
încoace, sunt exact aceste diferențe cele a căror responsabilitate o port pe umeri. Că sunt datoare să le articulez cât pot de bine, de precis, astfel încât cei care vin din urmă, inclusiv propriul meu copil, să nu mai simtă hidoșenia prăpastiei dintre locul de naștere al Științelor comunicării și țara care le-a adoptat, așa cum am simțit-o și o simt eu de cincisprezece ani încoace. Sunt datoare, cu alte cuvinte, să îmi ajut concetățenii să pornească la drum cu un
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
Profesorul Griffin a răspuns, la rândul său gratificat că, aici, la "capătul lumii", cineva îl citește și apreciază. Într-adevăr, suntem, încă, "la capătul lumii", iar efortul de a ne autoreprezenta pe scena academică ține, prea adeseori, seama de colosalul prăpastiei dintre "noi" și "ceilalți". Ba chiar, constat cu tristețe, suntem autentice "mistere" unii pentru alții, în chiar comunitatea academică ale cărei interese s-ar cădea să le articulăm. Lăsând, însă, la o parte aceste bizare efecte ale celebrării individualismului în
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
eu norocul. Fugi d-aci, nesocotitule, zise împăratul. Frații tăi cei mai mari, atâți și atâți oameni voinici și deprinși cu nevoile n-au putut face nimic, și tocmai tu, un mucos ca tine, o să izbutească? N-auzi tu ce prăpăstii spun frații tăi? Aici trebuie să fie ceva vrăji. Eu nu mă încumet, zise Prâslea, a prinde pe hoți, ci zic că o încercare de voi face și eu, nu poate să-ți aducă nici un rău. Împăratul se înduplecă și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și căutau prilej ca să-l piarză; de aceea și voiră bucuros să meargă. Ei se pregătiră și porniră. Se luară, deci, după dâra sângelui și merse, merse, până ce ieșiră la pustietate, de acolo mai merse oleacă până ce dete de o prăpastie, unde se și pierdu dâra. Ocoliră împregiurul prăpastiei și văzură că dâra de sânge nu mai înainta. Atunci pricepură ei că în prăpastia aceea trebuie să locuiască furul merelor." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (e) " Madam Popescu se
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și voiră bucuros să meargă. Ei se pregătiră și porniră. Se luară, deci, după dâra sângelui și merse, merse, până ce ieșiră la pustietate, de acolo mai merse oleacă până ce dete de o prăpastie, unde se și pierdu dâra. Ocoliră împregiurul prăpastiei și văzură că dâra de sânge nu mai înainta. Atunci pricepură ei că în prăpastia aceea trebuie să locuiască furul merelor." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (e) " Madam Popescu se repede să taie drumul maiorului, care, în furia
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sângelui și merse, merse, până ce ieșiră la pustietate, de acolo mai merse oleacă până ce dete de o prăpastie, unde se și pierdu dâra. Ocoliră împregiurul prăpastiei și văzură că dâra de sânge nu mai înainta. Atunci pricepură ei că în prăpastia aceea trebuie să locuiască furul merelor." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (e) " Madam Popescu se repede să taie drumul maiorului, care, în furia atacului, nu mai vede nimic înaintea lui. Jupâneasa este salvată; dar madam Popescu, deoarece a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ce i se poate întâmpla. Și cum sta și el acolo de se răcorea, Spânul face tranc! capacul pe gura fântânii, apoi se suie deasupra lui..." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (f) "Acum e rândul meu să mă las în prăpastie, zise Prâslea, văzând că frații cei mari se codesc; când voi mișca frânghia, voi mai mult să mă lăsați în jos; și după ce veți vedea că frânghia nu se mai duce la vale, să puneți paznici, să păzească și, când
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mustățile, barba... peste toate au nins anii mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul) (b) "Acolo, sus, e păzit și de dușmănia lupului, și de iscusința vânătorului, căci pe muchiile prăpastiilor acelora numai ele, caprele, puteau a se încumeta." (Emil Gârleanu, Căprioara) (c) "Erau patru vechi prieteni. Vechi de când băiețelul trecuse pentru prima oară pragul casei pe piciorușele lui. De atunci se întâlneau la portiță în fiecare zi. Acolo era țara
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
fi altfel, de a fi neînțeles, se accentuează de la an la an, mai ales după evenimentele de anul trecut, din noiembrie [1908 "afacerea Eulenburg", scandalul ulterior declarațiilor din "Daily Telegraph" C.I.]. Între el și poporul german s-a deschis o prăpastie. A trăit o decepție violentă, o durere imensă. De atunci el se socotește un martir. El este marele neînțeles. Această atitudine este și ea blamabilă, stângace, iritantă. Nu contează, se plânge tuturor și ține să afișeze în mod ostentativ supliciul
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]