37,224 matches
-
Cogito, Oradea, 1993; Dincolo de orizont, poezie, Editura Călăuza, Deva, 1996; Mărturisire de credință literară, proza, vol. 1, Editura Carpathia Press, București, 2006; Artă de a fi, poezie, Editura Anamarol, București, 2009, Simbioze lirice, poezie, Editura Anamarol, București, 2012; Scripta manent, proza, Editura Anamarol, București, 2013. A editat numeroase cărți în limba română și o serie amplă de reviste de cultură.
Recital de poezie dedicat poetului George Roca, la Madrid [Corola-blog/BlogPost/94153_a_95445]
-
În anul 2007 a primit titlul de cetățean de onoare al comunei Vulturești din județul Argeș și titlul de cetățean de onoare al județului Argeș „pentru întreaga activitate depusă”. Este membru titular al Uniunii Scriitorilor din România. O parte din proza sa a fost tradusă în limbile germană, franceză, engleză, rusă. Mihail Diaconescu face parte din Comitetul Științific European al Societății Ad Fontes. Alle Fonti Dell‘Unita D’Europa. Tratatul Prelegeri de estetica Ortodoxiei (vol. I, Teologie și estetică; vol. II
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
de atmosferă (...). Este apoi, pe lângă evocare, puterea inventivității epice și este mai cu seamă elementul decisiv al viziunii caracterologice, care transfigurează, ambele, materia istorică, o depășesc și o transcend”. Florin Mihăescu, Argeș, Pitești, An. XII, nr. 4 (110), decembrie 1977. „Proza plină de pitoresc și de tensiune dramatică a lui Mihail Diaconescu se dovedește a fi o foarte personală interpretare a lumii ideilor, a întrebărilor de maximă generalitate ale omenirii”. C. Ervin Tivig, Histoire Litteraire Comparée, Bucarest, An. V, 1978. „Trebuie
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
zone inedite, într-un stil și cu mijloace absolut proprii și originale”. Ion Rotaru, Argeș, Pitești, An. XVII, nr. 128, martie 1982. „Cu fiecare apariție editorială este tot mai evident că Mihail Diaconescu tinde să ocupe un spațiu aparte în cadrul prozei noastre contemporane, ducându-și cu consecvență la îndeplinire un foarte ambițios proiect epic de largi și îndrăznețe dimensiuni: să dea cu mijloacele specifice artei romanului istoric o frescă a devenirii ființei spirituale românești, prin „radiografia“ conștiințelor unor intelectuali, artiști, oameni
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
16 august 2014, dumnealui aniversează 50 de ani de când a început să mânuiască penița, încadrându-se printre condeierii ,,Libertății”. La începutul carierei, câțiva ani ați fost profesor la școala generală din Iancaid, apoi gazetar și translator. Paralel ați scris și proză scurtă. Care dintre domeniile profesate v-a atras cel mai mult? - Deși mi-a plăcut foarte mult activitatea la școală, respectiv să lucrez cu elevii, am părăsit cu oarecare regret școala și satul Iancaid, alegând profesia de jurnalist. M-au
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94155_a_95447]
-
la Facultatea de Filozofie din Novi Sad. În cariera mea am fost aproape cinci decenii și translator, de asemenea și traducător de un număr foarte mare de cărți și manuale școlare, precum și scriitor, scriind și publicând mai multe cărți de proză, memorialistică, monografii etc. Că pe primul loc în ierarhia preocupărilor mele, se află, totuși, jurnalistica, o confirmă poate și faptul că în anul 2008 mi-a fost decernat Premiul pentru întreaga activitate, iar în 2010 ,,Penița de aur”, ambele din partea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94155_a_95447]
-
1969 și 1989 a realizat emisiunea „Memoria pământului românesc”. După anul 1989 a realizat emisiunile „Antena Bucureștilor” și „Cine știe câștigă”, a colaborat la realizarea emisiunilor „Universitatea Radio”, „Amfiteatru Literar” și altele. În paralel cu activitatea din radio, a scris proză pentru copii și tineret. Prima lui carte „Cercelul domniței” (1970), este o povestire cu tentă istorică, de educație patriotică în spiritul vremii, dar alcătuită și compusă într-un stil cald și curgător, valorificând limbajul oral în maniera lui Ion Creangă
In memoriam: Împlinirea a cinci ani de când omul de radio şi scriitorul Ioan Ion Diaconu (1937 – 2011) a trecut la cele veşnice… [Corola-blog/BlogPost/94181_a_95473]
-
În anul 2007 a primit titlul de cetățean de onoare al comunei Vulturești din județul Argeș și titlul de cetățean de onoare al județului Argeș „pentru întreaga activitate depusă”. Este membru titular al Uniunii Scriitorilor din România. O parte din proza sa a fost tradusă în limbile germană, franceză, engleză, rusă. Mihail Diaconescu face parte din Comitetul Științific European al Societății Ad Fontes. Alle Fonti Dell‘Unita D’Europa. Tratatul Prelegeri de estetica Ortodoxiei (vol. I, Teologie și estetică; vol. II
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
este general în rezervă, după o bogată carieră profesională în structurile de apărare și ordine publică, între care redactor-șef și director al revistei lunare Pentru Patrie editata de Ministerul Afacerilor Interne. A publicat peste 80 de cărți de poezie, proza, eseistica și alte genuri. În prezent este profesor universitar, specialist în comunicare, psihosociologie și manangement organizațional. VALENTIN UBAN Rugăm colegii din breaslă să onoreze invitația făcută cu prilejul lansării celor două cărți.
„Kalimera, Elada!” şi „Spasiba, Rossia!” [Corola-blog/BlogPost/94220_a_95512]
-
Vasile Voiculescu (Capul de zimbru, Ultimul Berevoi - 1966), Ștefan Bănulescu (Iarna bărbaților - 1965, Cartea de la Metopolis - 1977) -, Fănuș ,,mută placenta ficțiunii românești din nordul moldav, în sud, formând acea literatură a câmpiei, doar în aparență în tipare tradiționale, în fond, proză de mare modernitate, contribuind substanțial la sincronizarea prozei naționale cu literatura universală prin formele realismului magic, proza mitologică, fabulosul folcloric’’. În susținerea punctului său forte de vedere, Viorel Coman evocă premoniția, din 1940, a lui Lucian Blaga, privind acest fenomen
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
Ștefan Bănulescu (Iarna bărbaților - 1965, Cartea de la Metopolis - 1977) -, Fănuș ,,mută placenta ficțiunii românești din nordul moldav, în sud, formând acea literatură a câmpiei, doar în aparență în tipare tradiționale, în fond, proză de mare modernitate, contribuind substanțial la sincronizarea prozei naționale cu literatura universală prin formele realismului magic, proza mitologică, fabulosul folcloric’’. În susținerea punctului său forte de vedere, Viorel Coman evocă premoniția, din 1940, a lui Lucian Blaga, privind acest fenomen de creativitate românească: ,,Ceasul de fericită plenitudine a
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
Fănuș ,,mută placenta ficțiunii românești din nordul moldav, în sud, formând acea literatură a câmpiei, doar în aparență în tipare tradiționale, în fond, proză de mare modernitate, contribuind substanțial la sincronizarea prozei naționale cu literatura universală prin formele realismului magic, proza mitologică, fabulosul folcloric’’. În susținerea punctului său forte de vedere, Viorel Coman evocă premoniția, din 1940, a lui Lucian Blaga, privind acest fenomen de creativitate românească: ,,Ceasul de fericită plenitudine a spiritului european, dacă va mai bate undeva, va bate
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
focusată asupra evoluției operei acestui însemnat scriitor român contemporan: 1. Nivelul artistic foarte înalt (,,palatul lingvistic foarte rafinat’’, cum nota Nicolae Balotă), 2. Metamorfoza spectaculoasă a temelor și motivelor literare (e vorba de una dintre cele mai dinamice structuri ale prozei românești contemporane), 3. Marea coerență interioară (,,printr-o structură simfonică amplă, mai greu de identificat la scriitorii care abordează specii și genuri literare diferite’’), 4. Consubstanțialitatea operei (,,existența unui butuc comun din care pleacă, se dezvoltă în diferite etape de
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
Consubstanțialitatea operei (,,existența unui butuc comun din care pleacă, se dezvoltă în diferite etape de creație, modalități diferite de exprimare literară’’), 5. O constantă creativitate (,,care a pulsat egal în toate etapele de creație’’). Capitol special al naratologiei Volumele de ,,proză scurtă’’ ale lui Fănuș Neagu - peste 90 de povestiri publicate, dintr-un proiect de 500 - formează, după cum evaluează cu fermitate exegetul, ,,un capitol special al naratorologiei românești’’. Studiul lui Viorel Coman - cu virtuți exhaustive, tinzând să epuizeze subiectul - constituie cea
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
și extrem de cuprinzător, verdictul dat de Eugen Negrici include aceste afirmații categorice: ,,Meritele lucrării sunt incontestabile: a repornit motoarele blocate ale exegezei; a scos literatura lui Fănuș Neagu de sub mormanul formulelor simplificatoare (...); a reușit să demonstreze că temele și motivele prozei sale (...) se schimbă, evoluează, alcătuind o structură dinamică; a oferit prima clasificare a temelor, identificând șase mari teme prezente de-a lungul a 43 de ani de literatură - precum constantele și noutățile lor. Și, mai presus de toate, ducând la
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
a domnului Alexandru Florințene, președintele Ligii Scriitorilor din România. La activitate au participat scriitori români din țară și din diaspora, editori, cadre didactice, jurnaliști, sponsori, oameni de afaceri. Cu această ocazie au fost decernate premiile Concursului Internațional de Poezie și Proză STARPRESS, aflat la ediția a IV-a, au fost recitate poezii dedicate limbii române, au fost conferite diplome și medalii, au fost lansate cărți. Doamna Ligya Diaconescu, cunoscută deja pentru dăruirea cu care militează pentru promovarea limbii și culturii române
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
conferite diplome și medalii, au fost lansate cărți. Doamna Ligya Diaconescu, cunoscută deja pentru dăruirea cu care militează pentru promovarea limbii și culturii române în țară și în străinătate, pentru încurajarea talentelor, a decernat premiile Concursului Internațional de Poezie și Proză STARPRESS: Marele Premiu STARPRESS - pentru cea mai bună poezie: Titina Nica Țene, Cluj-Napoca, România; Marele Premiu STARPRESS - pentru cea mai bună proză scurtă: Elena Buică, Quebec, Canada; Marele Premiu STARPRESS - pentru cel mai bun roman: Dora Alina Romanescu, Mangalia, România
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
culturii române în țară și în străinătate, pentru încurajarea talentelor, a decernat premiile Concursului Internațional de Poezie și Proză STARPRESS: Marele Premiu STARPRESS - pentru cea mai bună poezie: Titina Nica Țene, Cluj-Napoca, România; Marele Premiu STARPRESS - pentru cea mai bună proză scurtă: Elena Buică, Quebec, Canada; Marele Premiu STARPRESS - pentru cel mai bun roman: Dora Alina Romanescu, Mangalia, România; Secțiunea Poezie: Locul I: Tatiana Dabija, Chișinău, Republica Moldova, Mihaela Cristescu, Sidney, Australia; Locul II: Daniela Popescu, Madrid, Spania, Olimpia Sava, Galați, România
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
pentru cel mai bun roman: Dora Alina Romanescu, Mangalia, România; Secțiunea Poezie: Locul I: Tatiana Dabija, Chișinău, Republica Moldova, Mihaela Cristescu, Sidney, Australia; Locul II: Daniela Popescu, Madrid, Spania, Olimpia Sava, Galați, România; Locul III: Ioan Adrian Trifan, Ploiești, România; Secțiunea Proză: Locul I: Alexandru Florin Țene, Cluj, România, Mihaela Cristescu, Sidney, Australia; Locul II: Milena Munteanu, Toronto, Canada, Claudia Partole, Chișinău, Republica Moldova, Marian Pătrașcu, Râmnicu Vâlcea, România; Locul III: Melania Rusu Caragioiu, Toronto, Canada, Ion Nălbitoru, Voineasa, România, Teresia Bolchiș Tătaru
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
S-o serbăm cu biruință.// Scriitori din toată lumea/Reuniți într-o ființă/Cântă azi limba română/ Cu dragoste și credință.// Și...la țărmul Mării Noastre/La RIO...printr-o Rodica/Jupiterul cald vibrează/ Când din versuri se recită.// Și prin proză-i simți trăirea/ Cele mai frumoase scrieri/ Despre mamă, despre țară,/Despre glie,România.// Azi, prin suflete pictate/ De iubirea vetrei noastre/Sărutăm limba română/ La Marea Neagră-albastră.// Sărutăm și al ei nume/ Care veșnic ne adună/Limba neamului meu
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
și fascinația față de savoarea și frumusețea limbii române, mai ales în varianta ei populară și a transmis celor prezenți salutul scriitorilor români din Canada și , în mod deosebit, al revistei “Observatorul” la care colaborează. Cartea “Frumoasele vacanțe” conține creații în proză ale autoarei despre locurile pe care le-a vizitat, oscilând între realitate și ficțiune, între “a fi” și “a nu fi”. Doamna Ligya Diaconescu a afirmat că se regăsește în scrierile autobiogafice ale Elenei Buică, precum și ale Titinei Nica Țene
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
sincer al autoarei. În mod indirect, prin intermediul Emiliei Dabu, au fost făcute cunoscute aprecieri ale Gabrielei Căluțiu Sonnenberg despre stilul Elenei Buică: “Într-o limbă impecabilă, așa cum ne-a obișnuit deja în numeroasele eseuri și în cele șapte volume de proză publicate până acum, autoarea jonglează cu vocabularul savuros al românei, pe care dovedește că o iubește și valorează mai presus de toate, tratând-o cu reverența adâncă a dascălului care nu iese niciodată la pensie, chemarea sa coincizând cu menirea
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
eveniment epocal (Revoluția). Remarcabilă - și nu neapărat, și nu tot timpul - este dezinvoltura, sau hai să-i zicem ”obrăznicia” reporterului de linia întâi, dezinvoltura stilistică, directitudinea gazetărească fermă care ține pasul cu rezoluția psihologică a oamenilor epocii, fără să devină proză decoltată - așa cum ar decide moda stilistică a actualității. Formula (pentru că nu este o simplă sintagmă de apreciere) vremea impostorilor a fost folosită cu mari dezvoltări epice și implicări politice de Marin Preda, în Cel mai iubit dintre pământ eni, care
RECENZIE: ION MARIN, ”Vremea șacalilor” – Romanul vieții gazetărești [Corola-blog/BlogPost/94221_a_95513]
-
vorbească despre Lucia Olaru Nenati ca despre o “personalitate polivalentă a literaturii și culturii noastre”, făcând trimitere nu numai la responsabilitățile deținute la vârf în viața culturală botoșăneană, ci și la evantaiul modalităților de expresie ale talentului ei: scrisul - poezie, proză, istorie literară, literatură pentru copii, eseistică, publicistică, dar și muzica - interpretare și componistică. Pornind de la adevărul unei relații strânse a Luciei Olaru Nenati cu Eminescu, “relație veche și vie, organică”, de la o puternică familiarizare cu scrisul eminescian, Victor Teișanu s-
Sărbătoarea Luciei Olaru Nenati, o mare sărbătoare Eminescu [Corola-blog/BlogPost/94209_a_95501]
-
Teișanu s-a bucurat să o descopere în articolele reunite în “Scrisori din prezentul meu” “atât de contaminată de Eminescu”, în limbaj, în atitudine - “exemplară din punct de vedere civic”, în apelul la scrieri, la afirmații ale lui Eminescu. În ceea ce privește proza, vom reține observația existenței a “două straturi, unul al ficționalului și unul având corespondent în autobiografia autoarei, dar nu memorialistică - literatură!” Deosebit de densă și de cuprinzătoare, intervenția scriitorului Victor Teișanu a dat cititorilor celor două cărți sentimentul că nu se
Sărbătoarea Luciei Olaru Nenati, o mare sărbătoare Eminescu [Corola-blog/BlogPost/94209_a_95501]