18,757 matches
-
situații. Egalitatea formală ar conduce la aceeași regulă, în ciuda diferenței de situații. De altfel, Curtea a reținut, în jurisprudența sa, că principiul egalității armelor constituie o garanție a dreptului la un proces echitabil, care urmărește crearea unui just echilibru procesual între părțile aflate într-un litigiu, însă acest principiu nu presupune o egalitate formală, în sensul reglementării unor proceduri identice indiferent de statutul juridic sau calitatea procesuală a părților, ci o egalitate materială, în sensul ca prin procedurile chiar diferit
DECIZIA nr. 627 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300383]
-
garanție a dreptului la un proces echitabil, care urmărește crearea unui just echilibru procesual între părțile aflate într-un litigiu, însă acest principiu nu presupune o egalitate formală, în sensul reglementării unor proceduri identice indiferent de statutul juridic sau calitatea procesuală a părților, ci o egalitate materială, în sensul ca prin procedurile chiar diferit reglementate să se ajungă la echitate procesuală între părți, cu alte cuvinte să se ajungă la o egalitate de rezultat (în acest sens, a se vedea Decizia
DECIZIA nr. 627 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300383]
-
însă acest principiu nu presupune o egalitate formală, în sensul reglementării unor proceduri identice indiferent de statutul juridic sau calitatea procesuală a părților, ci o egalitate materială, în sensul ca prin procedurile chiar diferit reglementate să se ajungă la echitate procesuală între părți, cu alte cuvinte să se ajungă la o egalitate de rezultat (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 633 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 9 ianuarie 2015
DECIZIA nr. 627 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300383]
-
drept al exercitării controlului judiciar exercitat pe calea recursului în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 35. Curtea a mai apreciat că nu poate fi reținută critica formulată prin raportare la art. 16 din Constituție având în vedere interesul procesual al autorului excepției de neconstituționalitate, care se află în etapa procesuală a recursului de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar dispozițiile legale criticate se aplică tuturor celor care se află în ipoteza normei. Or, Curtea Constituțională a statuat
DECIZIA nr. 627 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300383]
-
Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 35. Curtea a mai apreciat că nu poate fi reținută critica formulată prin raportare la art. 16 din Constituție având în vedere interesul procesual al autorului excepției de neconstituționalitate, care se află în etapa procesuală a recursului de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar dispozițiile legale criticate se aplică tuturor celor care se află în ipoteza normei. Or, Curtea Constituțională a statuat că art. 16 din Constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni
DECIZIA nr. 627 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300383]
-
Dr. Carol Davila“ din București în cauze având ca obiect soluționarea unor recursuri formulate împotriva unor sentințe, prin care contestațiile împotriva unor decizii emise de Comisia de jurisdicție a imputațiilor au fost respinse ca fiind formulate de persoane fără calitate procesuală activă. ... 8. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că textul legal criticat stabilește că numai militarul obligat la repararea prejudiciului se poate adresa instanței judecătorești dacă apreciază că a fost lezat într-un drept legitim. Astfel, unitatea militară care
DECIZIA nr. 676 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300415]
-
fiind pusă în imposibilitatea de a-l recupera. Se consideră că ambele părți care au participat la litigiu ar trebui să poată ataca hotărârea în cazul în care sunt prejudiciate. ... 9. Textul criticat instituie un tratament juridic diferit după calitatea procesuală a părților, deși situația de fapt existentă este aceeași. Principiul egalității părților în fața justiției reprezintă regula care consacră egalitatea acestora în raporturile procesuale cu instanța și recunoașterea acelorași drepturi procesuale și îndatoriri, corespunzătoare calității lor din proces. Or, textul
DECIZIA nr. 676 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300415]
-
în cazul în care sunt prejudiciate. ... 9. Textul criticat instituie un tratament juridic diferit după calitatea procesuală a părților, deși situația de fapt existentă este aceeași. Principiul egalității părților în fața justiției reprezintă regula care consacră egalitatea acestora în raporturile procesuale cu instanța și recunoașterea acelorași drepturi procesuale și îndatoriri, corespunzătoare calității lor din proces. Or, textul criticat împiedică accesul la justiție al unității militare păgubite, aceasta fiind nevoită să apeleze la alte mijloace procesuale în disonanță evidentă cu cele ale
DECIZIA nr. 676 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300415]
-
Textul criticat instituie un tratament juridic diferit după calitatea procesuală a părților, deși situația de fapt existentă este aceeași. Principiul egalității părților în fața justiției reprezintă regula care consacră egalitatea acestora în raporturile procesuale cu instanța și recunoașterea acelorași drepturi procesuale și îndatoriri, corespunzătoare calității lor din proces. Or, textul criticat împiedică accesul la justiție al unității militare păgubite, aceasta fiind nevoită să apeleze la alte mijloace procesuale în disonanță evidentă cu cele ale persoanei obligate la repararea prejudiciului. ... 10. Curtea
DECIZIA nr. 676 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300415]
-
care consacră egalitatea acestora în raporturile procesuale cu instanța și recunoașterea acelorași drepturi procesuale și îndatoriri, corespunzătoare calității lor din proces. Or, textul criticat împiedică accesul la justiție al unității militare păgubite, aceasta fiind nevoită să apeleze la alte mijloace procesuale în disonanță evidentă cu cele ale persoanei obligate la repararea prejudiciului. ... 10. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, menționează că dispozițiile art. 31-43 din
DECIZIA nr. 676 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300415]
-
fi decât persoanele vizate de cercetarea administrativă. Având în vedere că unitatea militară se poate adresa în mod neîngrădit instanțelor judecătorești utilizând procedura de drept comun, iar în cadrul soluționării cauzei are posibilitatea de a beneficia de drepturile și garanțiile procesuale instituite prin lege, în condițiile unui proces judecat de către o instanță independentă, imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil, se apreciază că textul criticat respectă dispozițiile art. 21 alin. (3), art. 124, art. 126 și art. 129
DECIZIA nr. 676 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300415]
-
10 alin. (2) raportat la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 reglementează structura excepției de neconstituționalitate, iar art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992 constituie sediul materiei în privința condițiilor de admisibilitate ce țin de cadrul procesual în care se ridică excepția de neconstituționalitate (autoritatea în fața căreia se ridică excepția, titularul dreptului de a o invoca ori legătura cu soluționarea cauzei), precum și de obiectul excepției în sens de trăsături distinctive și definitorii ale normei care
DECIZIA nr. 79 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300393]
-
legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor. Astfel, este vorba despre reguli imperative de la care nu se poate deroga în materie civilă, indiferent dacă sunt puse în discuție legi materiale sau legi procesuale. Așadar, chiar și în ipoteza în care legiuitorul ar dori în mod justificat să înlăture sau să atenueze unele situații nedrepte, nu poate realiza acest lucru prin intermediul unei legi care să aibă caracter retroactiv, ci trebuie să caute mijloacele
DECIZIA nr. 571 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300398]
-
de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Brândușe într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate de autorul excepției împotriva deciziei de pensionare, aflată în etapa procesuală a apelului. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul excepției susține că dispozițiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, așa cum au fost interpretate prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație
DECIZIA nr. 104 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300399]
-
De asemenea, se constată că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a dispus de către Curtea de Apel Bacău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 2.461/103/2023, litigiul aflându-se în stadiul procesual al recursului. ... 40. În egală măsură, chestiunea de drept deferită instanței supreme nu a făcut obiectul unei statuări anterioare punctuale a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin intermediul vreunuia dintre mecanismele de asigurare a unei jurisprudențe unitare. ... 41. Cu
DECIZIA nr. 194 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300362]
-
de drept 35. Ambele părți au apreciat că se impune sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, însă nu au expus un punct de vedere distinct cu privire la problemele de drept ce urmează a fi dezlegate, exprimându-și poziția procesuală prin cererea introductivă, respectiv întâmpinarea depusă la dosar. ... ... VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea unor chestiuni de drept 36. Instanța de trimitere a apreciat că Legea-cadru nr. 153/2017 și, implicit
DECIZIA nr. 227 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300350]
-
a fost anulată, pârâta nu i-a mai achitat drepturile salariale și nici nu i-a comunicat vreun act care să justifice neplata acestor drepturi. ... 16. Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată. În susținerea poziției procesuale s-a invocat, printre altele, că solicitările reclamantei sunt neîntemeiate atât timp cât aceasta nu a prestat activitățile specifice muncii de asistent maternal profesionist, iar contractul individual de muncă al asistentului maternal este supus unui regim juridic special, în sensul
DECIZIA nr. 216 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300402]
-
cu măsura arestului preventiv, cerere care îl vizează pe autor, formulată de petenți și respinsă, ca inadmisibilă, prin aceeași încheiere de sesizare a instanței de control constituțional. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că normele procesual penale criticate sunt neconstituționale, întrucât nu menționează titularul cererii de înlocuire a măsurii preventive, din această perspectivă apreciind că modul de redactare a normei criticate, cu referire la sintagma „la cerere“, lasă loc unei interpretări arbitrare, contrară atât caracterului de
DECIZIA nr. 150 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301161]
-
au următorul conținut: „(3) Măsura preventivă se înlocuiește, din oficiu sau la cerere, cu o măsură preventivă mai grea, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia și, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai grea este necesară pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. (1). “ ... 11. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul legal criticat încalcă atât dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5) privind
DECIZIA nr. 150 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301161]
-
dispozițiile legale criticate dispun cu privire la posibilitatea înlocuirii unei măsuri preventive cu alta mai grea dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia din urmă și dacă, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai grea este necesară pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. (1) din Codul de procedură penală. Prin urmare, Curtea a reținut că aceste prevederi sunt suficient de clare și previzibile, destinatarii
DECIZIA nr. 150 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301161]
-
controlului judiciar cu arestarea preventivă ca mijloc pentru desfășurarea normală a procesului penal, astfel cum se prevede și în art. 5 pct. 1 lit. c) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Pe de altă parte, garanțiile procesuale pe care legea le oferă suspectului/inculpatului și, în special, dreptul acestuia de a se plânge împotriva măsurii arestării preventive atestă conformitatea dispozițiilor legale criticate cu prevederile art. 23 din Constituție, care impun ca măsura arestării preventive să se ia numai
DECIZIA nr. 150 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301161]
-
împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii, se va dispune revocarea acesteia și punerea în libertate a celui afectat de măsură, dacă nu este arestat în altă cauză. Toate acestea nu reprezintă altceva decât o reflectare subsumată a unei garanții procesuale de o deosebită însemnătate, destinată prevenirii arestărilor abuzive, și anume aceea consacrată de art. 23 alin. (7) din Constituție, potrivit căruia încheierile instanței privind măsura arestării preventive sunt supuse căilor de atac prevăzute de lege. Totodată, Curtea a reținut că
DECIZIA nr. 150 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301161]
-
motivele măsurii arestării au dispărut, persoanei arestate rezervându-i-se, pe de altă parte, chiar dreptul de a cere punerea sa în libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cauțiune. Așa fiind, Curtea a constatat că acest ansamblu de garanții procesuale, expres reglementate în Constituție, este de natură să asigure protejarea oricărei persoane față de orice arestare efectuată cu încălcarea legii. ... 18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele care au fundamentat
DECIZIA nr. 150 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301161]
-
că dispozițiile art. 242 alin. (3) din Codul de procedură penală, în ceea ce privește sintagma „la cerere“, trebuie analizate în ansamblul normativ din care fac parte, pentru a decide asupra clarității și predictibilității lor. Or, având în vedere normele procesual penale menționate anterior, Curtea reține că singurul titular al unei cereri de înlocuire a unei măsuri preventive este procurorul. ... 21. Prin urmare, Curtea constată că, analizate în ansamblul normelor procesual penale care reglementează înlocuirea unei măsuri preventive cu alta mai
DECIZIA nr. 150 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301161]
-
asupra clarității și predictibilității lor. Or, având în vedere normele procesual penale menționate anterior, Curtea reține că singurul titular al unei cereri de înlocuire a unei măsuri preventive este procurorul. ... 21. Prin urmare, Curtea constată că, analizate în ansamblul normelor procesual penale care reglementează înlocuirea unei măsuri preventive cu alta mai grea, dispozițiile art. 242 alin. (3), cu referire la sintagma „la cerere“, criticate de către autor, nu prezintă elemente de imprecizie, ci, dimpotrivă, îndeplinesc condițiile de claritate și previzibilitate, fiind
DECIZIA nr. 150 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301161]