19,544 matches
-
În afara perimetrului disciplinei, găsindu-se că sunt prea puțin controlabile pentru a face obiectul măsurătorilor și previziunilor. Disciplina a asimilat riscul calculabil și, În același timp, a exclus din sfera sa aspectele caracterizate preponderent de incertitudine (pericole ecologice, schimbări ale preferințelor). După cum arată Stephen Marglin, „În economie, accentul pus pe interesul propriu, calcule și maximizare” sunt exemple clasice de „postulate axiomatice” și reflectă „mai degrabă un angajament ideologic față de superioritatea epistemei, decât o Încercare serioasă de a desluși subtilitățile și misterele
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
aer curat și de metri pătrați de spațiu de recreere. Cetățenii standardizați aveau necesități uniforme și erau chiar interșanjabili. Ceea ce este surprinzător, desigur, este că, În cadrul acțiunii de planificare, ei - ca și „cetățenii nemarcați” din teoria liberală - nu au gen, preferințe, trecut, valori, opinii sau idei originale, tradiții sau personalități distincte cu care să contribuie la mersul lucrurilor. Ei nu au nici unul din atributele particulare, localizate și contextuale, la care ne-am aștepta din partea unei populații și pe care le atribuim
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
s School of Forestry and Environmental Studies, autor al volumului The Practice of Silviculture, o lucrare de referință În domeniul tehnicilor forestiere moderne. Pentru o descriere similară a felului În care tehnicile silviculturii științifice - În special aversiunea față de foc și preferința pentru monoculturi - au afectat negativ sănătatea pădurilor și producția forestieră, vezi Nancy Langston, Forest Dreams, Forest Nightmares: The Paradox of Old Growth in the Inland West, University of Washington Press, Seattle,1995. „Când se elimină cioturile dintr-o pădure cu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Howard Kunstler, „Home from Nowhere”, Atlantic Monthly, septembrie 1996, pp. 43-66. Lawrence Vale, Architecture, Power, and National Identity, Yale University Press, New Haven, 1992, p. 109. Le Corbusier, The Radiant City, p. 71. O alternativă este aceea de a respecta preferințele utilizatorului sau consumatorului final. Vor oamenii să trăiască aici? Locuitorilor actuali le place să trăiască aici? Aceste criterii nu trebuie confundate cu cele de piață, care țin cont și de posibilitățile financiare ale oamenilor. Spun „doctrina lui Le Corbusier” deoarece
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
despotului baroc, insistă asupra legii, ordinii și societății acestuia și este impusă de o singură autoritate competentă, ce acționează sub comanda tiranului” (The City in History: Its Origins, Its Transformations, and Its Prosects, Harcourt Brace Jovanovich, New York, 1961, p. 394). Preferința pentru un oraș planificat, În loc de unul dezvoltat (În mare măsură ca urmare a unor acumulări aleatorii) nu venea neapărat dintr-un esprit géométrique, ca În cazul lui Descartes; orașul planificat era considerat, chiar și În secolul al XVII-lea, o
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pe care le conducea. Rar i se întâmplă să revină cu judecăți mai echilibrate, elogiul poeziei eminesciene, rostit în 1889, fiind o astfel de excepție. Poet el însuși, profesează o artă a durității, susținută de vâna satirică, pamfletară a temperamentului. Preferința pentru „o poezie neagră”, „de granit”, „mișcată de teroare și palpitând de ură” (Viersul), aplecarea spre viziunea grotescă și invectiva nestăpânită, fulminantă (Complotul bubei, Odă la ciocoi) îl plasează într-o familie căreia îi aparțin Heliade, Al. Macedonski, Tudor Arghezi
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
parcuri moarte”, pietre prețioase) se consumă iluminările poetului, ca și bâjbâielile lui prin indestrămabile neguri. Simplitatea, chiar în tonuri de romanță, priește mai mult liricii lui I. A publicat în periodice traduceri din Baudelaire (pentru care pare să aibă o preferință), Gérard de Nerval, Leconte de Lisle, Émile Verhaeren, Henri de Regnier, Paul Valéry și, de asemenea, din Racine și Edmond Rostand. În proză, I. cultivă, chiar dacă pândit de o anume stereotipie, dimensiunea psihologică, precum în Dezmeticire (1935), ca și în
IOANID-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287572_a_288901]
-
în care se afla literatura română în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Din Arta poetică a lui Boileau și din La Harpe a luat cultul perfecțiunii formale („clasic” la H.-R. înseamnă „perfect”), ideea necesității regulilor artistice și preferința pentru oglindirea în artă a sentimentelor general umane. Din Marmontel (ale cărui Elemente de literatură le-a tradus și folosit în cursurile de poetică și stilistică) a preluat credința în misiunea moralizatoare a artei și îndoiala asupra imuabilității valorilor. Multe
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
Alexandrescu, C. Bolliac, C.A. Rosetti, D. Bolintineanu, uneori chiar V. Alecsandri). Cuvântul său își pierduse mult din autoritate, căci atitudinea estetică și culturală pe care o reprezenta începea să fie depășită. Ca traducător, H.-R. a manifestat de la început preferința pentru poezie și epopee. În tinerețe a tradus fragmente, nepublicate, din poemele lui Hesiod (Operele și zilele și Theogonia) și din lirica poetei Sappho. El are meritul de a fi introdus la noi, prin culegeri cuprinzătoare, poezia lui Lamartine și
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
România liberă”, „Tribuna” ș.a. După ce a învățat singur limba franceză, încercând chiar o traducere din Ruinele Palmirei de Volney, I. scrie un articol de folclor comparat, semnalând motive comune în basmele române și în cele franceze. Fără a renunța la preferința pentru proza folclorică - dovadă volumul de basme din 1882, prefațat de V. Alecsandri -, mai publică jocuri de copii, ghicitori, proverbe și zicători, însoțite uneori de comentarii documentate. Scrierile sale de evocare a unor momente și personalități din istoria națională sunt
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
limba franceză. Între 1959 și 1968 este șeful Catedrei de filologie romanica a Universității „Babeș-Bolyai”. Debutează în revistă „Însemnări matematice” (Cluj, 1925), aducând câteva contribuții importante la calculul tensorial. Interesul pentru științele exacte premerge formației literare a lui J., explicând preferință literatului pentru Paul Valéry și poezia pură. În timpul refugiului Universității clujene (1940-1944), face parte din Cercul Literar de la Sibiu. În 1947 își susține, la Universitatea din București, teza de doctorat (Recherches sur leș mécanismes de l’emprunt linguistique: adaptations, détours
JACQUIER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287662_a_288991]
-
se pot parcurge următorii pași: 1. Se face dublu-clic pe sarcină pentru a se deschide fereastra de dialog - Task Information -. 2. Se selectează tabul - Notes(Comentarii). 3. Se scrie comentariul în spațiul disponibil, având posibilitatea de a formata textul după preferințe. 4. Se apasă OK pentru a atașa comentariul scris la sarcină. Din acest moment o iconiță pentru simbolizarea existenței comentariului apare în coloana de indicatori ai tabelei Gantt. Pentru a vizualiza comentariul trebuie poziționat pointerul mouselui deasupra acestei iconițe. Se
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
facem, deoarece, spre deosebire de multe alte state, noi nu suntem prinși în rețea. Nu putem nici m)car s) adopt)m politici particulare privind interdependenta - de vreme ce interdependenta reprezint) o condiție - nemaivorbind de una general). P)rțile dependente își adapteaz) comportamentul în funcție de preferințele celor de care depind. Noi, în schimb, ne folosim de o poziție economic) favorabil), în vederea sprijinirii obiectivelor politice naționale. Economia independenței face posibil) urm)rirea finalit)ților americane, exact așa cum este și de așteptat (cf. Nau 1975). IV Atunci cand marile
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
s) r)mân) la distant), pan) în momentul în care angajamentul s)u a putut fi decisiv, din punct de vedere diplomatic. Acestea sunt condiții extrem de speciale, ele fiind f)cute s) fie cu atat mai speciale de faptul c) preferințele politice nu trebuie s) determine echilibratorul s) se identifice cu nici o grupare de state, actual) sau potențial). Teoria balanței de putere nu poate încorpora rolul echilibratorului, întrucat asumarea rolului depinde de condiții atât de, strict definite și istoric improbabile. Num
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
colectiv) al Ligii și al Națiunilor Unite. Oricare dintre sisteme depinde, pentru menținerea și funcționarea să, de neutralitatea fâț) de aliniamente, în momente de serioas) amenințare. Pentru a conserva sistemul, cel puțin un stat puternic trebuie s) dep)șeasc) presiunea preferinței ideologice, inerția leg)turilor anterioare, și conflictul intereselor de moment, iad)ugându-și forță de partea taberei pașnice. El trebuie s) fac) ceea ce impun cerințele momentului. De vreme ce unul din interesele fiec)rui stat e acela de a evita dominația din partea altor
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
politicii internaționale dinspre bic)tre tripolaritate. Din motive ce țin de tradiție, de compatibilitate politic), si de preferinț) ideologic), o nou) Europ) ar putea, foarte bine, s) vireze c)tre vest; ins) noi stim c) tr)s)turile interne și preferințele națiunilor nu furnizeaz) suficiente temeiuri pentru a prezice comportamentul. O Europ) recent unit) și Uniunea Sovietic) ar putea reprezenta cele mai slabe dintre cele trei mari puteri. În sistemele de auto-ajutorare, forțele externe propulseaz) p)rțile mai slabe unele c
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
specificul râsului („jovial” și „bonom”) și, în premieră, dramaticitatea. Demne de interes sunt și comentariile la Mihai Eminescu („scenografia ideilor” în Memento mori, peisajul ciné-vérité din poeme ca Privesc orașul...) și Calistrat Hogaș („peisagist al sublimului”, interpret panteist al universului). Preferinței pentru presa literară îi datorează I. și o primă antologie a reportajului românesc subîntinzând epoca 1829-1866: Reflector peste timp. Culegerea cuprinde multe texte din pagini de revistă, pe care antologatorul le transcrie acribios. Cea de-a doua coordonată a personalității
IVASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
manifestare, redactorii și-l asumă în mod declarat: colaboratorii „sunt, dacă se poate spune așa, kalendiști în sensul că se manifestă cu toată libertatea, în cea mai puternică libertate de a fi ei înșiși, neconstrânși de rigorile nici unei formule sau preferințe a revistei” (10-11/1943). Periodicul reunește în paginile lui scriitori consacrați alături de nume pe cale de a se afirma. Poezie publică Lucian Blaga, Anișoara Odeanu, Constant Tonegaru, Dimitrie Stelaru, Ștefan Aug. Doinaș, Radu Stanca, Barbu Cioculescu, Eugen Jebeleanu, Radu Pătrășcanu, Geo
KALENDE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287698_a_289027]
-
Rusiei în articolele doi și trei ale tratatului. Acest fapt era cuprins în telegrama pe care Bismarck o trimitea, cu acest prilej, ambasadorului german la Viena, von Reuss. Cancelarul german avea să-l anunțe pe Kalnoky prin intermediul ambasadorului său de preferința sa pentru încheierea doar a unui tratat între România și Austro-Ungaria. Șeful executivului german preciza că, existând deja un tratat germano-austro-ungar, guvernul său își declara disponibilitatea de a intra în acțiune în cazul unui atac asupra României. Temerea lui Kalnoky
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cu Japonia la 1904-1905 victorioasa armată rusească direct la Naghasaki și Tokio“. • „Confirmarea nu demult, din partea Sf. Sinod rusesc, a dreptului de a ne ruga lui Dumnezeu în limba noastră veche“, numai că arhierii ruși din Basarabia nu aveau „decât «preferința» lor nevinovată pentru limba slavonă în biserici“; preoțimea e numită după planul arhiereilor și din „1.500 de preoți din Basarabia rămân nerusificați nu mai mult ca 15%“, situație care ne „lămurește pe dată cât de bine stăm cu biserica
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și a regimului rezultat din revoluție“28. Cercetătorilor ajunși la Moscova li se arătau doar documente privind istoria socială, evitându-se cele care contraziceau părerea sovietică oficială. Tot în această perioadă - și este deopotrivă de semnificativ - cercetătorii occidentali manifestă o preferință tot mai mare pentru istoria socială. „Destinderea“ politică favoriza „un fel de apropiere a vederilor în privința modului de a aprecia Revoluția din Octombrie“. În acest context, școala „revizionistă“ din istoriografia engleză și americană renunță la ideea că în Octombrie 1917
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Țările Române. Privirea scrutează mai întotdeauna relieful uman, ca în Dincolo de zbuciumul veacului (1939), unde autorul selectează din învolburatul Ev Mediu românesc destine grandioase și tragice, așa cum îl reînviase și pe cel al lui Despot (Farmece, 1933). Se oprește de preferință asupra personalităților feminine, cărora le acordă un spațiu larg, îndeosebi în Trecute vieți de doamne și domnițe (I-III, 1932-1939), Domnița Alexandrina Ghica și contele D’Antraigues (1937) și Amărâte și vesele vieți de jupânese și cucoane (1943). Dacă incursiunile
GANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287164_a_288493]
-
aceluiași partid ori grupare politică. S-a glosat Între 1999 și 2004 pe marginea absenței culturii politice În România, arătându-se că reîntoarcerea la partidele politice „vechi” era un semnal prost despre lipsa unei culturi politice „noi”, care să jaloneze preferințele politice ale românilor. Oricum, tranziția politică care a Încheiat Războiul Rece fusese pregătită cu mult timp Înaintea de „gloriosul” an 1989, iar rolul societății civile din țările Europei Centrale (Polonia, Ungaria, Cehoslovacia) nu poate fi decât mereu subliniat În comparație cu lipsa
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
romantism, o încercare de definire a celor două curente și temperamente artistice, pornind de la sintezele lui H. Taine și H. Heine. Realismul romancierilor din secolul al XIX-lea, numit spre sfârșitul secolului „naturalism”, rămâne cel mai apropiat de gustul și preferințele sale (O problemă literară, 1895, Țăranul în literatură, 1897), dar n-a rămas opac nici la poezia franceză, parnasiană și simbolistă (Tendințele literaturei franceze actuale, Leconte de Lisle). Baudelaire nu-i era nici el necunoscut, dar rigorismul moral al criticului
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
discreția care îl caracterizau, s-a ignorat ca scriitor și numai prin grijă lui Heliade opera lui, cu totul restrânsă, a putut fi salvată de uitare, fiind adunată într-un volum postum (1860). Fire delicată, ar putea să pară ciudată preferință lui F. pentru satiră. El este în stihurile lui un ironist nepătimaș și elegant care, șfichiuind subțire, are aerul că se amuză. Dar sunt și clipe când nu-și poate reprimă amărăciunea și nici dezgustul. Scrisă sub impulsul ideilor propagate
FACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286928_a_288257]