KorAP: Find »[drukola/base=prognostic & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...128 129 130 ...191 >

4,759 matches

Corola-website/Law/215598_a_216927

electrocardiografic, scintigrafic sau prin alte metode și poate răspunde corespunzător la terapia antiischemică în absența leziunilor angiografice. Deși lipsa stenozelor coronariene rămâne un indicator al unei bune supraviețuiri fără infarct decât prezența obstrucției coronariene, există unele date ce sugerează că prognosticul asociat arterelor coronare normale nu este așa bun cum s-a crezut[305]. Când se utilizează testul EKG de efort pentru detecția bolii coronariene, acesta are un nivel mai ridicat de rezultate fals pozitive la femei (38 - 67%) decât la

GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215598_a_216927]
este dificil să estimăm cu acuratețe frecvența crescută a ischemiei silențioase[641]. Există un interes în creștere pentru folosirea scanării perfuziei miocardice și a altor tehnici pentru detectarea ischemiei la indivizii diabetici asimptomatici[642] și de a formula puterea de prognostic a testelor de perfuzie la pacienții diabetici[643]. Există date care sugerează că diabeticii pot prezenta disfuncție ventriculară subclinică, clinică cu impact negativ asupra capacității de efort[644], un important end-point al testului de efort dar impactul acestei descoperiri asupra

GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215598_a_216927]
de perfuzie la pacienții diabetici[643]. Există date care sugerează că diabeticii pot prezenta disfuncție ventriculară subclinică, clinică cu impact negativ asupra capacității de efort[644], un important end-point al testului de efort dar impactul acestei descoperiri asupra diagnosticului și prognosticului la populația simptomatică nu este clar. Astfel, evaluarea ischemiei la diabetici ar trebui efectuată în general în paralel cu subiecții nediabetici, cu indicații similare pentru testul de efort, teste imagistice de perfuzie miocardică și coronarografie. Cum bolile cardiovasculare sunt responsabile

GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215598_a_216927]
cardiovascular la pacienții vârstnici [656]. Mai multe probleme care ar trebui luate în discuție la vârstnici includ riscul de interacțiuni medicamentoase, polipragmazia și probleme de complianță. Totuși, la acești pacienți medicația antianginoasă este eficientă în reducerea simptomelor și statinele îmbunătațesc prognosticul[438], ca și la pacienții tineri. Considerând atât simptomele cât și prognosticul, vârstnicii au aceleași beneficii în urma tratamentului medicamentos, angioplastie și chirurgie de by-pass ca și pacienții tineri[657,659]. 14.4. Angina cronică refractară Medicamentele și procedurile de revascularizare

GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215598_a_216927]
în discuție la vârstnici includ riscul de interacțiuni medicamentoase, polipragmazia și probleme de complianță. Totuși, la acești pacienți medicația antianginoasă este eficientă în reducerea simptomelor și statinele îmbunătațesc prognosticul[438], ca și la pacienții tineri. Considerând atât simptomele cât și prognosticul, vârstnicii au aceleași beneficii în urma tratamentului medicamentos, angioplastie și chirurgie de by-pass ca și pacienții tineri[657,659]. 14.4. Angina cronică refractară Medicamentele și procedurile de revascularizare, CABG și PCI pot controla boala ischemică la majoritatea pacienților. Rămâne o

GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215598_a_216927]
CONCLUZII ȘI RECOMANDARI 1. Angina pectorală datorată aterosclerozei coronariene, este o boală frecventă și debilitantă. Deși compatibilă cu supraviețuirea există un risc crescut spre IM și/sau moarte cardiacă. Simptomele pot fi controlate cu ajutorul unui tratament corect condus, ceea ce îmbunătățește prognosticul substanțial. 2. Fiecare pacient suspectat de angină pectorală stabilă necesită investigații cardiologice prompte și adecvate pentru a fi siguri de corectitudinea diagnosticului și evaluarea prognosticului. Fiecarui pacient ar trebui să i se efectueze anamneza și, un examen fizic, o evaluarea

GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215598_a_216927]
și/sau moarte cardiacă. Simptomele pot fi controlate cu ajutorul unui tratament corect condus, ceea ce îmbunătățește prognosticul substanțial. 2. Fiecare pacient suspectat de angină pectorală stabilă necesită investigații cardiologice prompte și adecvate pentru a fi siguri de corectitudinea diagnosticului și evaluarea prognosticului. Fiecarui pacient ar trebui să i se efectueze anamneza și, un examen fizic, o evaluarea a factorilor de risc și un traseu ECG de repaus. 3. Pentru a confirma diagnosticul și a stabili managementul ulterior, strategia inițială este noninvazivă și

GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215598_a_216927]
cu medicamente antianginoase ar trebui ajustat în funcție de fiecare pacient în parte și monitorizat individual. Doza unui medicament ar trebui optimizată înaintea adăugării unui al doilea și este indicată schimbarea combinației de medicamente înaintea unei tri-terapii. 11. Dacă nu este evaluat prognosticul, coronarografia ar trebui luată în considerare când simptomele nu sunt controlate satisfăcător prin mijloace medicale și pentru a pregăti revascularizarea. 12. PCI este un tratament eficient în angina pectorală stabilă și este indicat pacienților cu simptome anginoase necontrolate terapeutic și

GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215598_a_216927]
14. Există dovezi[674,675] că rămân lipsuri chiar și a celor mai bune metode utilizate în managementul anginei stabile. În mod particular, mulți pacienți cu angină stabilă nu sunt pretabili testelor de efort utile pentru confirmarea diagnosticului și determinarea prognosticului. Pe mai departe, există o variabilitate îngrijorătoare în modalitatea de prescriere a statinei și a aspirinei. Datorită acestor mari variații ale tratamentului anginei se impune ca boala să fie foarte bine cunoscuta. Registrele despre PCI și chirurgie existente în unele

GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215598_a_216927]
Corola-website/Law/215587_a_216916

relația directă aparent simplă dintre riscul cardiovascular și tensiunea sistolică și diastolică s-a complicat prin rezultatele studiilor observaționale care arată că la pacienții vârstnici riscul este direct proporțional cu tensiunea sistolică și, pentru orice nivel dat al tensiunii sistolice, prognosticul este invers proporțional cu tensiunea diastolică [21"23], cu o valoare predictivă puternică a presiunii pulsului (sistolică minus diastolică) [24"27]. Valoarea predictivă a presiunii pulsului poate varia în funcție de caracteristicile clinice ale subiecților. În cea mai mare meta-analiză a studiilor

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
prematură, tensiunea arterială, fumat, nivelurile glicemiei și lipidelor), cuantificarea afectării organelor țintă și diagnosticul de diabet și al altor condiții clinice asociate, așa cum este subliniat în ghidul din 2003 [3]. Următoarele noi precizări trebuie evidențiate: Tabelul 2. Factori care influențează prognosticul ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Factori de risc Afectare subclinică de organ Nivelul TA sistolice și diastolice HVS electrocardiografic (Sokolow-Lyon 38 mm; Cornell 244 [0] mm * ms) sau: Nivelul presiunii pulsului (la HVS ecocardiografic 0 (LVMI B 125 g/mp, vârstnici) F 110 g/mp

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
fost identificată ca fiind parametrul structural cardiac care crește marcat riscul cardiovascular. 6. Atunci când este posibil, se recomandă cuantificarea leziunilor la nivelul mai multor organe (de exemplu cord, vase sangvine, rinichi și creier), deoarece afectările multiorganice se asociază cu un prognostic mai prost [53]. 7. Velocitatea crescută a undei pulsului este adăugată pe lista factorilor care influențează prognosticul ca un indice precoce al rigidității arterelor mari [54,55], cu obiecția că are o disponibilitate limitată în practică. 8. Un indice gleznă-braț

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
recomandă cuantificarea leziunilor la nivelul mai multor organe (de exemplu cord, vase sangvine, rinichi și creier), deoarece afectările multiorganice se asociază cu un prognostic mai prost [53]. 7. Velocitatea crescută a undei pulsului este adăugată pe lista factorilor care influențează prognosticul ca un indice precoce al rigidității arterelor mari [54,55], cu obiecția că are o disponibilitate limitată în practică. 8. Un indice gleznă-braț scăzut ( 9. Evaluarea afectării organice este recomandată nu numai pretratament (pentru a stratifica riscul), dar și în

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
prezentate. Modelele de risc cardiovascular global nu iau în considerare durata expunerii la un anumit factor de risc sau afecțiune și cuantificarea lor se bazează de obicei doar pe câțiva factori de risc, acordând puțină atenție altor variabile legate de prognosticul cardiovascular (de exemplu activitatea fizică și stresul) [70]. În plus, semnificația afectării organelor țintă în determinarea riscului global depinde de cât de riguroasă este evaluarea acesteia, în funcție de metodele disponibile. De asemenea, există câțiva markeri adiționali ai afectării organelor țintă care

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
arteriale nocturne s-a dovedit superioară celei a tensiunii arteriale diurne. În plus, s-a raportat că subiecții la care scăderea nocturnă a tensiunii arteriale este redusă (non-dippers) [102] au o prevalența mai mare a afectărilor organelor țintă și un prognostic mai puțin favorabil, deși în unele studii valoarea prognostică a acestui fenomen s-a pierdut atunci când analiza multivariată a inclus tensiunea arterială medie pe 24 ore. Există, de asemenea, dovezi că evenimentele cardiace și cerebrovasculare prezintă o prevalenta maximă dimineața

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
obiectiv afectarea organelor țintă să fie luate în considerare. Similar, o abordare valoroasă cu scopul de a extinde dovezile beneficiului tratamentului pe o scală mai mare de timp, este de a utiliza ca obiectiv incidența agravărilor bolilor, cu un impact prognostic negativ dovedit, precum diabetul zaharat, dezordinile metabolice și boala renală în stadiul terminal. Boala renală în stadiul terminal este asociată cu o creștere importantă a riscului cardiovascular și a fost utilizată ca endpoint în câteva studii terapeutice. Diabetul nou instalat

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
și agenții antihipertensivi este cea mai mică pentru antagonist receptorilor de angiotensină și IEC, urmați de antagonist de calciu ți placebo, apoi betablocante și diuretice. S-a sugerat că diabetul nou apărut "indus de tratament" nu ar avea același efect prognostic advers ca și diabetul apărut "spontan". Această afirmație s-a bazat pe observații că în timpul studiilor controlate, pacienții dezvoltând diabet nu au avut o morbiditate mai mare decât aceia fără diabet nou apărut. Totuși, se știe că complicațiile cardiovasculare urmează

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
hiperglicemie, nu au fost evaluate. Mai mult, studiile de urmărire pe termen lung nu pot fi făcute în condiții controlate, iar factorii de confuzie pot fi frecvenți și necunoscuți. Astfel, afirmația că diabetul indus medicamentos și cel spontan pot avea prognostic diferit pare imposibil de a fi confirmată sau infirmată. În absența unor alte dovezi de siguranță, incidența crescută a diabetului cu unele medicamente antihipertensive stârnește îngrijorări de care ar fi imprudent să nu ținem cont. 5. ABORDAREA TERAPEUTICĂ 5.1

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
un diuretic tiazidic [578,580] și a avea de asemenea un efect antiproteinuric în studiile preclinice [581]. S-a sugerat că renina poate avea efecte care nu sunt în legătură cu cascada clasică renin��-angiotensină [577] și ar fi un factor de prognostic independent de producția de angiotensină II [582]. O dovadă convingătoare în acest sens, la fel ca și date privind efectele protective cardiovasculare are inhibiției reninei nu sunt încă disponibile. Identificarea primei clase de medicamente care să fie folosite în managementul

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
de a scădea eficient tensiunea arterială pe 24 de ore cu o singura administrare pe zi. Simplificarea tratamentului îmbunătatește aderența la terapie [584], în timp ce controlul eficient timp de 24 de ore al tensiunii arteriale este important din punct de vedere prognostic alături de controlul tensiunii arteriale la cabinet [88]. Medicamentele cu acțiune lungă fac de asemenea efectul antihipertensiv mai omogen pe 24 de ore, astfel minimizând variabilitatea tensiunii arteriale [585]. Criteriile afișate în această secțiune permit selecția unui anume medicament sau combinații

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
au evaluat rolul tensiunii arteriale diastolice sub tratament la pacienții cu hipertensiune sistolică izolată [606]. Ei au concluzionat că obținerea unei tensiuni diastolice sub 70 mmHg și în special sub 60 mmHg, identifică un grup la risc înalt care un prognostic mai nefavorabil. Ei au sugerat că aceasta se poate datora excesului de tratament. Oricum în studiul Syst-Eur nu există nici o evidenta de efect negativ în cazul scăderii tensiunii diastolice la 55 mmHg (valoare sub care datele sunt insuficiente), cu excepția istoricului

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
în mod particular dacă este complicat de disfuncție sistolică. Pentru pacienții cu boală coronariană cronică rezultatele a patru studii placebo controlate au fost sumarizate în capitolul 4.2, dintre care trei studii, dar nu și al patrulea au arătat ameliorarea prognosticului asociat cu scăderea tensiunii arteriale. Importanța rolului scăderii tensiunii arteriale la pacienții cu boală coronariană cronică este bazată pe analiza post-hoc a studiului INVEST, care a arătat că, indiferent de tipul de tratament, la pacienții hipertensivi cu boală coronariană cunoscută

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
pe cel puțin două valori crescute ale presiunii arteriale în două ocazii separate. Oricum valorile presiunii arteriale pe 24 de ore s-a arătat a fi superioară măsurătorilor convențional în prezicerea proteinuriei, riscului de naștere prematură, greutatii la naștere și prognosticul general al sarcinii[670, 672]. Atât în scop diagnostic cât și terapeutic, poate fi utilă monitorizarea ambulatorie, în special la femeile hipertensive însărcinate cu risc înalt, sau cele cu diabet sau afectare renală. Până recent s-a recomandat identificarea tensiunii

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
de debut precoce ( Continuarea administrării medicamentelor antihiper-tensive la femeile însărcinate cu hipertensiune arterială ușoară sau moderată preexistentă continuă să fie o problemă dezbătută. în primul rand aceste femei au un risc scăzut pentru complicate cardiovasculare în timpul sarcinii cu un bun prognostic matern și neonatal[682,683]. în al doilea rând deși poate fi benefic pentru mamele hipertensive, o reducere a presiunii poate altera perfuzia uteroplacentara punând în pericol astfel dezvoltarea fetală[684,685]. în final, date despre tratamentul farmacologic la femeile

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
diminuat în mod evident ca rezultat al tratamentului mai precoce al hipertensiunii și al programelor terapeutice mai eficiente la fel ca și o scădere a multora dintre cauzele predispozante. Ceea ce face ca hipertensiunea malignă să fie o condiție cu un prognostic atât de sinistru este alterarea autoreglarii ca rezultat al faptului că peretele arterial este continuu expus la nivele înalte ale tensiunii arteriale. Studii anatomo-patologice ale peretelui arterial au demonstrat că există proliferare miointimală și necroză fibrinoidă. Severitatea raspunsului proliferativ este

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]