3,588 matches
-
ceea ce Întrunește grandoare pretinde o contemplație respectuoasă În intimitate, deoarece stările care cuprind mari energii interioare, care sunt trăite deosebit de intens nu pot fi exprimate În termeni reci și obiectivi.) Las’ că-i bine, chiar de-i rău. (Paradoxul acestui proverb este explicat de un alt proverb: „M-am Învățat cu traiul rău și trăiesc bine”. Așadar obișnuința, de orice fel ar fi, nu numai că atenuează simțul comparațiilor, dar creează „a doua natură”.) „În fiecare rău e un strop de
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
respectuoasă În intimitate, deoarece stările care cuprind mari energii interioare, care sunt trăite deosebit de intens nu pot fi exprimate În termeni reci și obiectivi.) Las’ că-i bine, chiar de-i rău. (Paradoxul acestui proverb este explicat de un alt proverb: „M-am Învățat cu traiul rău și trăiesc bine”. Așadar obișnuința, de orice fel ar fi, nu numai că atenuează simțul comparațiilor, dar creează „a doua natură”.) „În fiecare rău e un strop de bine; de s-ar pricepe omul
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cuvintele voastre să fie o predică.” (H.Fr. Amiel) Omul este dispus să fie recunoscător părinților când aceștia nu mai sunt. (Abia după ce am pierdut un lucru de mare preț ne dăm seama mai bine ce valoare a avut. și alte proverbe relevă incapacitatea copiilor de a realiza ce Înseamnă să fii părinte: „Un tată poate să hrănească zece fii, dar zece fii nu pot să hrănească un tată”.) „A nu-i iubi pe părinți este răutate; a-i uita sau a
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
mamei este un păcat pentru suflet și o nenorocire pentru familie.” (Platon) Personalitate, atitudinetc "Personalitate, atitudine" Sunt oameni croiți rău și cusuți bine. Hainele elegante pot ascunde, pe moment, nemernicia firii cuiva, dar nu la nesfârșit. De altfel, un alt proverb remarcă: „Multe sunt pe dinafară smălțuite și pe dinăuntru mânjite”. Să nu uităm apoi expresia plastică a cronicarului, cu referire la un anumit domnitor: „Pe dinafară pom Înflorit, pe dinăuntru lac Împuțit”.) „Veșmintele costisitoare sunt dovada sărăciei spiritului nostru.” (Sf.
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Înțelepți nici cu cele mai frumoase discursuri;dar, dacă veți fi voi Înșivă un exemplu, ei vă vor urma chiar fără voia lor.” (O.M. Aïvanhov) Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face. (Recomandarea cuprinsă În enunțul acestui proverb are valoarea unui imperativ moral, deoarece noi nu putem obține din partea altora respectul propriei personalități decât acordând, la rându-ne, considerația care se cuvine personalității altuia. Pentru a realiza Însă lucrul acesta, se cere un minimum de capacitate anticipatorie și
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de care Însă se ferește numai el, fără a-l avertiza și pe prietenul său?) „Vom câștiga prietenia unui om cultivând În noi Însușirile pe care le prețuim la el.” (Socrate) Dacă se Înmulțesc reproșurile, se Împuținează prietenia. (Un alt proverb ne oferă explicația: „Nu reproșa, căci reproșul duce la acuzare, acuzarea este soră cu cearta, cearta e soră cu dușmănia, și dușmănia este mama Întristării”.) „Să nu legi niciodată prietenie cu omul pe care nu-l poți respecta.” (Ch. Darwin
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ovăz, la care caii evident nu pot să ajungă, dar pe care ei tot văzându-l În mersul lor, se Întăresc În nădejdea că, la terminarea căratului poverii, stăpânul lor Îi va răsplăti.) Bate fierul cât e cald. (și alte proverbe ne Îndeamnă să avem abilitatea de a ne folosi la maximum de momentul favorabil apărut: „Cine fuge de ocazie, fuge și ea de el”; Fiecare lucru trebuie făcut la timpul său”; „Adesea, deliberând, pierzi ocazia”. Este citat, adeseori, ca exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
nu mai știm apoi cum să ieșim din buclucul În care ea ne-a băgat: „Cine face doar ce vrea nevrute află-n calea sa”.) Când ai bani, gândește-te la ziua când nu-i vei mai avea. (Un alt proverb ne avertizează și el: „Păstrează ceea ce ai, pentru că e nesigur ceea ce vei avea”; iar altul ne sfătuiește: „Din puțin, ia puțin și lasă puțin”.) Într-o tobă bună nu trebuie să lovești cu putere. (Copilului care a Înțeles o privire
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
interesului, ca și a anticipării ne va ține strâns legați de prezent sau de trecut: „Orice gospodar Își face vara sanie și iarna car”.) Nu poți duce doi pepeni Într-o mână. („Când de multe te apuci - spune un alt proverb -, mai pe toate le Încurci.”) Fă Împrumuturi și te gătește de supărări. (Nu numai pentru faptul că cel căruia i-ai dat se va simți Încurajat spre a-ți cere mereu, dar va trebui și să te obișnuiești cu Întârzierile
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
mai bine la rezultatul dorit, oferind chiar un model inedit de gândire sau de acțiune pentru cei din jur, dar la fel de bine poți să-ți frângi gâtul În numeroasele capcane pe care orice drum necunoscut le cuprinde. De aceea, alte proverbe ne povățuiesc: „Să nu lași drumul mare pentru cărarea Îngustă”; „Calea bătătorită e cea mai scurtă”; „Mai bine Întoarce-te, decât să rătăcești etc.) Nu da cu bâta În baltă, că te stropește. Efectul de bumerang al răului pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pe care i l-ai făcut cuiva se explică prin faptul că el se va reflecta În conștiința celor din jur ca o dovadă a micimii caracterului tău.) Ce nu vrei să știe dușmanul nu spune prietenului. Într-un alt proverb ni se dă explicația acestei invitații la prudență În comunicare: „Tu spui secretul tău prietenului, iar prietenul tău are și el un prieten”. Există, desigur, și o altă explicație a faptului că „lucrul cunoscut de doi-trei nu mai rămâne Între
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
față: „Cum Îți vei așterne, așa vei dormi”; „Cum Îți vei găti, așa vei prânzi”; „Cum Înnozi, așa deznozi”; „Cum ți-i spusul, așa-i și răspunsul”.) Nu trezi câinele care doarme. (Consecințele neanticipării sunt plastic redate și În alte proverbe: „Nu bate câinele al cărui stăpân nu-l cunoști”; „Nu aprinde un foc dacă nu-l poți stinge” etc.) Teme-te de cel ce se teme de tine. (Făcându-l să fie tot mai vigilent În raport cu tine, Îl transformi Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
-l aibi prieten. Pentru că, dintre toate datoriile, cea de bani se dovedește a fi cel mai greu achitată: „Dacă nu ai dușmani, Împrumută bani”.) Răbdare, perseverență - nerăbdare, grabătc "Răbdare, perseverență - nerăbdare, grabă" Grăbește-te Încet. - Festina lente (Suetonius) (În alte proverbe găsim explicația, dar și consecințele nerespectării acestei recomandări: „Graba strică treaba”; „Cine se pornește cu graba/ Se-ntâlnește cu zăbava”; „Ce se face repede piere repede”; „Cine se grăbește curând ostenește”; Cine judecă pripit va regreta”; „Cu răbdarea treci și
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
curiozitate”: Homo sum, nihil humani a me alienum puto - Sunt om și nimic din ceea ce este omenesc nu socotesc străin de mine. Decât un car de minte, mai bine un dram de noroc. Această aspirație este justificată de adevărul din proverbele: „Când Îi merge omului, Îi merge În toate”; „Cine noroc are pune-n piatră și răsare”; „Când sunt zile și noroc, scapi din apă și din foc”; Dacă n-ai noroc și parte, degeaba te scoli de noapte”; „Cui i
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ingratitudine să aducem șansei/norocului care ne-a apărut În cale reproșul că nu ne-a dat totuși decât o parte din tot ce am fi dorit.) Până ajungi la Dumnezeu, te mănâncă sfinții. Pentru că, așa cum ne spune un alt proverb, „nu toate maicile sunt surorile lui Hristos”; la fel, nu toți slujbașii puterii sunt oameni cinstiți: „Pân’ s-ajungi la Dumnezeu, mii de sfinți În drumul tău, toți cu mâna-ntinsă ceu*”; „Un Dumnezeu dă și zece iau”. De aici
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
odată ca tine... Nu mă brutaliza!»” (Omar Khayyam). Vorbim de lup, și lupul la ușă. Există o fatalitate a Întâmplării: Într-adevăr, aceasta poate coincide uneori cu faptul dorit de noi, iar alteori, dimpotrivă, cu cel nedorit În momentul respectiv. Proverbul se referă mai ales la această ultimă situație: „Vrei, nu vrei, bea Gligore agheasmă”.) Nu e soroc să nu se Împlinească, nici datorie să nu se plătească. (Așa cum, de exemplu, fiecare recoltă se coace și se culege la timpul/sorocul
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Năravul din fire n-are lecuire”; „Sângele apă nu se face”; „Boala din fire n-are lecuire” etc.) „Destinul fiecăruia este dat de caracterul său.” (Cornelius Nepos) Unii gustă din lămâie, și altora li se stripezesc dinții. (Sunt și alte proverbe care redau la fel de plastic surprizele și inechitățile existenței zilnice a omului: „Unul face, altul trage”; „Unul duce ponoasele, și altul trage foloasele”; „Unul taie și croiește, și-altul stă și potrivește” etc.) A fi Între ciocan și nicovală. (A fi
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
bun simte la fel ca Domnul.” (N. Steinhardt) Durerea care a trecut devine plăcere. (Succesul obținut transformă În plăcere oboseala efortului depus, așa cum nașterea pruncului transformă În lacrimi de bucurie chinurile nașterii Îndurate de mamă. Sunt cunoscute cel puțin două proverbe care surprind complementaritatea acestor două stări psihice opuse: „Slabă e fericirea care n-a trecut niciodată prin durere”; „Durerea e sămânța plăcerii”.) Vorbind despre Îndatoririle Înalte și responsabile pe care trebuie să le avem fiecare față de viață, N. Steinhardt a
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
mire de faptul că a dezvoltat, nu după mult timp, la elevul respectiv tocmai comportamentul școlar deficitar pe care l-a incriminat prin eticheta pusă.) Din tot răul iese și ceva bun. Tot răul Înspre bine. („Omul - spune un alt proverb - din greșeală Învață.” De asemenea: „Orice pagubă este o Învățătură”.) „Nu există nici un rău În care să nu fie și ceva bun.” (Pliniu cel Bătrân) „Oricât ar fi de păcătos omul, tot are Într-Însul un dram de căință.” (M.
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de excepție să vină apoi de la sine.) „Nu trebuie să judecăm un om după marile lui calități, ci după felul În care se folosește de ele.” (La Rochefoucauld) Un timid n-a avut niciodată o femeie frumoasă. Enunțul din acest proverb Îl considerăm relativ, deoarece un timid poate Încânta, prin sensibilitatea lui de excepție, chiar și o femeie frumoasă. Totuși s-a observat că femeilor care sunt conștiente de frumusețea lor și care-și fac din aceasta o armă de succes
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
menită a crea doar bună dispoziție, și o ironie acidă, făcută cu intenția vădită de a denigra pe cineva. De aceea, Înțelepciunea populară a formulat În legătură cu cei care nu știu când, cu cine și mai ales cât să glumească următorul proverb: „Cine glumește trebuie să știe și de glumă”.) „Nu e bine să fii atât de glumeț, Încât să devii ridicol.” (Heraclit) Fără vin e greu să primești oaspeți. (Într-adevăr, fără disponibilitatea de a te Înveseli, de a petrece În
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Nepăsarea este somnul minții omenești” - Vauvenargues.) Mânia e dovada neputinței. (Mai ales a neputinței de a găsi, la momentul oportun, argumente raționale, dar este și o incapacitate de a-ți Înfrâna o pornire. Această ultimă incapacitate este redată În următoarele proverbe: „Hoțul jură și iar fură”; „Decât să rămâie brânza, mai bine să crape rânza”; „Cu ochii pe la icoane și cu gândul la cucoane”; „Omul care e flecar hodorogește ca un car”.) Răbdarea este cheia reușitei. („Nu se obține lucrul dorit
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
fură”; „Decât să rămâie brânza, mai bine să crape rânza”; „Cu ochii pe la icoane și cu gândul la cucoane”; „Omul care e flecar hodorogește ca un car”.) Răbdarea este cheia reușitei. („Nu se obține lucrul dorit - ne spune un alt proverb - decât răbdându-l și pe cel neplăcut.”) „Cel care nu are răbdare nu are nici o filosofie.” (Saadi) Mânia se pedepsește pe ea Însăși. (Pentru că ea se acoperă, pe măsură ce se Întețește, de tot felul de greșeli și fărădelegi. Un alt proverb
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
proverb - decât răbdându-l și pe cel neplăcut.”) „Cel care nu are răbdare nu are nici o filosofie.” (Saadi) Mânia se pedepsește pe ea Însăși. (Pentru că ea se acoperă, pe măsură ce se Întețește, de tot felul de greșeli și fărădelegi. Un alt proverb le enumeră: „Patru rele rezultă din mânia omului: tulburarea minții, nestăpânirea, fapta nechibzuită și hotărârea nedreaptă”; „Mânia Îmbătrânește, râsul Întinerește”.) „Slăbiciunea forței este de a nu crede decât În forță.” (P. Valéry) Cine seamănă vânt culege furtună. (Atitudinile voit arogante
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
este de a nu crede decât În forță.” (P. Valéry) Cine seamănă vânt culege furtună. (Atitudinile voit arogante sau malițioase nu fac altceva decât să trezească revolta și dorința de răzbunare din partea celor a căror demnitate a fost rănită. Numeroase proverbe surprind această circularitate a reacțiilor de răspuns la răul produs În mod intenționat: „Rău faci, rău găsești”; „Dacă faci ce nu trebuie, va trebui să auzi ce nu vrei”; „Nu vorbi vorbe-ncurcate,/ Ne-nțelese-ntunecate”; „Nu face rău celui
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]