11,157 matches
-
domeniul de pertinență al transdisciplinarității este singurul capabil să conducă la înțelegerea și soluționarea multiplelor și complexelor provocări ale lumii prezente. Transdisciplinaritatea depășește reducționismul viziunii clasice, care absolutiza „rețeta disciplinară”, considerând-o singurul demers fundamentat și competent de atacare a problematicii cunoașterii. Noua abordare evidențiază, în același timp, necesitatea depășirii vechilor „criterii de legitimare”, dar și complementaritatea diferitelor tipuri de discurs. Ambiția proiectului transdisciplinar de a construi o perspectivă unitară și coerentă care să traverseze cunoașterea și cultura nu este nouă
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
stadiul de dezvoltare al abordărilor cross-curriculare în diverse sisteme de educație, iar, pe de altă parte, au contribuit substanțial la conceptualizarea și clarificarea teoretico-metodologică a domeniului. Argumente solide pentru abordările cross-curriculare sunt oferite într-unul dintre rapoartele consorțiului pe această problematică. Experiența internațională a dezvoltării curriculumului a subliniat importanța temelor și abordărilor cross-curriculare. Capacitatea de a face conexiuni între diferitele domenii ale experienței și de a „adăuga valoare” la ceea ce este învățat într-o anumită arie prin aplicarea principiilor și a
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
și angajarea proactivă a elevilor în direcția rezolvării/ameliorării unor probleme concrete. 4. Temele cross-curriculare: integrare și contextualizare a curriculumuluitc "4. Temele cross‑curriculare\: integrare și contextualizare a curriculumului" După cum reiese din precizările anterioare, discuția despre TCC se înscrie în problematica mai largă a abordării integrate a curriculumului. Abordările și temele cross-curriculare sunt o modalitate privilegiată și foarte utilizată de integrare curriculară. 4.1. Înapoi la abordarea integrată a curriculumuluitc "4.1. Înapoi la abordarea integrată a curriculumului" Dacă ne fixăm
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
și articulare. 5. Învățarea tematică/cross-curriculară. Repere pentru generarea strategiilor didacticetc "5. Învățarea tematică/cross‑curriculară. Repere pentru generarea strategiilor didactice" Integrarea este un proces complex, care se manifestă în diverse moduri și în multiple ipostaze ale realității. Am abordat problematica noilor semnificații ale învățării ca proces integrat fără a intra însă în detalii. Acest capitol își propune să ofere o serie de repere pentru generarea unor strategii didactice pe care practica le-a validat ca fiind profitabile și eficiente în
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
practica le-a validat ca fiind profitabile și eficiente în cazul învățării tematice sau cross-curriculare. 5.1. Declarativ, procedural și conceptual în cunoaștere și învățaretc "5.1. Declarativ, procedural și conceptual în cunoaștere și învățare" Pentru a lămuri mai bine problematica învățării integrate, tematice sau cross-curriculare, să vedem mai întâi ce tipuri de cunoștințe își propune să producă învățarea și, prin urmare, ce moduri de cunoaștere favorizează ea. 1. Cunoștințele declarative sau propoziționale se referă la cunoașterea obiectelor și a faptelor
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
doua carte, Fața și reversul textului (I. L. Caragiale și Mateiu I. Caragiale) (1998; Premiul Asociației Scriitorilor din Târgu Mureș), e un studiu comparativ pe o temă controversată în critica românească (Paul Zarifopol, Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu, Cornel Regman): „problematica relațiilor și corelațiilor, a convergențelor și disjuncțiilor dintre operele lui I. L. Caragiale și Mateiu I. Caragiale”. Ca punct de plecare, autorul a luat în considerare „teme, toposuri, personaje de anvergură ce pot fi corelate, puse în corespondență, evaluându-se din
BOLDEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285802_a_287131]
-
de la Florența și este absolvent al Universității York (Canadaxe "Canada"). Luciana Alexandra Ghica este HESP/AFP Fellow și profesor asistent la Catedra de Relații Internaționale și Studii Europene a Facultății de Știinte Politice din cadrul Universității din București. Politolog specializat În problematica relațiilor externe ale Uniunii Europene și a proceselor de cooperare regională, a publicat recent un volum privind relațiile dintre România și Uniunea Europeană (2006) și a coordonat o enciclopedie a Uniunii Europene (2005), ajunsă deja la a treia ediție. A studiat
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Apărare. Andrei Miroiu este director al Centrului de Studii Internaționale și de Securitate din București. Este unul dintre coordonatorii Manualului de Relații Internaționale, (Polirom, 2006), primul de acest gen apărut În România. De asemenea, este autor al unui volum dedicat problematicii balanței de putere și a hegemoniei În relațiile internaționale (2005). Domeniile sale de expertiză sunt analiza de politică externă și studiile strategice. Annemarie Peen Rodt este cercetător asociat al Universității din Nottingham, unde investighează rolul Uniunii Europene În rezolvarea conflictelor
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și soluționării conflictelor În cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (București). Ruxandra Stoicescu este cercetător al Institutului de Înalte Studii Internaționale de la Geneva, În cadrul căruia pregătește o teză privind liminalitatea În relațiile internaționale. Activitatea sa profesională include cercetări privind problematica securității și politicii externe a statelor europene (În special România, Turciaxe "Turcia" și Ucrainaxe "Ucraina"), dar și organizarea de seminarii și cursuri pentru diplomații În post la instituțiile internaționale de la Geneva și New York. A studiat la London School of Economics
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
participanții la un dialog să Înțeleagă același lucru. Aceasta și pentru că, În spațiul românesc, nu există Încă o lucrare de specialitate care să definească și să analizeze elementele fundamentale ale politicii de securitate națională și, mai ales, să discute această problematică din perspectiva politicilor publice. Desigur, studiile de securitate nu sunt singurul domeniu În care mediul academic și cel decizional nu dispun de astfel de instrumente. Totuși, În special În contextul aderării României la Alianța Nord-Atlantică și la Uniunea Europeană, aceasta reprezintă
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
răspunde necesităților celor care doresc să Înțeleagă principalele elementele și direcții de dezvoltare ale studiilor de securitate. Orice astfel de demers trebuie, Înainte de toate, să definească și să clarifice noțiunile fundamentale. De aceea, În această primă secțiune a volumului, analizăm problematica politicii de securitate națională ca domeniu al politicilor publice, precum și conceptele esențiale pentru analiza ei (politica de securitate, politici sectoriale, strategii, operațiuni și tactici). De asemenea, dat fiind că strategia de securitate națională este cel mai vizibil și utilizat instrument
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de securitate națională ca politică publică, folosind metoda interdisciplinară a analizei politicilor publice, atât pentru explicarea fenomenelor complexe din domeniul securității naționale, cât și pentru a recomanda modul ideal de formulare a unei politici de securitate. Pentru a face prezentarea problematicii abordate cât mai clară, vom analiza politicile publice apelând la următorul model al unei politici ce cuprinde etape precum stabilirea agendei, formularea politicii, luarea deciziei, implementarea politicii, evaluarea. În acest model, stabilirea agendei privește procesul prin care problemele ajung În
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de securitate, În pofida multiplelor dezbateri, rămâne nebulos, deseori utilizat ca pretext, scuză sau justificare pentru felurite măsuri politice sau strategice mai mult sau mai puțin Îndreptățite (Baldwin, 1993, p. 9). De aceea, Într-un volum care Își propune să trateze problematica securității naționale, este necesar să clarificăm mai Întâi ceea ce Înseamnă „securitate” sau, mai degrabă, să elucidăm care sunt Întrebările și perspectivele care ne pot ajuta În a Înțelege ceea ce este perceput ca „securitate” Într-un anumit caz sau context. Premisa
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
dintre acele noțiuni care se referă, În același timp, la un lucru În sine sau la o stare și un proces sau o serie de procese. Acest capitol nu oferă o definiție finală a securității și nici o viziune neutră asupra problematicii. Însă urmărește să Încurajeze o gândire critică și elaborarea unui set de Întrebări care să-i poată ajuta pe cei care studiază tema securității să Înțeleagă ce examinează de fapt. 5.1. Securitatea În relațiile internaționale: o istorie intelectualătc "5
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
fost văzută ca o problemă principală a statelor (Buzan, 1991b, p. 2), pentru că problemele de putere și de pace erau considerate ca dimensiuni mult mai importante. Securitatea a fost văzută de către majoritatea practicienilor și a teoreticienilor ca un derivat al problematicii puterii, ceea ce a făcut ca ea să fie un concept „subdezvoltat” (Buzan, 1991b, p. 2). Cu toate acestea, În relațiile internaționale de după Războiul Rece, securitatea, ca noțiune și domeniu de interes practic, a devenit mult mai proeminentă, tocmai pentru că se
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
făcut ca ea să fie un concept „subdezvoltat” (Buzan, 1991b, p. 2). Cu toate acestea, În relațiile internaționale de după Războiul Rece, securitatea, ca noțiune și domeniu de interes practic, a devenit mult mai proeminentă, tocmai pentru că se afla undeva Între problematicele legate de putere și cele legate de obținerea păcii. Securitatea este o problematică flexibilă, care se poate integra dinamismului relațiilor internaționale actuale. În 1991, Stephen Walt scria un articol despre renașterea studiilor strategice și de securitate (Walt, 1991) În care
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
toate acestea, În relațiile internaționale de după Războiul Rece, securitatea, ca noțiune și domeniu de interes practic, a devenit mult mai proeminentă, tocmai pentru că se afla undeva Între problematicele legate de putere și cele legate de obținerea păcii. Securitatea este o problematică flexibilă, care se poate integra dinamismului relațiilor internaționale actuale. În 1991, Stephen Walt scria un articol despre renașterea studiilor strategice și de securitate (Walt, 1991) În care enunța definiția securității așa cum era ea percepută În acel moment În comunitatea academică
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
cei ce păstrează schema inițială a statului ca obiect referent principal al securității, dar care aduc spre analiză și impactul politicii interne, a situației economice și a instituțiilor internaționale asupra securității, respectiv la cei care văd În individ și În problematica identității sociale factori importanți, dar neglijați până acum În analiză. Grupul celor din urmă pune sub semnul Întrebării elementele constitutive ale statului și accentuează importanța contextului istoric și politic În formarea ideilor și concepției despre securitate. În grupul extinderii, analiști
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
internaționale. De asemenea, identificând faptul că În perioada de după Războiul Rece amenințările la adresa securității s-au transformat mai degrabă În riscuri, autorii subliniază vulnerabilitatea aproape incurabilă de care suferă statul În aceste cazuri. Ideea riscului ca element din ce În ce mai prezent În problematica securității statului a fost introdusă de sociologii Ulrich Beck și Niklas Luhman, creatorii noțiunii de „societate de risc” (risk society). Pentru Beck, riscul poate fi definit ca un mod sistematic de a gestiona hazardurile și insecuritățile produse și create de
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
a defini ceea ce SUA sunt și trebuie să Înțeleagă În relația cu celelalte state (Campbell, 1992). Felul În care amenințările la adresa securității unui stat sunt construite pentru a se Încadra Într-o anumită perspectivă constituie o altă abordare critică a problematicii securității. Punând În joc trecutul istoric, cultura, ideologiile, comunicarea și canalele acesteia, analiști preocupați de această temă arată că, În general, amenințările sunt construite În imagini și discursuri pentru a se Încadra Într-o anumită perspectivă, și nu apar dintr-
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
sau politice. ONU a definit-o pe larg ca freedom from want („eliberarea de nevoie”), dar, preluată de cercurile academice și politice, definiția a fost În general restrânsă la freedom from fear („eliberarea de teamă”), și astfel se concentrează pe problematica violenței Înăuntrul și În afara statului. În această perspectivă, teoreticienii care se ocupă de securitatea umană avertizează Împotriva statului ca prim factor cu potențial destabilizator al securității individului. Se pune Însă accentul și pe problemele legate de mediul Înconjurător, securitatea economică
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
țările din Nord sunt diferite atât de cele dintre țările din Nord și Sud, cât și cele dintre țările din Sud. În virtutea acestei asimetrii, Ayoob avansează ideea că securitatea trebuie să rămână un concept legat de stat, politic, conectat la problematica ordinii și protecției internaționale (Ayoob, 2005, pp 24-25). Într-o anumită măsură, deși nu Își contrazice opiniile anterioare, Ayoob propune o viziune mai restrânsă a securității și revine la ideea că securitatea este determinată de soliditatea internă a statelor. Alte
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și practicătc "5.6. Securitatea\: teorie și practică" În raport cu aspectele teoretice ale securității, practica apare mult mai puțin variată. O scurtă trecere În revistă arată, În general, că practicienii continuă să vadă statul ca obiectul principal și deseori unic al problematicii securității. Deși anumite concesii practice au fost făcute În fața evidentei interdependențe economice și politice aduse de globalizare, majoritatea statelor văd În securitate Încă o problemă, legată mai ales de capacități militare și strategice. Chestiunea terorismului nu a făcut decât să
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
nivel regional. Această perspectivă este frecvent Întâlnită În studii de caz și cercetări de istorie politică și strategie (Peffer, 1954; Nuechterlein, 1968; MacFarlane, 1985; Kupchan, 1988; Cossa și Khanna, 1997) În special În timpul Războiului Rece. În ultimele două decenii, după ce problematica securității a fost extinsă din punct de vedere teoretic și decizional și În alte domenii decât cele militar și politic (Deese și Nye, 1981; Buzan, 1983; 1991b; Ullman, 1983) și după ce securitatea a Început să fie definită și prin prisma
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
G., 1971; Jervis, 1976), această abordare este Însă mai puțin vizibilă În literatura de specialitate. Există Însă și perspective mai dezvoltate conceptual. Ceea ce au În comun este observația că, pentru a vorbi de securitate regională și, În general, de o problematică la nivel regional, este necesar un grad minim de interdependență Între actorii implicați. Ce anume Înseamnă acest grad de interdependență este Însă o chestiune dificil de rezolvat. Din acest punct de vedere, există trei tradiții - cea a subsistemelor, cea a
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]