KorAP: Find »[drukola/base=prosperitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...128 129 130 ...186 >

4,641 matches

Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733

colaborări și parteneriate care în timp își vor dovedi eficacitatea.744 Revenind la Politica europeană de vecinătate, aceasta are drept obiectiv general sprijinirea 745 proceselor de reformă politică, economică și socială în țările 746 din vecinătatea UE, urmărindu-se consolidarea prosperității, a stabilității și a securității, promovarea economiei de piață și a dezvoltării durabile, printr-un dialog continuu cu fiecare țară partenera. În acest sens, la o prima evaluare reiese că parteneriatul euro-mediteranean nu a reușit să realizeze cel mai important

Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
ianuarie 2007, a prilejuit lansarea unei noi strategii privind implementarea acestuia pentru perioada 2007-2013. Conform acestei strategii (Country Strategy Paper)756 sprijinul pentru Israel a fost furnizat în conformitate cu noul IEVP creat pentru a oferi asistență pentru dezvoltarea unei zone de prosperitate și de bună-vecinătate; în conformitate cu acest nou instrument asistență specifică este pusă la dispoziția tuturor țărilor partenere care au încheiat un Plan de Acțiune cu UE, scopul fiind sprijinirea implementării acestuia. Conform raportului european privind implementarea politicii de vecinătate (pentru anul

Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
abordarea simultană a problemelor politice, economice, umanitare și de securitate, încurajându-le că ori de câte ori este necesar acestea să încerce să fie rezolvate prin negocieri directe.863 Asistența oferită de UE se concentrează pe sporirea condițiilor pentru instaurarea păcii, stabilității și prosperității în regiune, în mod special prin avansarea procesului construirii statului palestinian, promovarea bunei guvernante și încurajarea redresării economice care să favorizeze consolidarea viabilității viitorului stat palestinian.864 În concret, asistenta UE are ca obiectiv crearea condițiilor pentru pace, stabilitate și

Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
în regiune, în mod special prin avansarea procesului construirii statului palestinian, promovarea bunei guvernante și încurajarea redresării economice care să favorizeze consolidarea viabilității viitorului stat palestinian.864 În concret, asistenta UE are ca obiectiv crearea condițiilor pentru pace, stabilitate și prosperitate în regiune prin: a) promovarea reformelor în sectorul economic, social, politic și în ceea ce privește securitatea palestinienilor; b) furnizarea asistenței umanitare refugiaților; c) dezvoltarea unor programe de pace în parteneriat cu actori ai societății civile din Israel, Teritoriile Ocupate și țările vecine

Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
în Ierusalim. Uniunea Europeană va continua să monitorizeze îndeaproape situația și implicațiile mai largi ale acesteia și va acționa în consecință. Uniunea Europeană reafirmă că este în interesul său fundamental să se pună capăt conflictului, să se stabilească o pace și o prosperitate durabilă la frontierele sale sudice și să își dezvolte, în același timp, relații politice, economice și de comerț cu ambele părți. Uniunea Europeană îi susține cu fermitate pe președintele Abbas și pe prim-ministrul Netanyahu în eforturile lor de a face

Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190

dezbătuta chestiune a construirii unei „societăți civile”. Cineva a sugerat în glumă că o „societate civilă” este aceea în care schimbarea de regim nu necesită o schimbare a semnelor de circulație. Definiția societății civile dată de Ernest Gellner - «sinteza rațiunii, prosperității și libertății» - ne oferă o legătură cu tradiția apuseană. „Civilizația occidentală modernă, arată Gellner, a reprezentat pariul că oamenii obișnuiți sunt capabili de rațiune dezinteresată. Autonomia și libertatea față de constrângere le cereau să se abțină de la a-și exercita forța

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
apuseană. „Civilizația occidentală modernă, arată Gellner, a reprezentat pariul că oamenii obișnuiți sunt capabili de rațiune dezinteresată. Autonomia și libertatea față de constrângere le cereau să se abțină de la a-și exercita forța de coerciție asupra altora, în numele moralității sau credinței. Prosperitatea lor se baza pe utilizarea inventivă a legăturilor specifice, instrumentale cu ceilalți, care le erau egali, și nu pe mită, extorsiune sau pe relația clientelară cu un conducător ori șef de trib, care le recompensa supunerea cu părți din pradă

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
utilizarea inventivă a legăturilor specifice, instrumentale cu ceilalți, care le erau egali, și nu pe mită, extorsiune sau pe relația clientelară cu un conducător ori șef de trib, care le recompensa supunerea cu părți din pradă. Atât libertatea, cât și prosperitatea lor erau condiționate de virtuțile încrederii confirmate, reciprocității și performanței - virtuți impuse nu prin ritual și nici prin revelație, ci prin interesul pe care îl avea fiecare membru al societății pentru ca atât el însuși, cât și ceilalți să-și îndeplinească

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
reduce cu ușurință productivitatea comerțului și industriei, prin impozitare capricioasă, reglementare excesivă sau prin alte mijloace”47. Sowell observă mai departe: „Fără aceste cadre culturale, nici resursele naturale abundente și nici deprinderile cerute pentru exploatarea lor nu sunt garanții ale prosperității, după cum o demonstrează gravele probleme ale Rusiei postcomuniste. Una dintre cele mai înzestrate țări din lume, cu resurse naturale de petrol, uraniu, fier, aur sau mangan, de exemplu, Rusia a pregătit, la timpul său, și un mare număr de oameni

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
investitori străini din toată lumea, dacă ar fi existat o mare probabilitate că ceea ce se investea putea fi păstrat, iar profiturile puteau fi repatriate. Poporul rus suferea economic din cauza lipsei acestor elemente intangibile, în ciuda faptului că deținea toate valorile tangibile necesare prosperității. Capitalul uman trebuie să includă tradiții politice și juridice”48. în schimb, „ascensiunea Angliei ca primă națiune industrială, atât la momentul respectiv, cât și, în termeni de preeminență mondială, timp de generații după aceea, a datorat mult formei sale de

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
epuizat și continuă totdeauna să se afirme pe sine [...]. Pericolul este prea amenințător și puterea asupra minții oamenilor prea mare pentru a permite vreunui sistem să dăinuie care își justifice rezistența naționalismul [...] Naționalismul nu atentează nici la libertate, nici la prosperitate, pe ambele sacrificându-le pentru necesitatea imperativă de a face din națiune calapodul și măsura Statului. Cursul său va fi marcat prin ruina materială și morală, pentru ca o nouă invenție să poată precumpăni asupra lucrărilor lui Dumnezeu și a intereselor

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
sunt necesare două condiții. Cea dintâi este ca religia să nu fie înlăturată ca un corp străin, ci păstrată ca o resursă mai mult sau mai puțin secretă. Cea de-a doua este ca triada compusă din rațiune, libertate și prosperitate, care rămâne cadrul de neevitat și pe bună dreptate prețios al Noului Occident, să nu fie distorsionată în raționalism, libertinaj și automulțumire”91. Pentru dezvoltarea postcomunistă este extrem de importantă problema impactului ortodoxiei răsăritene asupra unor chestiuni precum atitudinea față de autoritate

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
la un cunoscut reflex al istoriei politice, acela de a se încredința șirului de biografii la „nivel înalt”. Titlurile celor 8 capitole ale cărții se grupează în jurul câtorva poli explicativi: tragedia (războiul), mitul (indigenizarea comunismului în anii ’50-’60), iluzia (prosperitatea anilor ’70), utopia (drepturile obținute de Solidaritatea) și agonia (anii ’80). Se confirmă, astfel, tradiția demascării regimurilor comuniste est-europene ca fază incipientă a investigării lor. Autorul se aliniază deci, necondiționat, axiomei potrivit căreia irealismul sistemului comunist a provocat distrugeri uriașe

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
a unei experiențe de calvar, recuperatoare, justificativă, manipulatoare, evaluatoare și apreciativă. Se cuvine să observăm cum acționează bine cunoscutul mecanism de tipul „vârsta de aur” în cuprinsul volumului. Trecutul apropiat este evocat cu nostalgie ca simbol al unei epoci de prosperitate în opoziție cu prezentul dificil și viitorul incert. Lipsurile, inflația, grijile cotidiene își fac simțită prezența în discurs. Intervievații balansează adesea cu ușurință între trecut și prezent, proiectând asupra primului o aureolă idealizată. Memoria se dovedește reversibilă, cu infidelitățile ei

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
acestea, un paragraf încearcă stângaci să rezolve situația printr-o explicație contrafăcută: “în alte țări, locuințele ieftine constituiau o arie de interes semnificativă... în eforturile lor de a eradica răul social și fizic din societate. Dar în România, o relativă prosperitate [?] a făcut ca programele de locuințe ieftine să aibe o importanță minoră și un impact arhitectural limitat” (p. 108). O asemenea explicație ignoră în mod evident toată literatura de specialitate a perioadei 1920-1940. E adevărat că puține locuințe ieftine sunt

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Corola-publishinghouse/Science/336_a_865

știință care erau consultați periodic în ceea ce privește creșterea apelor fluviilor sau a perioadelor de secetă sau foamete. Fenomenele de lună plină sau a eclipselor permiteau savanților acelor epoci de a prezice războaie sau pace, victorii sau înfrângeri, cataclisme sau perioade de prosperitate. De-a lungul secolelor, astronomii au exercitat totdeauna și permanent o mare influență asupra familiilor privelegiate și a celor care țineau cârmele puterii. Într-o epocă când Luna era considerată ca ceva supranatural, era normal instituirea unei dogme cu caracter

ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon (2007) [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722

pe fundalul dezbaterii pe care o provoacă, se află convingerea lui Hegel, împărtășită și de către Fukuyama, conform căreia omenirea are tendința, dată tocmai de acest proces universal de civilizare, să se adune în jurul unui proiect comun dat de dorința de prosperitate. Avem aceeași convingere. Capitalismul apropie și nivelează, construiește și modifică relații sociale dintre oameni și spații diferite. Nu este rațional să credem că lumea chineză va renunța vreodată la cultura chineză, dar este rațional să credem că această țară își

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
aceeași convingere. Capitalismul apropie și nivelează, construiește și modifică relații sociale dintre oameni și spații diferite. Nu este rațional să credem că lumea chineză va renunța vreodată la cultura chineză, dar este rațional să credem că această țară își dorește prosperitatea pentru cetățenii săi, iar pentru asta va trebui să accepte legile economice internaționale și să participe activ la viața economică internațională. Acesta este motivul pentru care lumea economică internațională se democratizează în continuu, iar efectul este acela că și lumea

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
face considerații despre România și capitalismul românesc, căutând explicații la întrebări chinuitoare cum ar fi: putem eșua pe drumul adoptării principiilor lumii libere? De ce eșuăm? Ce s-a potrivit la alții și nu se potrivește la noi? De ce capitalismul aduce prosperitate pentru unele state și sărăcie și înapoiere pentru altele?Am folosit în dezbatere o parte dintre eseurile publicate în Revista Dilema Veche, dar și alte considerații rezultate în urma unor lecturi pe mai mulți ani. Dar mai bine să încercăm și

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
economie, iar nu ideologie, spre deosebire de socialism care a însemnat mai întâi ideologie și numai după aceea economie. Poate că și din această cauză socialismul nu a reușit niciodată să rezolve problema asigurării unui trai decent pentru om. Nu poate produce prosperitate un sistem social care nu-și propune așa ceva. De fapt, multe dintre criticile adresate capitalismului vin din zona unor nostalgii legate de ,,vremurile bune de altădată". Suntem în mijloculunui paradox. Întunericul, frigul și foamea specifice Evului Mediu sunt considerate ,,vremuri

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
pe care fiecare dintre noi trebuie să și le asume. În bătălia pentru resurse, cel puternic nu poate fi învinovățit că este puternic 26. Capitalismul poate fi socotit ca fiind și rezultatul unei căutări a omului. Ne dorim binele, dreptatea, prosperitatea, dar ne dorim și o lume în care să trăim în liniște și sănătoși. Sigur, veți spune că rezultatul căutărilor nu este tocmai perfect. Da, numai că nici finalul acestor căutări nu este aproape. Vom continua să căutăm și să

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
în lumea pe care tot ei o construiau. Democratizarea politică este un efect al democratizării economice. Capitalismul a impus democratizarea în plan politic, secularizarea în plan religios și industrializarea în plan economic 32. Capitalismul înseamnă difuziune de putere, bogăție și prosperitate. Prin capitalism, oamenii au acces în proporție de masă la o stare de vecinătate și parteneriat social pe care altădată nici măcar nu le-ar fi putut spera. Nu putem definii conceptul de capitalism fără să purtăm o dezbatere despre conținutul

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
vor trebui zece veacuri occidentului 48 medieval 49 pentru a rezolva aceste alternative". - ,,dorința care ne îndeamnă să producem și rațiunea care ne îndeamnă să producem eficient, combinate pentru a da naștere unei forțe ce asigură coerență istoriei și explică prosperitatea omenirii"50. - ,,o etică a afacerilor care înmulțește șansele formal pașnice de profit"51. - "orânduirea socială a statelor occidentale"52. ,,Piața este punctul focal al ordinii capitaliste a societății: ea este esența capitalismului"53. ,,Calculul monetar este un element esențial

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
Ca sistem al vecinătății, capitalismul este imperial. Adesea judecăm cu asprime vecinătatea violentă cu Islamul, fără a fi prea atenți la modificările bulversante pe care societățile de acest tip cultural le suferă, pe fondul acestei vecinătăți. Pentru că este vorba despre prosperitate și afirmare individuală, capitalismul impune și se impune. Anticipăm că în viitorul nu prea îndepărtat Lumea Orientului Mijlociu va fi profund schimbată de vecinătatea cu occidentul și cu capitalismul dezvoltat de cultura occidentală. Capitalismul este imperial, dar nu numai atât

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
ființă rațională și superioară. Am deschis discuția despre libertate și pentru a sublinia că noile cercetări ale științei economice și nu numai, au arătat că există o legătură de tip direct între nivelul libertăților într-o țară și nivelul de prosperitate al acelei țări. În același fel, după același tipar, se întâmplă și cu oamenii. Un om liber deține șanse mai mari de a deveni un om împlinit, fie și numai pentru faptul că poată să-și împlinească destinul așa cum dorește

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]