5,828 matches
-
similară este narata de Tatham în Life of Blake (? 1832): "Blake a susținut că a avut viziuni încă din copilărie, când mama l-a bătut fiind s-a năpustit în casă și i-a spus că l-a văzut pe profetul Iezechiel sub un copac de pe câmp" (Bentley, Jr., 1975, p. 37). Interesant este că încă de pe atunci își fac apariția personaje care-și vor găsi locul în cărțile profetice ulterioare. Încă ucenic, Blake are viziunea unui cor maiestuos în interiorul catedralei
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
momentul cultural invocat: daca Winckelmann are în vedere idealurile stabilite de clasicism, Blake se referă preponderent la modelul biblic. Simultan, este detectabil, în contextul operei de artă blakeene, un ton sau un mesaj simplu, amintind de parabolele christice, fiindcă, asemenea profeților iudei, Blake simte că se adresează unor mulțimi de oameni, nu unor indivizi izolați într-un turn de fildeș. Astfel, în [A Vision of the Last Judgment], poetul include o confesiune interesantă referitoare la natură operei sale: "The Nature of
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
exemplars of Memory and of Intellect" (E: 258). 9. Profetism. Potrivit lui Hermann Gunkel, caracteristică principala a literaturii profetice este oralitatea (1987, p. 24). Această atitudine oratorica este modulata de enthousiasmos, iar Gunkel nu ezită să sublinieze că "[o]amenii asemenea profeților, care-și formulau gândurile în ore de mare inspirație și care, acum, le proclama, plini de emoție, sunt capabili să vorbească numai în ritmuri poetice" (1987, p. 31). Poezia, crede același cercetător, preceda proza că stil retoric, de vreme ce ultima este
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
în timp ce majoritatea operei sale, inclusiv The Four Zoas și Milton, intră în ultima. Apoi, stilul aparent fragmentat al lui Blake, inclusiv contradicțiile sale logice 133, oglindește un model detectabil în Osea, Isaia și Ieremia. În fine, o trăsătură pe care profeții iudei și Blake o au în comun este prezentarea concretă a elementului de fundal: adesea, setting-ul, fie el urban sau rural, este viu colorat, fapt care-i accentuează natură predominant vizuală 134. În plus, există numeroase elemente care caracterizează intrigă
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
metaforă celor patru Zoa este vorba despre cele patru animale care înconjoară tronul lui Isus, zugrăvite convențional ca având figurile unui om, a unui leu, a unui taur și a unui vultur. Ansamblul iconografic este recurent în tradiția ebraica: viziunea profetului Iezechiel descrie patru creaturi aflate pe malul râului Chebar. Damon observa că animalele respective "sunt identificate curent cu cei patru evangheliști" (1988, p. 458). La Blake, Zoa se leagă de cele patru calități constitutive ale omului, facultatea creatoare (imaginația), facultatea
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
ontologica a organizării religioase perfecte, care este constituită de viziunea divină: "And every part of the City is fourfold; & every inhabitant, fourfold" (E: 157). Orașul Golgonooza este versiunea blakeană a Noului Ierusalim, spațiul sacru al viziunii cvadruple, sălașul etern al profeților. Totuși, există o diferență de detaliu între orașul imaginat de eul creator blakean și cel descris de profetul Iezechiel. În cazul lui Blake, poartă de vest, catre Eden, rămâne zăvorâta până la Apocalipsa, sugerând că doar atunci secretele sale vor deveni
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
fourfold; & every inhabitant, fourfold" (E: 157). Orașul Golgonooza este versiunea blakeană a Noului Ierusalim, spațiul sacru al viziunii cvadruple, sălașul etern al profeților. Totuși, există o diferență de detaliu între orașul imaginat de eul creator blakean și cel descris de profetul Iezechiel. În cazul lui Blake, poartă de vest, catre Eden, rămâne zăvorâta până la Apocalipsa, sugerând că doar atunci secretele sale vor deveni cunoscute. În cazul lui Iezechiel, poartă de est dobândește un rol eshatologic proeminent, datorită relației pe care o
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
identificarea supremului idol fals, incarnare a egoismului. Damon crede că Heruvimul Ocrotitor "este greșeală finală, ultimul dușman care trebui ucis" (1988, p. 93), "dogmele false ale Bisericii Militante" (1988, p. 94). Interpretarea sugerată de el vizează tradiția biblică inițiată de profetul Iezechiel, care utilizează aceeași formulă pentru a-l denunță pe prințul Tirului (Damon, 1988, p. 93)210. În interpretarea mea, Heruvimul Ocrotitor incarnează antiteza lui Christos, icoana să răsturnata, adăpostind ruină, nu Viziunea Divină (atrag atentia cititorului asupra sugestiei din
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
exercițiul unei autorități transcendente. În legătură cu inspirația, trebuie spus că am făcut distincție între formele sale indefinite, în care statutul ontologic al agentului rămâne neclar, si ipostazele sale personificate, care includ figuri dintre cele mai variate, precum Dumnezeu, îngerii, demonii, sfinții, profeții, spiritele unor persoane decedate și muzele. De asemenea, am precizat că, la Blake, nu ar trebui să ne grăbim să afirmăm că un factor sau altul este cel dominant, ci, mai degrabă, să ne concentrăm asupra conjuncției subtile dintre aceștia
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
în continuare, Mee, si Ossian sunt războinici, întocmai lui Los la finalul poemului blakean Europe (1992, p. 85). 29 Una dintre trăsăturile caracteristice ale bardului este sagacitatea divină. Ca atare, el incarnează arhetipul înțeleptului, a cărui expresie este, printre altele, profetul. Toate aceste figuri pot fi reunite sub aceleași auspicii. Pentru o analogie interesantă, cf. Bodkin, 1951, pp. 125-135. 30 Un gest căruia iubitorii de poezie din România îi pot găsi un corespondent insolit în poezia lui Mihai Eminescu. 31 Astfel
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Un gest căruia iubitorii de poezie din România îi pot găsi un corespondent insolit în poezia lui Mihai Eminescu. 31 Astfel crede și M.H. Abrams (1973, p. 375). 32 Cu privire la caracterul secret al textelor veterotestamentare, cf. prezentarea strategiilor retorice ale profeților evrei din Gunkel, 1987, pp. 38-43. 33 Deși exagerează în privința rolului jucat de dimensiunea istorică în contextul "manuscriselor iluminate", Erdman are esențialmente dreptate atunci cand scrie că "deși vorbim în general despre operele dificile ale lui Blake ca fiind "profetice", o
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
deși vorbim în general despre operele dificile ale lui Blake ca fiind "profetice", o facem într-un sens atât de figurat, încât nu căutăm de obicei niciun mesaj literal", (1985, p. 23). 34 În cazul lui Blake, Damon susține că "profeții nu sunt prezicători ai faptelor viitoare; ei sunt dezvăluitori ai adevărurilor eterne" (1988, p. 335). Tot el crede ca, pentru Blake, "adevărații Profeți erau pur și simplu poeți care contemplau adevărurile eterne prin puterea Imaginației", (1924, p. 61). Ronald L.
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
căutăm de obicei niciun mesaj literal", (1985, p. 23). 34 În cazul lui Blake, Damon susține că "profeții nu sunt prezicători ai faptelor viitoare; ei sunt dezvăluitori ai adevărurilor eterne" (1988, p. 335). Tot el crede ca, pentru Blake, "adevărații Profeți erau pur și simplu poeți care contemplau adevărurile eterne prin puterea Imaginației", (1924, p. 61). Ronald L. Grimes opinează că "Blake, în ipostaza de vizionar eshatologic, respinge orice sugestii potrivit cărora viziunea ar putea prevedea ("dictă") evenimente istorice", (1972, p.
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
lor. Interpretările literale ale textelor Coranului (dhawahir an-nusus) sînt limitate, susține Ghannouchi. Esența acestor texte (al-Mokham), cuprinzînd probleme ca interzicerea furtului și omorului, nu este un subiect potrivit pentru interpretare. Dar alte restricții trebuie, totuși, "traduse", întocmai cum procedau adepții profetului care s-au întîlnit la Aquaba și s-au angajat, printr-un contract (bay'ah), să înființeze o comunitate politică islamică, cu centrul la Medina, comunitate fondată pe principiile legii divine și pe consultări deschise între guvernanți și guvernați (shura
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
întîlnit la Aquaba și s-au angajat, printr-un contract (bay'ah), să înființeze o comunitate politică islamică, cu centrul la Medina, comunitate fondată pe principiile legii divine și pe consultări deschise între guvernanți și guvernați (shura). Întocmai cum adepții profetului trăiau relația dintre ad-dini (religios) și as-siyasi (politic), Ghannouchi insistă că legea și instituțiile unei comunități politice moderne ar trebui să încurajeze și să cinstească demnitatea cetățenilor săi. Ghannouchi pune sub semnul întrebării respingerea de către învățați, precum Sy'd Q
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
unei idei (" Ideea cumpătului, a renunțării și a răspunderii pentru faptele tale e întruchipată de scriitor, în mod pozitiv, în personajul bătrânei"100). Îi recunoaștem o mulțime de atribute, ca și defecte omenești (scena cu străina din capitolul VIII). Asemenea profeților și sfinților aflați în raport intim cu Dumnezeu, dar marcați de neputințe proprii, Bătrâna e o persoană purtătoare a mesajului lui Dumnezeu, o voce a sacrului. Comparația cu Sfânta Duminică nu o avantajează însă. Ne-am gândit mult la această
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
teritoriul românesc a teoforicului Immanuel. Acest nume simbolic are o dublă semnificație. Etimologia sa trimite, pe de o parte, la el: "divinitate, Dumnezeu" și sensul său complet e "Dumnezeu e cu noi"; pe de altă parte îl găsim în Cartea profetului Isaia din Vechiul Testament ca numele sub care se va naște Mesia. Dicționarul onomastic românesc al lui N.A. Constantinescu menționează existența unui "Manea popă" în M-rea Tismana. Index lacunar din 1909 realizat de Alexandru Ștefulescu. Nu știm dacă Slavici l-
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
mai departe cu lupta ziarului sibian. Din Năsăud, Tribuna primește o telegramă, trimisă de I. Macavei, în care Slavici este numit apărător al "cauzei române"229. Caransebeșenii condamnă verdictul Curții cu juri din Cluj prin care era trimis la temniță "profetul națiunii române"230. Din Blaj, Alexandru Grama scrie că orice român "de orice vederi politice" trebuie să recunoască faptul că prin pana lui Slavici Tribuna se ridicase la înălțimea la care "nu a fost niciodată nici o foaie politică de ale
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
într-un același tip de reprezentări, avînd capul ridicat și grav, fruntea senină, privirea sigură, mîinile așezate pe hrisoavele care le asigură perenitatea și gloria, imaginile lor se înghesuie la toate răscrucile istoriei. Iată și ultimul model: Moise sau arhetipul profetului. Profet al timpurilor ce vin, el citește în cartea istoriei ceea ce alții nu văd încă. Condus ci însuși de un fel de impuls sacru, își călăuzește poporul pe calea viitorului. () privire inspirată traversează opacitatea prezentului, un glas care vine de
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
un același tip de reprezentări, avînd capul ridicat și grav, fruntea senină, privirea sigură, mîinile așezate pe hrisoavele care le asigură perenitatea și gloria, imaginile lor se înghesuie la toate răscrucile istoriei. Iată și ultimul model: Moise sau arhetipul profetului. Profet al timpurilor ce vin, el citește în cartea istoriei ceea ce alții nu văd încă. Condus ci însuși de un fel de impuls sacru, își călăuzește poporul pe calea viitorului. () privire inspirată traversează opacitatea prezentului, un glas care vine de undeva
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
după moartea sa André Malraux 25, oșteanul a cărui măreție misterioasă nu ține de faptul că a fost ofițer sau om politic, ci de un lucru esențial, acela de "a fi purtat Franța în el însuși, fiind un fel de profet"... El a refăcut Franța pornind de la o Credință", precizează Malraux care, în mod firesc, îl definește drept "conducătorul unui ordin religios", vede în el succesorul și continuatorul sfîntului Bernard, al "predicatorilor din Cruciade, al fondatorilor de ordine". Destinul Generalului se
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
întru totul trecutul Franței, este un chip fără vîrstă, așa cum în spatele său este pădurea acoperită de zăpadă, cu care acum s-a contopit..." E vorba de identificarea unui destin individual cu un destin colectiv, a unui întreg popor cu un profet ce i-a tălmăcit istoria, destin care se realizează în mod exemplar integrîndu-se în acea cohortă halucinantă a marilor "conducători" dictatoriali ale căror imagini s-au multiplicat în secolul nostru. Oratori aproape sacri, ei acționează mai întîi de toate prin
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
61... "Ce secol fericit este acest secol de fier", exclamă Voltaire celebrînd luxul, confortul, apariția din ce în ce mai grăbită a unor bunuri noi, a unor noi înlesniri, fiind sigur că în acest caz reprezintă și spiritul vremii sale și o apără de profeții trecutului. Un același decalaj, o aceeași relație dialectică, ce se menține de mai mult de două secole, prezentă și în dezbaterile dintr-o contemporaneitate imediată, reprezintă, în cele din urmă, modelul unei contrasocietăți care, practic, a și fost construită. Unei
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
regăsită și consfințită prin căsătorie, teama pe care o inspiră feminitatea, obsesia misterului său psihologic nu conduc deloc la depășkea unui conținut moralist, în realitate tradițional. În schimb, Charles Fourier, în numele legilor armoniei universale, al dorinței și al necesității, este profetul unei acțiuni de totală liberalizare sexuală: obiectivul ei nu e altul decît de a face să existe "o lume în care dragostea să stea sub semnul adevărului", lume din care vor fi alungate pentru totdeauna, laolaltă cu constrîngerile și cu
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
despre instituțiile republicane, precedată de Spiritul Revoluției, Union generale D'editions, Paris, 1963. 50. Vezi foarte frumoasa carte a lui Fernand Baldensperger, Mișcarea ideilor în emigrația franceză, Pion, Paris, 1924, vol. II. Vezi, în volumul al II-lea, capitolul consacrat "profeților trecutului" din care am extras citatele următoare. 51. Despre visul rural, vezi Paul Vernois, Romanul rustic de la George Sand la Ramuz, Nizet, Paris, 1962. Vezi, de asemenea, în afara articolului menționat al lui Danielle Leger, Utopiile reîntoarcerii, studiul lui Rémy Ponton
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]