10,986 matches
-
naționale se afirmă; reprezentarea statală a conștiinței naționale este însă fragilă. Tradiția și forța reprezentării imperiale a statului împiedică înflorirea unei forme statale redusă la națiune. Convingerile forța unei identități culturale care se afirmă și incertitudinile privind forma politică a proiecției identitare înglobează imagini contrare. Autoportretul amestecă siguranța întemeiată pe un reperaj datorat originilor cu o fragilitate venită din constatarea dificultăților prezente și a întrebărilor adresate viitorului. Dacă trecutul sublimat îi ajută pe moldo-valahii din elite să se reprezinte, contrastul acestei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Curajul autorului este total și răstoarnă în același timp credințele conservatorilor tradiționaliști și pe acelea ale adepților unei revoluții conservatoare dirijată împotriva influențelor democratice ale Occidentului francez și anglo-saxon. Într-un anumit fel, viitorul va merge de la sine spre o proiecție democratică. Respingerea acestui curent aparține agrarienilor sau urmașilor acestora, care luptă pentru păstrarea privilegiilor politice, sociale și economice, rămînînd atașați unei viziuni organiciste a istoriei. Pledînd pentru o evoluție naturală, pentru care voința individuală și politică nu are în realitate
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cea temporală, ca și accentul axiologic compun matricea stilistică. Urmînd acest parcurs, Blaga construiește ipoteza unui substrat spiritual al creațiilor populare românești: acest spațiu este spațiul mioritic, indefinit ondulat și dotat cu accentele specifice ale unui anume sentiment al destinului. Proiecția fizică a acestui inconștient se structurează în sat: "Casele în satele românești de la șes nu se alătură în front înlănțuit, dîrz și compact, ca verigile unei unități colective, ci se distanțează, fie prin simple goluri, fie prin intervalul verde al
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
chiar dorit: acceptat deoarece miza imediată era eliberarea Basarabiei și a Bucovinei. În 1942, războiul este cu atît mai mult respins, cu cît el riscă să se soldeze cu o înfrîngere. Și așa și este, în diferite grade și cu proiecții diverse, după oamenii și grupurile care se străduiesc să scoată țara în afara alianței cu Germania. Antonescu nu este singur. În spatele lui se află susținerea și convingerea celor care cred în noua Europă hitleristă. Revista Gîndirea, spre exemplu, care își deschide
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
suprafață echiscalară dată, însă cu valori diferite pentru suprafețe diferite. Aceste izosuprafețe poartă denumiri specifice, în funcție de natura elementului F: izostatice - în cazul densității, izoterme-în cazul temperaturii, izobarice - în cazul presiunii, izograme - în cazul umidității specifice ș.a.m.d. Prin urmare, proiecția gradientului unui element meteorologic pe o direcție dată este egală cu derivata parțială (cu semn schimbat) a elementului respectiv pe direcția considerată. De interes practic deosebit sunt proiecțiile gradientului pe direcția orizontală și cea verticală. Vom alege direcția orizontală astfel încât
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
cazul presiunii, izograme - în cazul umidității specifice ș.a.m.d. Prin urmare, proiecția gradientului unui element meteorologic pe o direcție dată este egală cu derivata parțială (cu semn schimbat) a elementului respectiv pe direcția considerată. De interes practic deosebit sunt proiecțiile gradientului pe direcția orizontală și cea verticală. Vom alege direcția orizontală astfel încât să coincidă cu direcția normalei n la curba de intersecție a suprafețelor echiscalare cu suprafața orizontală (mai exact, cu suprafața de nivel). În fiecare punct al unei astfel
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
nivel). În fiecare punct al unei astfel de curbe, elementul meteorologic își conservă valoarea, de aceea curbele de acest tip sunt denumite izoliniile elementului respectiv: izobare, izoterme, izostere (în cazul densității) etc. Aplicând relația (1.6), se obțin expresiile pentru proiecția orizontală, Întrucât întotdeauna presiunea descrește cu înălțimea, gradientul vertical de presiune este totdeauna pozitiv, G1 > 0. Subliniem că valorile lui G1 în atmosferă sunt cu 2-3 ordine de mărime peste valorile lui G2, adică variațiile presiunii cu altitudinea este mult
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
fie perfect însă nu există lucruri perfecte ci perfectibile, iar acțiunea ne dă prin feed-back imaginea realității așa cum ea. După ce obținem imaginea realității, putem să o îmbunătățim, dar fără a ne implica și a acționa, nu vom obține decât propriile proiecții despre realitate care sunt mai degrabă niște vise de multe ori departe de realitate. E dificil să eliminăm Barajul, el este în noi poate de zeci de ani, dar dacă încercăm avem șansa ca într-o zi să reușim, pentru că
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2986]
-
o viteză mai mare de citire. Antrenamentul nr. 2: Reveniți la textul inițial și căutați următoarele cuvinte: combustibilul, entuziasmul, automulțumirea, argumente, constrâns, implice, subconștient, germenii, inconștienți, creativitatea, aspirații, zadar, învingător, triumfătoare, schimbare, îndepărtează, amânăm, depășim, prezentăm, îndeplinirea, oboseala, frontal, perfectibile, proiecții, construim. Antrenamentul nr. 3: Numărați în text cuvintele boldate și cele scrise cu italic. Treceți peste pagină în survol mental și le căutați. Antrenamentul nr. 4: Vom scana vizual pagina și vom căuta toate cuvintele care au 5 litere, în
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2986]
-
închipuirii" îl face să vadă pentru noi zidul cetăților "antice": "...eu privesc și tot privesc / La vo piatră ce însamnă a istoriei hotară." Între toate, pentru "scaldul" eminescian emană o magie aparte, zidul Sarmisegetuzei. Nu știi ce vezi zid sau proiecție magică de abside pentru că nu știm cine privește: teama din ochii lui Traian de sub zidurile cetății? Sau e poetul care o vede "pentru întâia dată" prin părul lui Odin "ca o coroană mândră" (Odin și poetul). * Imaginarul eminescian din marile
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
informații ca poetul să fi văzut cetatea dacilor de la Grădiștea Muncelului. A văzut Cetatea Sucevei și Cetatea Neamțului, dar nici una dintre ele nu sunt ridicate pe "stâncării", între prăpăstii cu creste de piatră. Or, Sarmisegetuza lui M. Eminescu este o proiecție, o "gândire în piatră" ridicată de un Apolodor al magiei absidelor tăietură în stâncă, linii precise de stampă penumbră în care viețuiește și mușchiul verde și paloarea sură a vedeniilor și jocul razelor pe coifuri hieratice: "Înrădăcinată-n munte cu
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
cu scoarța o scenă în fața stelelor, convinși că doar așa trebuie să dansăm, că așa arată, trebuie să arate dansul nostru, văzut? nevăzut? de cineva. Uluitor! Scena: doar trei ecrane albe, cîteva bizare obiecte, reflectoarele și... și... hăul sufiturilor negre. Proiecții video, imagini digitalizate, de o obstinație năucitoare, o muzică, muzică? bubuitul marelui cord intergalactic, parfumuri, parfumuri? dar aer nu există aici, în spațiul ăsta în care cei opt alternează spasme fulgerătoare cu lentori agonice. Zvîrcolire, aparent haotică, dar cît de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sfinte pentru neamul românesc nu cunoaște anvergura la care este îndrituită să aspire, atunci cred că e mai bine să se renunțe la astfel de palide momente, care nu aduc nici un serviciu coroanei. În Sala Voievozilor de la Palatul Culturii, o proiecție de film: vizita Regelui Mihai la Iași din 3-5 mai 1997. Dar... dar... în imensa sală, dezafectată prin desfacerea unei expoziții, un grup sumar de simpatizanți monarhici, oameni care au trăit în Regatul României, lasă o impresie greu de definit
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o zi ca asta merita o prezență covîrșitoare. Și, mai ales, cea a tinerilor, care trebuie obișnuiți cu gîndul că România nu a fost niciodată republică, republică impusă. Nota de improvizație a momentului e întărită, printre altele, și de improvizata proiecție, de proasta calitate a peliculei pe un ecran sărăcăcios, de cămin cultural. Și totul pe un absurd fond muzical spaniol (!). Ca și cum un Enescu, artistul atît de atașat casei regale, n-ar fi fost cel mai nimerit să ilustreze filmul cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ce se practica aici, într-o zonă naturală blajină, marcată într-o expresie de oarecare comoditate conceptuală de lirism, apelul la genuri tradiționale, ingenui, la peisaj, la natură moartă, la portret, cel mult la scena de gen. Toate astea, ca proiecție a "naturelului" moldovenesc. Practicarea, în comunism, a acestor genuri îi scutea, într-o oarecare măsură, pe mînuitorii locali ai pensonului de implicarea dezonorantă în propaganda de rit sovietic. Într-o oarecare măsură. Pentru că primitivii instructori de partid își exercitau grosiera
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tipic de anacronie. În legătură cu momentul "prezent", momentul cînd se întrerupe relatarea cronologică a unei secvențe de evenimente, pentru a le face loc; anacroniile pot reveni în trecut (RETROSPECȚIE, ANALEPSĂ, ÎNTOARCERE ÎN TRECUT), sau se pot îndrepta către viitor (ANTICIPARE, PROLEPSĂ, PROIECȚIE ÎN VIITOR). Ele au o anumită INTINDERE sau AMPLITUDINE (acoperă o anumită porțiune din TIMPUL ISTORIEI), ca și un anumit ORIZONT (timpul istoriei pe care îl acoperă este situat la o anumită distanță temporală de momentul "prezent"): în "Maria s-
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
IZOCRONIE. antagonist [antagonist]. Principalul adversar al PROTAGONISTULUI. O narațiune articulată în funcție de un CONFLICT interpersonal implică două personaje principale cu scopuri opuse: protagonistul (sau EROUL) și antagonistul sau dușmanul. ¶Frye 1957 [1972]. Vezi și ANTISUBIECT, CONTRAINTRIGĂ. anticipare [anticipation]. O PROLEPSĂ, o PROIECȚIE ÎN VIITOR, o ACRONIE îndreptîndu-se către viitor în raport cu momentul "prezent" (sau cu momentul cînd se întrerupe relatarea cronologică a unei secțiuni de evenimente, pentru a face loc anticipării). ¶Chatman 1978; Genette 1980; Lämmert 1955; Prince 1982. Vezi și NOTIFICARE PREALABILĂ
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
mîncat, apoi a ieșit", se respectă ORDINEA CRONOLOGICĂ. Pe de altă parte, pot apărea discordanțe între cele două ordini, ca în "Ion a ieșit după ce a mîncat"; apar atunci ANACRONII (RETROSPECȚII sau ANTICIPĂRI, ANALEPSE sau PROLEPSE, ÎNTOARCERI ÎN TRECUT sau PROIECȚII ÎN VIITOR). În unele cazuri, un eveniment poate fi deposedat de orice legătură temporală cu alte evenimente (poate fi nedatat): rezultatul este o ACRONIE. În alte cazuri, desfășurarea evenimentelor poate să respecte un principiu necronologic, și nu unul cronologic: rezultatul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
actor sau pe același actor. Programele narative pot fi simple (cînd nu cer realizarea unui alt program narativ pentru efectuarea lor) sau complexe (cînd cer așa ceva). ¶Greimas 1970 [1975], 1983a; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. Vezi și ACT, PARCURS NARATIV. proiecție în viitor [flashforward]. O PROLEPSĂ; o ANTICIPARE. Termenul se folosește frecvent în legătură cu narațiunea cinematică (Și caii se împușcă, nu-i așa?). ¶Chatman 1978; Prince 1982. Vezi și NOTIFICARE PREALABILĂ, ANACRONIE, ORDINE. prolepsă [prolepsis]. O ANACRONIE avansînd către viitor în legătură cu momentul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
în legătură cu momentul "prezent"; o evocare a unui eveniment sau a mai multor evenimente care vor avea loc după momentul "prezent" (sau momentul cînd relatarea cronologică a unei secvențe de evenimente este întreruptă pentru a face loc prolepsei); o ANTICIPARE, o PROIECȚIE ÎN VIITOR, o PROSPECȚIE. "Ion s-a înfuriat. Peste cîteva zile avea să-și regrete ieșirea, dar acum nu se gîndi la consecințe și începu să țipe". Prolepsele au o anumită ÎNTINDERE sau AMPLITUDINE (acoperă o anumită cantitate de TIMP
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Clopotele sunau fără încetare. Ion s-a sculat brusc și a intrat în dormitor", primele două propoziții sînt coordonate. ¶Labov, Waletzky 1967 [1981]. Vezi și PROPOZIȚIE INDEPENDENTĂ, PROPOZIȚIE NARATIVĂ, PROPOZIȚIE RESTRÎNSĂ. prosceniu. Vezi PRIM-PLAN. prospecție [prospection]. O ANTICIPARE, o PROIECȚIE ÎN VIITOR, o PROLEPSĂ. ¶Todorov 1981. Vezi și ANACRONIE, ORDINE. protagonist [protagonist]. PERSONAJUL principal; personajul care constituie punctul de interes principal. O narațiune articulată în termenii unui CONFLICT interpersonal presupune două personaje principale cu scopuri opuse: protagonistul (sau EROUL) și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
OMUL ȘI OPERA Dacă suferințele l-ar fi ocolit sau dacă timpul ar mai fi avut răbdare, dacă s-ar fi trezit la viață într-o lume mai puțin haină și dacă arderile i-ar fi fost mai lente în proiecțiile și acțiunile mult prea generos și altruist asumate, omul Leonid Boicu ar fi împlinit, în această primăvară, la zi de Arminden, obișnuita (pentru mulți) vârstă de 80 de ani. Dar soarta a voit a fi altfel; la numai o zi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
un evident jalon în propria-i carieră științifică, dominată până atunci de preocupările de istorie economică și socială, noua direcție de cercetare, transformată deîndată într-un riguros și statornic program, reclama însă și resurse umane pregătite corespunzător, pe măsura ambițioaselor proiecții tematice. Pentru aceasta, n-a pregetat a-și consuma timpul, energia, priceperea și, mai ales, răbdarea, investite cu rar-întâlnită generozitate, chiar dacă finalmente satisfacțiile aveau să fie pigmentate sau devansate prin dezamăgiri. Sub aripa-i ocrotitoare i-a luat astfel, spre
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
însoțeau, atribuia personalităților un rol determinant, aruncându-l pe istoric în prizonieratul opticii cancelariilor. Or, accentul trebuie să cadă pe raporturile între popoare și nu pe cele între guverne, studiul să fie aplicat societăților umane sub aspect material și spiritual, „proiecția” să prindă mediul geografic, structurile economice și evoluția lor, caracteristicile civilizațiilor etc. Nimic să nu-i scape istoricului, nici, spre exemplu, ceea ce definea Frederico Chabod ca esențial în relațiile internaționale (sentimentele, pasiunile colective, tradițiile, imaginea unui popor despre celălalt etc.
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ignoră, fie și parțial, unul sau mai mulți din factorii definitorii: natura feudală a gândirii și acțiunii politice în epocă, raportul de forță între părțile implicate, poziția geografică și statutul politic al Principatelor, starea de spirit a momentului, urmările în proiecție istorică ale actului etc. În focul expunerilor de argumente, se dă uitării sau se minimalizează faptul că independența de stat și conceptul de națiune aveau o cu totul altă valoare atunci față de un secol mai târziu, aveau, mai precis spus
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]