7,015 matches
-
nu corespunde sentinței civile pronunțate". 50. Curtea amintește că, în conformitate cu art. 35 din Convenție, ea nu poate fi sesizată decât după epuizarea căilor de recurs interne și într-un termen de 6 luni de la data deciziei interne definitive. Or, atunci când pretinsa încălcare constă într-o situație continuă, termenul de 6 luni nu începe să curgă decât în momentul în care această situație a luat sfârșit (a se vedea, mutatis mutandis, Hotărârea Hornsby împotriva Greciei din 19 martie 1997, Culegere de hotărâri
HOTĂRÂRE din 2 martie 2004 în cauza Popescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170225_a_171554]
-
privind interpretarea și aplicarea dreptului intern. Dacă, în termenii art. 19 din Convenție, Curtea are sarcina de a asigura respectarea angajamentelor ce rezultă din Convenție pentru statele contractante, ea nu este competentă să analizeze erorile de fapt sau de drept pretins comise de către o instanță națională decât dacă și în măsura în care acestea ar fi putut aduce atingere drepturilor și libertăților protejate de Convenție. În plus, este în primul rând de competența autorităților naționale și a instanțelor să interpreteze și să aplice dreptul
HOTĂRÂRE din 2 martie 2004 în cauza Popescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170225_a_171554]
-
se putea considera că nerespectarea în întregime a Încheierii din 11 iunie 1992 este o restricție justificată și, deci, o limitare compatibilă cu art. 6 alin. 1 din Convenție. În consecință, art. 6 din Convenție a fost încălcat. II. Asupra pretinsei încălcări a art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție 77. Reclamantul se plânge de faptul că dreptul său la respectarea bunurilor a fost încălcat prin neexecutarea Încheierii din 11 iunie 1992. El invocă art. 1 din Primul Protocol adițional
HOTĂRÂRE din 2 martie 2004 în cauza Popescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170225_a_171554]
-
prevăzute de dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituție. Apreciază că dispozițiile de lege criticate se aplică în mod diferit unor persoane aflate în situații juridice diferite, astfel încât aceste prevederi nu încalcă art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală. În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 53 din Constituție, arată că acestea nu au incidență în cauză, întrucât prevederile de lege criticate nu vizează drepturi sau libertăți fundamentale. Având cuvântul în replică, reprezentantul autorilor excepției arată că dispozițiile de lege criticate încalcă
DECIZIE nr. 347 din 28 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 140/1999 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1999, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 136/2000 privind modul de stabilire a plăţilor compensatorii şi a ajutoarelor care se acordă personalului militar, precum şi a celor ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170312_a_171641]
-
de către titularul de licență de emisie în următoarele cazuri: a) cererea nu a fost depusă în termenele prevăzute la pct. 13; ... b) nu șunt respectate cerințele prevăzute la pct. 10; ... c) lungimea textului depășește cu mult necesarul pentru corectarea informației pretinse a fi inexacte sau defăimătoare, iar persoană lezata nu acceptă scurtarea textului; ... d) răspunsul ar putea constitui o infracțiune; ... e) răspunsul ar putea fi contrar intereselor terților, protejate juridic; ... f) persoană care solicită rectificarea sau dreptul la replică nu justifică
NORME OBLIGATORII din 9 decembrie 1993 pentru acordarea şi programarea dreptului la replica în cadrul programelor audiovizuale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170169_a_171498]
-
reglementare care nu îngrădește accesul liber la justiție și nici dreptul la un proces echitabil, întrucât căile de atac respective - apelul și recursul - se soluționează de complete diferite, asigurându-se astfel respectarea tuturor drepturilor și garanțiilor procesuale ale părților. În ceea ce privește pretinsa încălcare a dreptului la un recurs efectiv, prevăzut de art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea constată că această susținere este nefondată, întrucât părțile au un real acces la toate căile de atac, ordinare
DECIZIE nr. 361 din 5 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170171_a_171500]
-
ar fi fost nu doar neproductivă, ducând la tergiversarea soluționării cauzei, ci, totodată, inutilă față de caracterul imperativ al normelor în materie de competență. Așa fiind, nu se poate reține încălcarea nici unuia dintre textele constituționale de referință invocate, mai ales că pretinsa atingere adusă majorității acestora ar putea fi reținută numai mediat, ca o consecință a încălcării principiilor constituționale menționate anterior. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin
DECIZIE nr. 333 din 28 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, art. 3 şi art. 299 alin. 3 din Codul de procedură civilă, ale art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, ale art. 25 alin. 3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, precum şi ale Legii nr. 92/1992 în integralitatea sa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170197_a_171526]
-
De altfel, nici un text constituțional nu interzice specializarea completelor de judecată, ci, dimpotrivă, Legea fundamentală permite chiar înființarea de instanțe specializate în anumite materii [art. 126 alin. (5) teza a doua din Constituție]. Nu poate fi primită nici susținerea privind pretinsa încălcare a principiului egalității, câtă vreme textul de lege criticat se aplică în mod nediferențiat tuturor persoanelor aflate în ipoteza sa, respectiv tuturor celor care au săvârșit infracțiuni de corupție. Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa
DECIZIE nr. 402 din 14 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170559_a_171888]
-
European motivele sale. Articolul III-333 În îndeplinirea misiunilor sale, Parlamentul European poate constitui, la cererea unui sfert din membrii săi, o comisie temporară de anchetă pentru a examina, fără a aduce atingere atribuțiilor conferite prin Constituție altor instituții sau organe, pretinsa încălcare a normelor de drept sau administrare defectuoasă în aplicarea dreptului Uniunii, cu excepția cazului în care pretinsele fapte sunt examinate de o instanță judecătorească și atât timp cât procedură judiciară nu este încheiată. Comisia temporară de anchetă își încetează existența prin depunerea
TRATAT din 25 aprilie 2005 dintre Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul fiarilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168188_a_169517]
-
din membrii săi, o comisie temporară de anchetă pentru a examina, fără a aduce atingere atribuțiilor conferite prin Constituție altor instituții sau organe, pretinsa încălcare a normelor de drept sau administrare defectuoasă în aplicarea dreptului Uniunii, cu excepția cazului în care pretinsele fapte sunt examinate de o instanță judecătorească și atât timp cât procedură judiciară nu este încheiată. Comisia temporară de anchetă își încetează existența prin depunerea raportului sau. Normele privind exercitarea dreptului de a anchetă se stabilesc prin lege europeană a Parlamentului European
TRATAT din 25 aprilie 2005 dintre Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul fiarilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168188_a_169517]
-
în exercitarea funcțiilor sale jurisdicționale. ... Potrivit misiunii sale, Ombudsmanul efectuează investigațiile pe care le consideră justificate, din proprie inițiativă sau pe baza plângerilor care i-au fost adresate direct sau prin intermediul unui membru al Parlamentului European, cu excepția cazului în care pretinsele fapte fac sau au Scut obiectul unei proceduri judiciare. În cazul în care Ombudsmanul constată un caz de administrare defectuoasă, acesta sesizează instituția, organul, oficiul său agenția în cauză, care dispune de un termen de trei luni pentru a-i
TRATAT din 25 aprilie 2005 dintre Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul fiarilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168188_a_169517]
-
în cazul în care consideră că un alt stat membru nu și-a îndeplinit una din obligațiile care îi revin în temeiul Constituției. Înainte ca un stat membru să introducă împotriva unui alt stat membru o acțiune întemeiata pe o pretinsa încălcare a obligațiilor care îi revin în temeiul Constituției, acesta trebuie să sesizeze Comisia. Comisia emite un aviz motivat, după ce a dat posibilitatea statelor în cauză să își prezinte în contradictoriu observațiile scrise și orale. În cazul în care Comisia
TRATAT din 25 aprilie 2005 dintre Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul fiarilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168188_a_169517]
-
introduse de cei vătămați în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorități administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege: ... - cererea pentru anularea actului sau, după caz, recunoașterea dreptului pretins, precum și pentru eliberarea unui certificat, unei adeverințe sau oricărui alt înscris 37.000 lei; - cererea cu caracter patrimonial, prin care se solicită și repararea pagubelor suferite - 10% din valoarea pretinsă, dar nu mai mult de 366.000 lei." Dispozițiile art.
DECIZIE nr. 164 din 22 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. m) şi ale art. 18 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168539_a_169868]
-
lege: ... - cererea pentru anularea actului sau, după caz, recunoașterea dreptului pretins, precum și pentru eliberarea unui certificat, unei adeverințe sau oricărui alt înscris 37.000 lei; - cererea cu caracter patrimonial, prin care se solicită și repararea pagubelor suferite - 10% din valoarea pretinsă, dar nu mai mult de 366.000 lei." Dispozițiile art. 18 din Legea nr. 146/1997 , astfel cum au fost modificate și completate prin art. I pct. 12 din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului
DECIZIE nr. 164 din 22 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. m) şi ale art. 18 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168539_a_169868]
-
controlului. În ceea ce privește așa-zisul "drept privind interzicerea discriminării", termen impropriu utilizat cu referire la principiul egalității în drepturi, în măsura în care norma legală criticată își găsește aplicare în toate situațiile prevăzute în ipoteza sa, fără excepție, așadar fără nici o discriminare, susținerea privind pretinsa sa încălcare nu are suport. Curtea constată că dispozițiile art. 18 din Legea nr. 146/1997 reglementează competența și procedura în materia taxelor judiciare de timbru, potrivit abilitării conferite legiuitorului prin dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție. Întrucât într-
DECIZIE nr. 164 din 22 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. m) şi ale art. 18 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168539_a_169868]
-
alin. (1) și (2): "(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei. (2) Condițiile și limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică."; ... - Art. 126 alin. (6): "Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat cu excepția
DECIZIE nr. 314 din 14 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 340/2004 privind instituţia prefectului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169652_a_170981]
-
într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public", iar art. 1 alin. (2) din aceeași lege stabilește că "se poate adresa instanței de contencios administrativ și persoana
DECIZIE nr. 314 din 14 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 340/2004 privind instituţia prefectului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169652_a_170981]
-
că dreptul prefectului de a verifica legalitatea actelor administrative ale administrației publice și de a le ataca în fața instanței de contencios administrativ înlătură dreptul celorlalte persoane, fizice sau juridice, de a se adresa acelorași instanțe pentru a obține recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei. Prin urmare, nu se poate reține critica formulată de autorii excepției, conform căreia art. 26 alin. (1) din Legea nr. 340/2004 ar nesocoti prevederile art. 21 alin. (1) și (2
DECIZIE nr. 314 din 14 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 340/2004 privind instituţia prefectului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169652_a_170981]
-
scutită de taxă."; ... - Art. 52: "Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei. Condițiile și limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică. Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condițiile legii și nu înlătură răspunderea
DECIZIE nr. 405 din 14 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169654_a_170983]
-
51 din Constituție, și nici dreptului persoanei vătămate într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, de a obține recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei, în conformitate cu art. 52 din Constituție. De asemenea, faptul că au deschisă calea accesului la justiție prin posibilitatea de a face plângere la instanțele judecătorești în temeiul art. 278^1 alin. (1
DECIZIE nr. 405 din 14 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169654_a_170983]
-
prin raportare la normele constituționale în vigoare la data emiterii actului normativ în discuție, respectiv la Constituția din 1991, în forma sa nerevizuită. În acest sens invocă și jurisprudența constantă a Curții Constituționale, de exemplu Decizia nr. 101/2004 . În ceea ce privește pretinsa contrarietate a art. 79 alin. (1) din ordonanța criticată față de dispozițiile art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituție, se arată că interdicția reglementării în domeniul legii organice operează numai în privința ordonanțelor simple, nu și în cea a ordonanțelor de
DECIZIE nr. 370 din 5 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 79 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169658_a_170987]
-
iar nu de o lege organică, așa cum impun prevederile "art. 72 alin. (3) lit. h), ale art. 114 alin. (4) și alin. (4)^1" din Legea fundamentală. În ceea ce privește susținerile autorului excepției, potrivit cărora noul act normativ, respectiv ordonanța de urgență pretins a fi neconstituțională, incriminează fapte ce anterior, conform Decretului nr. 328/1966 , erau doar contravenții, se arată că acestea nu sunt întemeiate, întrucât nu se încalcă nici o dispoziție din Constituție. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47
DECIZIE nr. 370 din 5 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 79 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169658_a_170987]
-
în cadrul unei noi politici penale în materia circulației pe drumurile publice, caracterul unei fapte în infracțiune, și care anterior era apreciată ca prezentând un pericol social redus, fiind calificată drept contravenție. De altfel, autorul nici nu indică un text constituțional pretins a fi încălcat prin această nouă calificare juridică a faptei respective. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.
DECIZIE nr. 370 din 5 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 79 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169658_a_170987]
-
vizează aspecte privind interpretarea dispozițiilor Declarației. Câtă vreme art. 205 și 206 din Codul penal nu aduc nici o atingere dispozițiilor cuprinse în actele internaționale la care face referire autorul excepției de neconstituționalitate în motivarea acesteia, nu poate fi reținută nici pretinsa contradicție dintre normele criticate și prevederile art. 20 din Constituție. De altfel, asupra constituționalității dispozițiilor art. 205 și 206 din Codul penal, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat în jurisprudența sa, de exemplu, prin Decizia nr. 32/2002 , publicată în
DECIZIE nr. 346 din 28 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205 şi art. 206 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169682_a_171011]
-
în judecată, instanța, la cererea paratului, va obliga pe reclamant la cheltuieli. ... (4) Când părțile au intrat în dezbaterea fondului, renunțarea nu se poate face decât cu învoirea celeilalte părți. Articolul 247 (1) În caz de renunțare la însuși dreptul pretins, instanța da o hotărâre prin care va respinge cererea în fond și va hotărî asupra cheltuielilor. ... (2) Renunțarea la drept se poate face și fără învoirea celeilalte părți, atât în primă instanță cât și în apel. ... (3) Renunțarea se poate
CODUL DE PROCEDURA CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168956_a_170285]