3,322 matches
-
de plecat înșelător anecdotic de la o emisiune t.v., provocată de show-ul moscovit al zilei de 9 mai, emisiune ce avansa întrebarea: A fost bine că Băsescu s-a dus la Moscova? (Doar aparent înșelător anecdotic, pentru că întrebarea evident provocatoare atingea direct drama ce i se pregătea României în chiar momentul victoriei europene, sechestrată, insolent, de o Moscovă endemic acaparatoare.) M-aș fi înscris printre cei mult mai puțini decît ceilalți care au răspuns cu nu. Aș fi avut toate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
un retardat ignorant, nedîndu-mi adică seama ce se-ntîmplă acum în artele momentului global (inclusiv vacuumul pavilionului românesc din Bienala de la Veneția), rămîn totuși la plăcerea (fiziologică) de-a admira ce-i de admirat. Și de-a fi circumspect cu gesticulațiile provocatoare doar în sine. Chestiune de gust personal, nu? Și nimic mai mult. De unde, vă și rog să mai rețineți că nu mi-am dorit niciodată să mă erijez în critic de artă. Apropo: ca să nu credeți că sînt unic în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cinicii și antipaticii noștri contemporani într-ale manipulării vizualului.) Cher a permis diabolicilor ei tehnicieni să-i artificializeze doar preț de un pasaj vocea, nu le-a îngăduit însă, inteligenta de ea, să-i altereze nativitatea. Și pe ce nativitate provocatoare stătea vocea ei în recentul show: insurgentele-i pulpe! Scumpa de ea, Cher... 31 ianuarie Dramele și dramoletele ce se consumă de-un timp în pesedismul în derută au darul să mă îngrijoreze. Plecînd, evident, de la ideea că nu atît
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de cînd lumea (artistică) rumorile au fost sarea și piperul festinurilor. Și, slavă domnului, festinurile se țin lanț de vreo două sute de ani, cam din momentul în care modernitatea a căpătat statut de lege. Mult mai încoace și mult mai provocator, ieșirile suprarealiștilor, bulversante în momentul impactului lor prim, ne par acum de o dulce candoare. E de ghicit, cred, bătaia scurtă a preambulului. Așadar. Ce fascinant e să privești cu seniorială detașare dar și cu generoasă curiozitate manevrele frapante ale
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
privi ei isprăvile junilor atleți. Nu alta, probabil în aceeași obligatorie simetrie ca a înnoitorilor de-acum. Ritos amnezici, aceștia, cu etapele ieșene ce i-au precedat. Cu atît mai ritos, cu cît absolut recomandabil actanții ultimului val convoacă la provocatoarele festine și nume străine. În încercarea, temerară de altfel, de a estompa un trecut ce li se pare nepermis de desuet. Și total irelevant în fluxul internațional al momentului. Paciența noastră însă în fața acestui dihotomic spectacol pare să nu aibă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
437-59). Motivul este dat de faptul că istoricul francez stabilește aici câteva repere teoretice (spuneam că sunt puține studiile de acest fel dedicate subiectului și perioadei), pentru a le încadra în metoda sa generală de lucru, cu argumente de altfel provocatoare. În primul rând, se poate observa faptul că exemplele discutate de Le Goff (în capitolele "Mirabilul", "Spațiul și timpul", "Trupul", "Literatură și imaginar", "Visele") sunt corelate cu cadrul teoretic al prefeței, dar în niciun fel cu amplul studiu final − în
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
spiritului transcendent și cea a identității ei diferite, subliniază că imaginarul ar trebui radiografiat cu alte instrumente, nu numai cu ale rațiunii (ca modalitate supremă de cunoaștere), deși "se amestecă cu realitatea" (exterioară), influențându-se reciproc. Iată o dublă ipostază provocatoare: pe de o parte, textul cercetătoarei franceze nu lămurește problema identității conceptului, altfel decât printr-o inventariere a direcțiilor de studiu suprapuse peste domeniul imaginarului (istoria mentalităților, istoria artei, istorie instituțională, istoria ideilor etc.); pe de altă parte, în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
lecturi în spiritul teoriilor recente ale imaginarului urmăresc să stabilească o relație mai eficientă între metodologii specifice și marile "departamente" ale cunoașterii și ale creativității (literatura, artele vizuale, mitologiile, științele exacte, istoria, sociologia, psihologia, filosofia etc.). Ceea ce devine însă imediat provocator este faptul că sunt numite principiile de constituire a schemelor și a structurilor imaginarului, anume: relația, circulația, combinația și complexitatea. Pentru acest înțeles acordat imaginarului, imaginea este fondatoare de structuri, o modalitate concretă și absolut necesară pentru (re)cunoașterea trecutului
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
funcțională a imaginarului, simbolul, și redă un alt conținut, mai bogat în semnificații (sceptrul este un icon simbolic în heraldică sau în imaginea plastică a autocratului înscăunat etc.). Cu semnul, în schimb, relația ei este mai slabă și mai puțin provocatoare. Imaginea simbolizată joacă un rol relevant în ceremonial, de aceea ea se manifestă deplin în texte și în programele iconografice, în mărturiile care descriu ceremonialurile de consacrare a puterii sau care redau portretul identitar; ea provoacă imaginația intelectuală, se bazează
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
din imaginea reflectată pe ciobul oglinzii sparte. O nouă istorie literară a textului medieval românesc poate fi scrisă, tocmai prin dublarea acribiei filologilor pe care îi avem cu spiritul ludic și curios al teoreticienilor. Deliciile etimologiilor pot consona cu ironiile provocatoare ale "moderniștilor", mult mai incitați de căutarea tentaculară și speculativă. Mai mult decât orice, cred că pe "al treilea" istoric Dan-Horia Mazilu l-ar fi amuzat să știe că, în ciuda aparențelor și a disimulărilor din ultimele sale patru cărți, o
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Mai mult decât orice, cred că pe "al treilea" istoric Dan-Horia Mazilu l-ar fi amuzat să știe că, în ciuda aparențelor și a disimulărilor din ultimele sale patru cărți, o școală de medieviști români și-ar începe proiectul sub ambiguitatea provocatoare a vorbelor: Looking for the King. Bibliografie generală Surse // Aristotel. Etica nicomahică. Trad., studiu introductiv, comentarii și index Stella Petecel. București: Ed. Științifică și Enciclopedică, 1998. ---. Politica. Ed. bilingvă. Trad., comentarii, note și index Alexander Baumgarten. București: Univers Enciclopedic Gold
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Boris Schwartz, Alex Taylor și Audren Zmirou. De asemenea, vreau să-i mulțumesc socrului meu, Ted Grunewald, pentru contribuțiile valoroase În munca de cercetare În perioada pregătirii cărții. Aceleași mulțumiri și soției sale, Dorothy Grunewald, pentru numeroasele conversații animate și provocatoare, care mi-au furnizat o perspectivă diferită asupra subiectului. Vreau să-i mulțumesc lui Jim Stein, agentul meu literar de mulți ani, pentru sprijinul și Încurajarea sa. Vreau să-i mulțumesc grupului Tarcher pentru cei zece ani de colaborare care
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a venit la școală cu voalul tradițional pentru femeile musulmane, a dat naștere la o furtună politică În Franța, cu privire la ceea ce era considerat a fi un comportament corespunzător pentru imigranții care trăiesc În această țară. Profesorii au considerat gestul fetei provocator, refuzând să o primească la ore. Un regulament guvernamental din 1994 le permitea școlilor să interzică „expunerea ostentativă” de simboluri religioase În interiorul școlilor. Mediatorul oficial francez În această problemă, Hanifa Cherifi, a Încercat să medieze conflictul dintre familia fetei și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fierbinte? Recent, o coaliție lărgită de grupuri religioase din Statele Unite ale Americii a lansat o campanie de educație publică care deplânge modul risipitor În care este folosită benzina În America concentrându-se pe posesorii de autoturismne sport-utilitar. Broșurile campaniei Întrebau provocator „Ce automobil ar conduce Iisus”? Unul dintre sponsorii religioși a acuzat Chevrolet și alți producători de automobile, că „Încurajează oamenii să cumpere automobile care otrăvesc creația lui Dumnezeu”21. Alt purtător de cuvânt religios a Întrebat: „Cum pot să-mi
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sau repetate cu victima, ca și de sentimentele de ură, gelozie, răzbunare, jaf sau tâlhărie, de multe ori pe fondul consumului de alcool chiar Împreună cu victima. La rândul lor, victimele pot fi ocazionale sau Întâmplătoare, neavând nici o legătură cu agresorii, provocatoare sau incitante, care prin gesturi, atitudine, limbaj și comportament precipită declanșarea violenței asupra lor, sau victime slabe sub raport fizic, biologic sau psihic, având un grad sporit de vulnerabilitate victimală (copii, minori și tineri, bătrâni, persoane cu dizabilități fizice sau
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
verticală a fiecărui individ de supraveghetori, precum și lipsa pârghiilor de mobilitate socială, În afara marilor companii de stat, influențează În mod direct și decisiv șansele de succes ale membrilor societății. Analiza detaliată a societății chineze reprezintă, până la urmă, o vastă și provocatoare tentativă de „verificare” a celor două teorii prezentate succint mai sus. Investigația sociologică se referă la populația urbană a Chinei și cuprinde reflecții asupra sistemului de Învățământ, a pieței forței de muncă, dar se concentrează și asupra relațiilor de putere
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Sirota este cazul unui atac pervers prilejuit de o banală analiză. Situația permitea Însă o răfuială cu autoritatea instituantă, cu fondatorii care nu puteau fi Înlăturați decât printr-un linșaj colectiv simbolic și o culpabilizare, sub aparențe democratice, a majorității. Provocatorul chema la insurecție contra unei construcții, invocând ideea de inovare, democrație, fibra sindicalăă În numele unei ideologii egalitariste, membrii erau invitați, Într-o atmosferă de atac emoțional, printr-o mișcare violentă și neașteptată, să se solidarizeze cu uzurpatorii; 2. umilirea altuia
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nu e lipsit de expresivitate metafizică, nu are doar o funcție negativă, nu iese din sfera Logosului și a proiectului divin. Dimpotrivă. Modernitatea tîrzie e, poate, faza în care divinul se manifestă în modul cel mai imprevizibil, mai nefamiliar, mai provocator, revărsîndu-și prezența dincolo de formele comun acceptate, explicite, gestionate sedentar. Vîrsta noastră tîrzie împinge spre o lectură apofatică a divinului, spre raportarea la un Principiu care își pune acut în scenă tocmai prezența inaparentă, misterul, paradoxurile. André Scrima vorbea în acest
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
propria tradiție drept singura adevărată, declara teologul catolic Miklós Tomka în numărul revistei Concilium care se ocupa de situația Bisericii Catolice în lumea de astăzi. în atmosfera modernității tîrzii, jocul dintre libertatea noastră de gîndire și obiectivitatea transcendenței capătă o provocatoare noutate, are condiții să devină o temă proaspătă de interogație. Căci dinaintea ei resimțim, mai mult decît în alte epoci, nedumerire, nesiguranță, uimire. Nu mai recurgem la soluțiile vechi, moștenite pentru a articula cei doi termeni, iar punctul lor de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pentru introducerea unor măsuri mai dure împotriva minorității rrome văzută ca o presupusă sursă de criminalitate și dezordine, atitudine rasistă pentru care partidul a devenit ulterior celebru 3. Începând cu primăvara lui 1991, retorica extremistă și scandaloasă a partidului, demonstrațiile provocatoare și bine mediatizate, mitinguri și întrunirile în aer liber convocate de Sládek au mobilizat suficiente energii pentru a crea o mică organizație națională și pentru a-i crește sprijinul electoral 4. În iunie 1992, beneficiind de un mediu politic fluid
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
celor care ar avea o atitudine prea atentă față de terapeut, așa după cum o dovedesc numeroasele relatări ale pacienților. A se angaja într-o psihoterapie, în special într-o psihoterapie de tip cognitiv-comportamentală, presupune renunțarea și trăirea doliului (adesea dureros și provocator de suferință) în legătură cu unele idei: - vindecarea nu se va face ca urmare a atingerii cu o baghetă magică; - terapeutul nu va lucra de unul singur; - nu există nici terapeut nici terapie „miracol”; - în consecință, soluția nu va apare fără o
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de exemplu, „nici una dintre aceste soluții nu mă va putea ajuta”), identifică dovezile factuale care îi alimentează gândurile și dovezile care pot să-i sugereze contrariul, pentru a putea formula apoi un raționament mai realist, care să conțină un element provocator (de exemplu, „alegând o soluție, am posibilitatea de a-mi rezolva problema”). Sedințele 12, 13 și 14: consolidarea rezultatelor și prevenirea recăderii Ultimele ședințe au drept obiective încurajarea Mariei să continue terapia pentru a-și consolida rezultatele, să identifice prezența
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a vieții noastre culturale; fără ea, orice tip de cultură moare. În consecință, studiul comunicării presupune studiul culturii în care este integrată." (John Fiske) 2.1. Delimitări conceptuale și tipologice În societatea contemporană, puține domenii de studiu sunt atât de provocatoare cum este domeniul comunicării; ea este considerată ca miezul culturii, cunoașterii și comportamentului social. Când ne referim la comunicare nu avem de a face cu un obiect de studiu ci cu o arie multidisciplinară. Tot mai mult se vorbește despre
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
constata că „trupe ale securității se zbat să iasă din țară, iar convoaie de foști exilați se Îndreaptă spre ea”. Treptat, au intervenit și inevitabile ori aparente clarificări, dar emigrația În America a continuat să fie privită ca o dezertare, provocatoare de dezechilibre majore, considerate simptome ale unor stări de fapt necunoscute, Însă periculoase. Nici românii americani nu au ajuns să gîndească altfel. Un român care a obținut cetățenia americană prin anii ’60 mărturisea că „imediat după revoluție am redevenit foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
la originea agresivității la fel precum stresul sau lipsa comportamentului de întrajutorare sau de curtoazie. Într-un studiu realizat de Donnerstein și Wilson (1976), subiecții trebuiau să îndeplinească o sarcină de învățare în timpul căreia aveau posibilitatea să administreze șocuri electrice provocatorilor după ce, în prealabil, erau sau nu provocați de către complicele experimentatorului. În timpul sarcinii de învățare subiecții purtau căști în care auzeau pentru câteva secunde fie un sunet intens (95 db), fie un sunet mai puțin intens (65 db). Rezultatele au arătat
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]