95,170 matches
-
dintre subiect și celălalt, estompate de natura fluidă a primului, care se revarsă, se combină cu elementele alterității. Dacă monitorizarea reciprocă e, ca să zicem așa, firească ("cînd vizitezi locuri cu totul străine sau cînd te invadează / alte ordini, atunci cauți privirea celuilalt și el vede / cît de mult te-au cucerit alte tărîmuri"), absența partenerului producînd un gol cu iz funerar ("Stare confuză, ca zilele privite de ucigași, / a zis și m-a lăsat lîngă paharul cu vodcă, așa / dispare un
O acuitate dureroasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8553_a_9878]
-
alte tărîmuri"), absența partenerului producînd un gol cu iz funerar ("Stare confuză, ca zilele privite de ucigași, / a zis și m-a lăsat lîngă paharul cu vodcă, așa / dispare un glas cu chipul care îl poartă, / trezind în tine și priviri ce au cunoscut / vecinătățile morții"), interesant devine transferul eului în celălalt și invers, transfer canibalic, apogeu sado-masochist : "nimeni... e... pe măsură ce înregistrezi ești mîncat... / te muți în cel pe care îl vezi... / aici... în sucurile lui ce îi dau viață, ce
O acuitate dureroasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8553_a_9878]
-
stare tulbure de conștiință a unui individ traumatizat, Mihai Burlacu. Realitatea capătă inconsistența pe care o dă relativizarea ei din perspectiva altor realități posibile. Ipotezele, prezumțiile evoluției vieții sunt omogene și echivalente cu varianta trăită. Obiectele sunt parcurse de o privire cinematografică, neutră sau patetică, evident împrumutată din noul roman francez: înregistrare conștiincioasă ca memorie a peliculei - memorie uniformizatoare a evenimentelor petrecute și a celor numai potențiale. Am putea spune că e un interesant experiment de tehnică narativă. Specifică prozei lui
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
Mergeam alene, fără țintă, cu paltoanele și fularele în vânt, pășind pe unde vom fi umblat, odinioară, de atâtea ori, dar totul ni se părea necunoscut și nemaiîntâlnit. Parcă nici noi nu mai eram aceiași, contururile ni se încețoșau în priviri și păream ireali și fantaști. Se însera încet, iar noi, trecând de prima poartă a cetății, renovată după opt ani de lucrări intense, admirarăm însemnele în piatră ale unei lumi mărețe și prea demult apuse, ai cărei ultimi amfitrioni ne
Varză a la Cluj by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8572_a_9897]
-
protestatar, descoperind în schimb fastul, prospețimea, rafinamentele culorii, infinitele ei posibilități. Cunoaște acum succesul răsunător de critică și de public. Umanitarismul explicit se estompează, se sublimează în vibrație sentimentală, discretă dar stăruitoare. Apar motivele de succes - capetele de copii cu "privirile dureroase, pupilele dilatate, de iscoadă, întoarse înăuntru de spaimă" cum le descria Aurel Broșteanu. De la Balcic îi scrie cunoscutului colecționar Virgil Cioflec: "Vreau sa pictez ochii triști ai copiilor de turci din Dobrogea." Portretele, pictate sau desenate aici, nu sunt
Tonitza și întâmplările artei românești by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/8563_a_9888]
-
Baptista-Bastos. El descrie omniprezentul aparat pus pe urmele noastre drept "ochiul incisiv, inclement, glacial, implacabil, care informează, nu se știe bine pe cine, despre ceea ce, în modestia noastră, facem. Mărunțișurile noastre cotidiene - contemplarea felului de a umbla al anumitor femei, privirile aruncate spre cărțile dintr'o vitrină, izbucnirile contra vieții infame - sunt descifrate ca subiect de intrigă și preocupare publică." Lirismul plimbărilor prin pitoreștile cartiere lisaboneze, deambulările nocturne, frenezia citadină... ajung să se transforme din poesie într'un "perpetuu omagiu adus
Idila pândită de suspiciuni by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8588_a_9913]
-
au fixat pe retina noastră, a tuturor. Impresia creată este zguduitoare: lumea a devenit un teatru de război, un spectacol continuu al violenței, din care se hrănesc televiziunile și ziarele, care satisface instinctul vărsării de sânge, fie și prin simpla privire a jurnalelor de actualități. Observațiile se transformă în reflecții despre condiția umană, despre legătura posibilă dintre inteligența și cruzimea animalelor și a oamenilor, despre tentativele pictorilor de a zugrăvi marile bătălii și despre șansa fotografiei de a surprinde milimetric războaiele
Granițele ficțiunii, după Arturo Pérez-Reverte by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8591_a_9916]
-
poetică a basmului, Retorica folclorului (Poezia), Eposul popular românesc, Poetica Mioriței și Proza populară abordează, dintr-o perspectivă modernă, sistemele și mijloacele poetice ale creației populare românești, aduc un nou mod de a înțelege acest domeniu, studiul global cedând aici privirii îndreptate spre fiecare categorie a ansamblului, fiindcă fiecare utilizează o retorică specifică, un model aparte, mijloace de comunicare proprii. A socotit că în tratarea laturii discursive a creației populare nu trebuie să mizeze pe vechea retorică, ori pe cea nouă
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]
-
și recenzii le-am strâns, neinspirat, în volumul meu de debut Schițe de critică, din 1966, a cărui răsfoire, din ce în ce mai rară, totdeauna mă indispune. Presupun că la fel li se întâmplă și altor confrați ai mei atunci când le reajung sub priviri texte pe care le-au scris în epocă, fie că le-au adunat sau nu în volume. Dacă nu le-au adunat, ca N. Manolescu, e pentru ei cu atât mai bine. Sunt unii cercetători ai epocii care supralicitează totuși
Generația mea în anii '60 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8596_a_9921]
-
în zori de Nichita Stănescu. Poetul ni-l citise de mai multe ori în redacție și ne fermecase pe toți. îmi stăruie în auz și azi: "Soarele rupe orizontul în două. Tăria își năruie sfârșitele-i carcere. Sulițe-albastre, fără întoarcere, privirile mi le-azvârl, pe-amândouă, să-l întâmpine fericite și grave. Calul meu saltă pe două potcoave. Ave, maree-a luminilor, ave!" Nu ne-am închipuit că această incantație va întâmpina împotriviri la publicare, ceea ce totuși s-a întâmplat. Un
Generația mea în anii '60 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8596_a_9921]
-
ei să povestească, dacă s-ar fi gândit să facă asta. Pentru că, atunci când istorisea el, faptele păreau să se închege de la sine, iar bunicul părea că se ridică deasupra istoriei și o privește din înalturi și, după ce o cuprindea cu privirea, așeza episoadele și toate detaliile într-o ordine care te lăsa cu sufletul la gură și care semăna coborârii unui șoim din înalturi." (pag. 14) Unde greșește el, nu reușesc să-mi dau seama. Poate că Miruna ar fi dus
Cartea din mânecă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8598_a_9923]
-
alții, ratând astfel o eventuală funcție individualizantă. Altfel spus, personajele, în tiradele ori confesiunile lor epistolare, nu se exprimă mulțumitor în limba română curentă nu întrucât ele ar fi depozitare ale unui fond cultural arhaic sau străine de neam, cu privire proaspătă și lexic împiedicat. De fapt, după cum se poate observa, tânărul occidental amarnic amorezat, la Veneția, de est-europeana întoarsă acasă cu tot cu inima lui scrie exact la fel ca ea și ca "prozatoarea" noastră: execrabil. E un calificativ prea dur? N-
Amintiri venerice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8601_a_9926]
-
spui despre propria-ți relație cu tatăl: îmi lipsește enorm, îmi stăruie mereu în minte; lângă fotoliul în care obișnuiesc să-mi petrec acum serile am lipit o fotografie de-a lui de bătrânețe, stând în același fotoliu; îmi mut privirea de la ecranul televizorului la el și înapoi... Ce daruri ți-a făcut șansa de a-ți face studiile la Sankt Petersburg (pe atunci Leningrad)? Acolo, în Rusia, te-ai apropiat de continentul care este marea cultură rusă? Ce continent!? E
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
românească în arhivele Siguranței. Volumul este cea de-a doua carte publicată în foarte incitanta colecție a editurii Polirom, Istorii subterane, coordonată de istoricul Stelian Tănase. Cercetând cu acribie arhivele, Stelian Tănase scoate la lumină informații surprinzătoare, propune unghiuri de privire inedite, din perspectiva cărora evenimente de multă vreme clasificate de către istoriografia tradițională produc neașteptate revelații. După ce în prima carte a noii colecții s-a ocupat de dosarul secret al controversatului agent comunist Cristian Rakovski, Stelian Tănase publică acest volum, poate
Fața ascunsă a avangardei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8604_a_9929]
-
Constanța Buzea Autogara Bătrâna cu batic maroniu se închină la fiecare supermarket pe lângă care autobuzul trece în viteză Cu cartea de rugăciuni în mână își face cruce în autogara mizerabilă cu scaune rupte Bătrânul șchiop cu privirea goală traversează de la un capăt la altul tramvaiul treizeci și doi Copilul prăfuit de la metrou se pierde în "Aventurile lui Habarnam" citite pe cimentul rece Muncitorul care va muri mâine se grăbește să parcheze camionul omidă vis-a-vis de Bellu în
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8617_a_9942]
-
la Mall într-o viață de om nu contează decât cele cinci secunde euforice care nu mai vin niciodată Ei cred că înțeleg totul ei au toți chei răngi și șperacle ascultă discuția înflăcărată a celor doi orbi auzită de privirile disperate ale surzilor bătrâna cu cartea de rugăciuni în mână se roagă în genunchi lângă automatul de Cola din autogara 1 Mai bătrâna în zdrențe și pescărușii orbi se roagă pentru mântuirea lumii Bântuirea Sunt copilul fantomă și bântui o
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8617_a_9942]
-
alzheimer care când a murit nu își mai cunoștea nici identitatea dar nu-i nimic copilul o să-i scrie din nou numele pe crucea maronie de lemn aproape putrezit copilul cu ochii plini de lacrimi care nu va uita niciodată privirea ei inexpresivă fără sentimente ochii reci și seci și goi ai unui om care a plecat din lumea aceasta într-o lume neștiută de cei care nu au fost atinși de demență... Cel neînțeles Un nebun în cămașă de forță
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8617_a_9942]
-
tehnicilor, să relaxeze conceptele de obiect și de acțiune artistică, aceste tendințe au fost nu numai privite cu suspiciune, ci și eliminate cu dispreț din orizontul interesului public. Astfel, Saloanele nu făceau decît să flateze așteptările mărunte, să administreze confortul privirilor incapabile de risc și, mai ales, să cultive în artiștii înșiși un sentiment de siguranță atemporală. Estropiind realitatea artistică, falsificînd coordonatele unui sistem în plină dinamică, aceste Saloane deveniseră metafora senzorială a propagandei comuniste, chiar și atunci cînd, de drept
Lupta cu memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8613_a_9938]
-
cunoștință de cauză, Alex Vasiliu (Jazzul - un spațiu al interferențelor), iar muzica de film este abordată prin prisma tipologiilor de conținut și intenționale ori prin grila dimensiunii iconice, indiciale și simbolice, de către Antigona Rădulescu și Dan Dediu (Muzica de film: privire estetico-semiotică). Epuizând cuprinsul acestui productiv demers muzicologic, e timpul să căutăm o explicație a subtitlului său (un alt fel de manual). Răspunsul pare a fi formulat în aceeași prefață de Antigona Rădulescu: "Volumul, în ansamblul său, ar trebui să răspundă
Un alt fel de manual by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8611_a_9936]
-
în orice caz influente (sunt și cîteva reviste de circulație, tributare acestei atît de utile "prudențe"), d-sa se exprimă fără ocol cînd e contrariată. Și scrisul d-sale e centrat chiar pe aceste reacții de contrarietate. Foarte informată, cu privirea ageră și cu auzul perfect, Magda Ursache e atentă la tot ce i se pare inadecvat, deformat, eronat, nociv în spațiul vieții culturale românești în genere și a celei din Iași în special (poate că acest, explicabil, de altminteri, interes
Un ton tranșant by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8602_a_9927]
-
pentru că amândoi veniseră în același timp la firmă, nu îl mai invita la o țigară în fața clădirii, nu îi mai făcea confesiuni despre prietenul ei, cu care ba se certa, ba se împăca furtunos. Îi zâmbea scurt și își muta privirea imediat în altă parte, de parcă ar fi avut de-a face cu un ciumat." (p. 72) În mod paradoxal, pe cât de subtile și credibile sunt observațiile de tip social, pe atât de neverosimile și artificiale sunt unele aspecte ale amorului
L'amour soudain by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8630_a_9955]
-
parcă numai de gândul de a nu se abate cumva de la "linia partidului": "Niște domni totdeauna posomorâți, purtând sub braț genți grele de hârtii, scurți la vorbă cu toți cei care formează simplul public, cu pasul tare și grăbit, cu privirea încărcată de gânduri negre" (Aristocrațime sovietică - 1928). Paul Zarifopol a fost printre primii intelectuali români care au sesizat, de la bun început pericolul comunismului pentru umanitate, în general, și pentru cultură, în special. El denunță printre primii spiritul - dogmatic și vulgarizator
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
din Biblie și, evident, convorbind pe marginea lor, e de părere că ortodoxia sa ilustrează lamura credinței creștine, "spiritul de milă și de toleranță susținut de spiritul de luptă întotdeauna treaz, neadormirea evreiască". Și încă: "Figura lui, cu trăsături evreiești (privirea ochilor fuge în lături tot timpul), trecută prin transfigurarea ortodoxă, amintește de un tip de creștin din vremea Sfîntului Pavel". Într-adevăr, o energie inteligentă, pururi cabrată, de rasă amenințată, o îndîrjire talmudică e descifrabilă în discursul lui N. Steinhardt
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
calendar. Distanța la care sare sămînța unei limbi care nu mai trăiește decît prin cîteva sunete aruncate în alta ne dă, cîteodată, tuturor cîți sîntem obișnuiți cu prima sau a doua "generație" etimologică (cel mai adesea, în succesiunea franceză-latină), senzația privirii în prăpastie. Bluză vine de la numele orașului egiptean Pelusium, buletin din ștampila (bulla) Evului Mediu latin, ceapraz din persanul 1äprast, "de la stînga la dreapta", chelfăni (pe care-l știm azi mai mult din chelfăneală) vine din arabă, din kaffa, însemnînd
Drumul brânzei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8641_a_9966]
-
întîlniri cu Cioran"... Între acestea, și întîlnirea cu Friedgard Thoma, "ultima iubire a lui Cioran". Este vară și un bărbat de 74 de ani se plimbă în mondena stațiune balneară Marienbad. Acolo reîntîlnește o tînără de 19 ani ; schimbul de priviri este fulgerător. Cei doi se cunoscuseră cu un an în urmă în aceeași stațiune mondenă , dar între timp fata de familie bună s-a transformat într-o domnișoară cuceritoare și pe deasupra foarte inteligentă. Protagoniștii acestei întîlniri nu sunt alții decît
Început de primăvară literară by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8640_a_9965]