6,389 matches
-
decât "accesele" ei. Și dac-ar fi numai frumusețea! Dar virtuțile subterane ale acestui viciu ne întorc de la rosturile noastre esențiale și consideră depravare tot ce nu emană din gustul prăbușirii, din mlaștini și din putregai, întinderi ale milei și pretexte ale voluptății ei infernale. Nici o patologie n-a studiat-o fiindcă este o boală practică, și știința a fost totdeauna în serviciul primăriilor. Cine-ar adânci tulburările lăuntrice, iadul iubirii perverse de oameni, - ar mai putea întinde mâna vreunui milostiv
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
spre cunoaștere... Există în unele surâsuri feminine o aprobare duioasă, care te îmbolnăvește. Ele se încuibă și se depun pe fondul necazurilor zilnice, exercitând un control subteran. Femeile - ca și muzica - trebuie ocolite în receptivitățile tulburi care măresc până la leșin pretextele de înduioșare. Când vorbești despre teamă, despre teama însăși, în fața unei blonde spiritualizate de paloare și care-și apleacă ochii pentru a suplini prin gest mărturisirea, surâsul ei frânt și amar ți se rostogolește-n carne și-și prelungește prin
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
tainice spre funduri de nemărmurire, deșerturile tăcerii le-ar scoate un oftat ce-ar trezi faraonii din perfecțiunea adăpostului lor. Astfel ar veni mumiile, dezertând din întunecimile piramidelor, să-și continue somnul în morminte mai sigure și mai imobile. Viața: pretext suprem pentru cine e mai aproape de depărtarea lui Dumnezeu decât de imediatul ei. De-ar fi femeile nefericite în ele însele, și nu din pricina noastră, de ce jertfe n-am fi capabili, de câte umilințe și slăbiciuni! De la o vreme nu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
împotriva lui. Dimensiunea erotică a ființei noastre este o plinătate dureroasă care umple golul din noi și din afară de noi. Fără invazia vidului esențial, care roade sâmburele firii și năruie iluzia necesară ființării, dragostea ar fi un exercițiu ușor, un pretext plăcut, și nu o reacție misterioasă sau o zvârcolire crepusculară. Nimicul ce ne înconjoară suferă de prezența Erosului, care și el este o înșelăciune, atinsă de existență. Din tot ce se oferă simțirii, iubirea este un minim de vid, la
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
prezența ei e tot atât de vană ca și absența. Ea n-are nevoie să fie și nici să știe. Cu cât ar putea mulțumi sau îndulci nevoia de absolut rătăcită-n Eros? Adorînd-o, ea nu există decât în măsura în care nu este - ca pretext gustului nostru de irealitate supremă. Acest absolut la suprafața noastră... botezat femeie. Doar în fața mării îți dai seama ce lipsă de poezie ascunde rezistența noastră la valurile morții... Poezie înseamnă leșin, abandonare, nonrezistență la farmec... Și cum orice farmec este
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
mai mult decât viața. N-are rost să fii decât poet, matematician sau general. S-ar putea ca femeile să nu existe decât pentru a îmbogăți inspirația și s-ar putea, mai mult, ca lumea să nu fie decât un pretext al poeziei. Nici cerul și nici pământul nu l-au cântat poeții, ci un fel de nonlume existentă în melancolii. Poezia într-un parc e stat în stat. Lenevia-i o melancolie ce aparține exclusiv fiziologiei. O cascadă în surdină
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Nu le-ai putea simți nevoia și, dacă te-ar interesa abstract, ele nu ți-ar putea sugera o pasiune durabilă și intensă. În iubirea împlinită - cu toate vulgaritățile inerente - trăim aspirația spre alte lumi ca o distracție, ca un pretext. Și atunci cum ar deveni muzica, mistica sau poezia substanță a vieții? Saltul din lume presupune un exces de individualizare. Tot așa, orice voluptate care înlocuiește iubirea directă, legală și obligatorie a genului uman. Nu se poate concepe forță fără
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
care vom fi reușit să dizolvăm toată viața într-o mare sonoră, nu vom mai avea nici o obligație față de Infinit. Sânt invazii muzicale de o fascinație absolută, după care sinucigașii îți par diletanți, marea ridicolă, moartea o anecdotă, nefericirea un pretext și dragostea o fericire. Nimic nu mai poți face și nimic nu mai poți gândi. Și atunci ai vrea să te îmbălsămezi într-un suspin. Wagner pare a fi stors toată esența sonoră a umbrei. Cine iubește cu adevărat muzica
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Dumnezeu, drojdia ce rămâne devine - ca pedeapsă - substanța sufletului. Totul este nefolositor și fără rost - afară poate de melodia ascunsă a chinului. Fruntariile omului sânt cele ale suferinței. Doar după ce-ai îndurat mult ai dreptul să consideri lumea un pretext estetic, un spectacol înțelegerii tale nobile și bolnave. Atunci suferi, fiind în afara suferinței. Nimeni nu va ști din ce belșug de dureri devii estet în mod religios. Gândurile izvorăsc din pustnicirea instinctelor, iar spiritul văduvește puterile vieții. Astfel, omul devine
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
numai că le determinăm, dar ne determină și ele. Oamenii care interiorizează nu pot lua faptele brute, nude sau moarte, ci le vitalizează, le integrează, topindu-le într-un torent lăuntric. Într-o adevărată interiorizare, toată existența obiectivă e un pretext. Și numai ca atare ea poate avea semnificație, deoarece o teleologie obiectivă nu se poate construi și justifica decât pe o sumă de iluzii, care au păcatul de a fi direct sesizabile și demascabile de un ochi pătrunzător. Toți oamenii
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
-i neglija fiorul imaterial care face din orice viciu o excelență. Viața intimă, pentru a atinge anumite înălțimi, nu se poate dispensa de neliniștile viciului. Și nici un vicios nu poate fi condamnat decât în momentul când, în loc să considere viciul un pretext, îl transformă într-o finalitate. Iubirea, cu cât e mai intensă și mai concentrată, cu atât se limitează mai mult în întindere, cu atât cere mai mult individualul și unicul. Astfel se întîmplă că marile pasiuni descoperă absolutul într-o
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
a fost prin sine generatoare de forme statale. Numai agresiunea cu stil a luat contur istoric. Marile națiuni trăiesc și se distrug doar pentru a-și gusta propria lor putere. Dacă este așa, atunci forța nu trebuie considerată ca un pretext sau ca un mijloc. Națiunile își consumă posibilitățile lor lăuntrice și se epuizează în devenire, pentru a realiza autoconștiința, iar autoconștiința se justifică prin forță. Vladimir Soloviov spunea, într-un pasaj celebru: "Națiunile nu sânt ceea ce gândesc ele, ci ceea ce
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
fost dacă în decursul vieții istorice infinitul lor de suferință și tortură și-ar fi găsit o corespondență și o compensație? N-ar fi fost atunci rezolvate oarecum bazele istoriei și n-am fi noi siliți a ne face din pretexte intelectuale motive de tragedie? În lume, acele adevăruri au devenit locuri comune, pentru care au suferit mulțimile. Evidențele cu care trăim zi de zi, cu care nu murim, sânt fructul dezastrului anonim. Cu toate acestea, nu găsesc nimic mai revoltător
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
de sânge este izvorul înțelepciunii. Individualismul ultimelor decenii ale secolului trecut nu trebuie înțeles decât ca o reacție pasionată împotriva automatizării prin fetișismul evoluției, a implicației lui fataliste. Să fim noi oare simple instrumente ale devenirii, capricii ale curgerii lucrurilor, pretexte ale trecerii continue a firii? Revolta aceasta individualistă a avut o notă eroică, și ea este una din aparițiile periodice ale istoriei, consecutive epocilor de fatalism. Acest individualism nu trebuie confundat cu cealaltă specie de individualism, atomizant și... cetățenesc. Există
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
priește decât modul major, în care respiră și ritmează toate aurorele. Până când va mai fi România aceasta prilej de tristețe teoretică? Atât de adânci sânt golurile ei, că seamănă unor ispitiri de abis. Așa privită, să fie România numai un pretext al tristeții mele? Toate posibilitățile de a crede în ceva le plasez în România, căci de aș da mână liberă amărăciunilor, unde aș mai descoperi-o? În infinitul tristeții, România este un punct pe care încearcă să-l salveze deznădejdea
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
am spus-o... dar... eu nu te mai iubesc de fel... și tu mi-ai spus-o azi, că eu nu te iubesc - Așaa! Ea-și pusese ceva în cap azi: o idee... și acesta era modul cu care căuta pretexte de ceartă - și aceste certe, știa ea cum se sfârșesc oare? - Da! Nu mă iubești... repet-o, spune-o... te cred, fiindcă tu nu m-ai iubit niciodată, zise el cu amărăciune. Negri vor trece anii mei... În toate chipurile
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
știa s-o împreune cu învățăturile bibliei foarte ușor și cu multă isteție - nu așa însă ideile speculative ale celor noi. Acestea erau pentru el erezii păgânești. El zicea că învățăturile a nici unei științe pozitive nu dau omului dreptul și pretextul de a se îndoi de biblie. El nu afla nici o ruptură între aflările * celor noi, de care auzea și el, și-ntre cartea cărților, dar o găsea între biblie și-ntre ceea ce mulți din oameni se sileau, după el, a
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
năpăstuiți și a le asigura supraviețuirea. Un raport din 1945 descrie situația acestora: „În xe "Moldova"Moldova de Nord, xe "Transilvania"Transilvania, xe "Bucovina"Bucovina de Sud, deportații repatriați și-au găsit căminele distruse, jefuite”3. În unele localități, prin pretexte de ordin birocratic, evreilor Întorși din deportare nu li s-a permis reașezarea În orașele de unde au fost alungați. Este cazul deportaților evrei originari din xe "Rădăuți"Rădăuți, care au protestat că nu sunt lăsați În oraș4. Acesta este, În
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
În 19504. O altă personalitate arestată este rabinul ortodox Israel xe "Portugal"Portugal din xe "București"București. El conducea două orfelinate, În care se aflau copii orfani reîntorși din xe "Transnistria"Transnistria. Un raport al Securității nota despre rabin: „Sub pretextul că Învață copiii din aceste orfelinate idiș, susnumitul șrabinul xe "Portugal"Portugal!ț Împreună cu fiul și doi gineri ai lui, precum Încă câțiva meamedi preda numai ebraica și ștoată ziua li se vorbește copiilor - L.R.ț de xe "Palestina"Palestina
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
octombrie 1945, grupul comunist din Prezidiul Uniunii Comunităților Evreiești - M.H. xe "Maxy"Maxy, Paul xe "Iscovici"Iscovici, B. xe "Lebli"Lebli - cere convocarea unei plenare care să decidă excluderea reprezentanților partidelor istorice - țărănist și liberal - din toate structurile comunitare, sub pretextul, evocat În propaganda comunistă pe larg, al implicării acestor partide În manifestări antisemite 1. Chiar dacă nu au obținut excluderea „istoricilor”, În octombrie 1945 comuniștii ajung treptat să-și consolideze pozițixe "Antonescu"ile, reușind să se impună În posturi-cheie din sistemul
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
ani de după război era deosebit de complexă și se repercuta asupra activității propriu-zise a formațiunilor evreiești. Și deși cuvântul de ordine era unitate evreiască, aceasta nu rămânea decât o lozincă folosită nu o dată În scop opus ideii de unitate. Sub acest pretext comuniștii vor forma În 1945 Comitetul Democratic Evreiesc, ce va acționa, sub aceeași lozincă a unității, pentru promovarea ideilor și intereselor Partidului Comunist; Încercări similare de unificare se vor Înregistra În perioada dată la celălalt pol al eșichierului politic evreiesc
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
cunoscute frământările din cadrul populației evreiești, ce se considera nedreptățită. Mulți Îl acuzau direct pe ministrul Justiției, Lucrețiu xe "Pătrășcanu"Pătrășcanu, ca fiind sub influența unor cercuri antisemite 4. Ministrul Muncii, social-democratul Lothar xe "Rădăceanu"Rădăceanu, căutând și el să găsească pretexte pentru amânare, spunea: „Nu avem unde să ducem instituțiile... este vorba de cantine, cămine de ucenici, și În timpul acesta evreii să aibă 3-4 apartamente, care le speculează”; În această direcție pledează, În aceeași ședință de guvern, și premierul xe "Groza
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Șafran, vor ieși de pe scena evreo-română aproape În același timp - la finele anului 1947 - și aproximativ În aceleași condiții - dar fără o legătură Între ei. xe "Fielderman"Fielderman a trecut ilegal granița, iar rabinul xe "Șafran"Șafran a plecat - sub pretextul unei conferințe - și nu s-a mai Întors. Trebuie făcută Însă o diferențiere Între cei doi. xe "Fielderman"Fielderman era văzut de noua putere ca principalul adversar În „sectorul evreiesc”, În timp ce xe "Șafran"Șafran era, cel puțin pentru Început, tolerat
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
grupului conducător o cereau, se putea opera cu argumente misogine. Astfel, când s-a decis Înlăturarea Anei xe "Pauker"Pauker și din fruntea Ministerului de Externe, după ce fusese destituită din Secretariul Comitetului Central, Iosif xe "Chișinevschi"Chișinevschi se folosește de pretextul că „nu mai este nevoie de femei În ierarhia Ministerului de Externe”1. De altfel, una dintre acuzațiile ce i s-au dus Anei xe "Pauker"Pauker era că „a Întreținut o atmosferă mic-burgheză și Împăciuitoare În Ministerul de Externe
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
1945, discutându-se numirea unui director general la Ministerul Muncii, ministrul de resort, P. xe "Nicolau"Nicolau, Întreba retoric: „Mi-ați Îngădui să pun un Theiller?”1. Este clar că prudența față de elementele evreiești e o politică generală, dându-se ca pretext pericolul antisemitismului istoric, ce se menține În România. Încă În 1944, un reprezentant al Regionalei xe "Transilvania"Transilvania, Sillaghi - viitorul Leontin xe "Sălăjan"Sălăjan, ce avea să ocupe postul de ministru al Armatei pentru o lungă perioadă de timp (1954-1966
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]