5,549 matches
-
Iisus. Duhovnicul îl îndemnase să se nască și el în acea seară, să redevină prunc curat, nepătat, scăldat în speranță. „Doar așa vei simți și tu înnoirea sufletească, adevărata renaștere.” Numai că Iancu nu se simțea capabil să facă asta. Pruncul sfânt nu suferise, nu fusese dezgustat de lume, nu avusese dorințe păcătoase. Pe când el suferea, era dezgustat și plin nu numai de o dorință, ci de mai multe deodată. Spinarea îi alunecă pe cărămizile peretelui. Se lăsă pe vine, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
efectuate de oameni cu cea mai înaltă pregătire științifică.” Acum, însă, era vorba de altceva. Cel puțin așa credea Iancu. ― Dar spune-mi, dumneata Nicolache, nu mă mai fierbe! Nicolae își potrivi mai bine pernele. Răsărea dintre ele ca un prunc zâmbitor. ― Ei bine, la noapte abia aștept să mă nasc dimpreună cu frații mei mai mari, doctorul Franklin și Goethe. Ușor dezamăgit, Iancu se așeză pe marginea divanului, luă o gură de vin și, încurajat de savoarea lui, își lăsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
sesiză imediat diferența. Niciodată, în nici un salon italian sau parizian, chiar între prieteni fiind, nu mai simțise așa ceva. Descoperea o altă lume, pentru care timpul dobândea valoare doar dacă era trăit cu desfătare, cu delectare. Era pacea Crăciunului. Era zâmbetul pruncului Iisus care se întorcea din copilăria ei. Ajunsese, în sfârșit, acasă, într-o familie de un ordin sufletesc net superior. Acesta era locul după care tânjise subconștientul ei, locul pe care îl căutase, fără să știe exact ce anume căuta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Înveți tu cu el, se Învață el cu tine, fiecare se dă oleacă după celălalt, se modelează unul pe altul... Știau ei ce știau bătrânii Evrei, când considerau că numele noului născut nu e doar o etichetă lipită de fruntea pruncului, ci, În clipa În care Îl numeau, Îl și făceau să fie! Cred că la asta se referă Ioan, când zice că la Început a fost Cuvântul. Cum a făcut Dumnezeu lumea, dacă nu așa? Nu se spune, În Facere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
îndreptat spatele, pe toată înălțimea sa de un metru și cincizeci și cinci de centimetri. Pieptul amplu îi tresălta din cauza senzației tangibile de nedreptate. După care Sofia și-a ridicat bărbia într-un gest sfidător. — Ce mamă ar vrea ca pruncii ei să fie îmbrăcați ca niște maimuțe de la circ în timp ce tatăl lor se însoară cu o curvă jegoasă? Pentru prima dată, în vreme ce accentua acel penultim cuvânt, Sofia a privit-o pe Alison direct în ochi. Un cor de icnete și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
debitul a crescut până când stropii au început să i se reverse pe fustă, acompaniați de icnete și suspine. Fusese așa de convinsă că de data asta chiar era însărcinată, că de data asta avea să aibă parte de verva nașterii pruncului ei și al lui Luca, că de data astea avea să cumpere cărți pentru gravide și să se lase dusă de valul fericirii. Doar toate semnele fuseseră acolo, nu? Sau poate că, din disperarea de a fi însărcinată, ele nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
vorba de fertilizarea in vitro la modul general, într-o dimineață, după ce citisem un articol într-un ziar. —Și? — Și el a fost foarte critic apropo de intervenția medicală. De fapt, a fost de-a dreptul sever. Luca crede că pruncii sunt un dar de la Dumnezeu și că, dacă ei nu apar pe cale naturală, atunci asta se întâmplă dintr-un motiv. Alison părea nefericită. — Da, dintr-un motiv. Cum ar fi o nenorocită de endometrioză sau motilitatea scăzută a spermei, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
și șase de ani, Alison simțea că nu avea timp de pierdut așteptând o posibilitate incertă... și era foarte incertă... de a rămâne gravidă. Așa că a izbucnit peste măsură de frustrată. —Pentru numele lui Dumnezeu, Luca! Ce importanță are dacă pruncul a fost conceput într-un pat cu baldachin, pe o plajă sau într-o nenorocită de eprubetă? Din punct de vedere biologic, tot copilul nostru o să fie. Tot eu o să-l port în pântece, tot eu o să-l nasc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
clătinat din cap și a luat o batistă, după care și-a suflat nasul zgomotos. — Nu, nu e vorba de asta. Și el e la fel de dornic ca și mine să avem un copil, numai că el e de părere că pruncul ar trebui să fie conceput pe cale naturală. —Am înțeles. —E o prostie, nu? a zis Alison râzând fals. Ca un bărbat în toată firea să mai gândească așa. Doctorul a clătinat din cap. Într-adevăr, e o prostie, numai că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
-ntrebe când ne-ntoarcem. Fața lui Nick s-a contorsionat puțin. — Aseară mi-a cerut s-o audă pe mami, iar eu am fost nevoit să inventez o scuză - i-am spus că e într-o ședință. Slavă Domnului că pruncii de șase ani sunt așa de inocenți! Bărbatul a început din nou să plângă, iar, de data asta, Alison i-a ținut isonul. La rândul ei, Fiona se chinuia să-și țină lacrimile în frâu. Singura care a rămas cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
se întoarse să privească pentru ultima oară, acolo jos, în fundul micii depresiuni, apa din guelta, jaimele și sheribele, caprele din țarc și, aproape de stufăriș, colțul unde pășteau cămilele. Toate acestea și un bărbat era tot ce avea pe lume, în afară de pruncul pe care-l ținea în brațe, și o cuprinse teama că nu-și va mai revedea nici sălașul, nici bărbatul. Se întoarse spre Malik, care se oprise alături de ea: — Ce vrei de fapt de la noi? vru să știe. Niciodată n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
asemenea coloși, ce se înălțau ca o barieră impenetrabilă, abrupți, semeți și cu crestele îmbrăcate în alb. Se întoarse spre o grăsană ce se așezase în spatele lui și-și petrecea cea mai mare parte din timp dând țâță la doi prunci identici și întrebă: — Ce e aia? — Zăpadă, răspunse femeia, dându-și aere de superioritate și profundă experiență. Și pune-ți ceva pe tine, că în curând o să se facă frig. într-adevăr, se făcu un frig cum targuí-ul nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
ai dreptate, trebuie că s-a Întâmplat În creșă, pentru că m-am dus direct acolo și n-am mai ieșit decât atunci când poliția ne-a trimis pe toți acasă. Țineam puloverul În brațe cu atâta grijă, de parcă ar fi fost pruncul care-i creștea În pântec. Nu-l privisem mai mult de o secundă, dar eram sigură că pe poale aveam să găsesc câteva picături de sânge. Sângele Lindei. — Vă rog, am zis, nu e nevoie să vă scuzați. Absolut deloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
cel mai bine. „Îmi închipui unde poate să fie”, a zis și a luat-o din loc, cu noi toți pe urmele ei. Într-un târziu l-am găsit pe unchiul în sat, în grădina unui țăran, dormind ca un prunc în iarbă și, cum era beat criță, întâi l-am lăsat să-și facă somnul, înainte să se scoale și să se întoarcă la râu pe picioarele lui. Eu și Dorin a trebuit să-l păzim și, drept răsplată, ni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
rotile, cu capul dat pe spate, privind într-o parte, cu fața palidă și ascuțită, părea că devenise prizonierul bătrâneții în timpul acestei ore în care fusese plecat, mă ridic în grabă, mă aplec deasupra lui, ca și cum ar fi fost un prunc în landou, cum a fost, Udighi? și el mormăie, abia mâinedimineață vom avea rezultatele, parcă și corpul i s-a împuținat, umil, eu îl întreb preocupată, a durut, iar el spune, nu, a fost pur și simplu neplăcut, iar Noga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
răsună vocea lui Anat grăbindu-le pe fete, nu îmi spune că ai uitat, se apropie de mine, astăzi mergem la maternitate, iar eu, desigur, uitasem, de mai multe ori le luam și pe fete să vadă sălile de naștere, pruncii abia născuți, așa cum ducem copiii la grădina zoologică, iar ele se învârt pe acolo greoaie și triste, frecându-și burțile rotunde și transparente în timp ce încearcă să facă legătura între pruncii aceia inocenți și lupta mizerabilă care se dă înăuntrul lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
le luam și pe fete să vadă sălile de naștere, pruncii abia născuți, așa cum ducem copiii la grădina zoologică, iar ele se învârt pe acolo greoaie și triste, frecându-și burțile rotunde și transparente în timp ce încearcă să facă legătura între pruncii aceia inocenți și lupta mizerabilă care se dă înăuntrul lor. Cum a fost ieri cu Eti, mă întrebă ea, privirea ei albastră, curată flutură pe fața mea, iar eu spun, foarte simplu, fără nici un fel de problemă, și scot din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
gardurilor. Închiși în mașina care gonește, respirațiile noastre șuieră între ferestrele închise, de am ajunge odată acasă, dar ce să facem și acasă, ce a mai rămas de făcut acasă, cine ne va ajuta. Ce ar spune acum doctorița cu pruncul ei, că și acestea sunt vești bune, că și aceasta este o șansă, mă gândesc la ea fără plăcere, ca și când totul s-ar petrece din vina ei, apoi, într-o izbucnire a speranței, asta vom face, o vom suna, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
o păpușă, Naama, îmi spune ea, de așa ceva are nevoie, o păpușă pe care să o pieptene, să o îmbrace, nu un copil, dar eu spun, Ilana, nu o jigni, fiecare are propria sa cale de a păstra legătura cu pruncul, Hani se agață de mine, așa este, așa voi putea să o recunosc, după pulover, la fiecare copil care va trece pe lângă mine pe stradă, voi căuta puloverul acesta. Va mai avea încă o mie de pulovere, hârâie Ilana în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
Noga și eu, și bebelușul, dar trei înseamnă o familie, doi este numărul consolării singurătății, deja simt lângă mine copilul pe care nu l-am născut, membrele sale grăsuțe și moi, se agață de mine cu toate puterile sale de prunc, îmi mângâie părul, se lipește de sânul meu, mă răsucesc în pat, am impresia că stăm culcați pe plajă, iar nisipul este cald și plăcut, mă acoperă toată, Udi iese din apă, își scutură deasupra mea părul sărat și râde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
din conversația noastră, mama își pleacă privirea, sunt sigură că o văzuse mai devreme, însă, cu toate acestea, continuase să vorbească, întind mâinile și o trag spre mine, o așez pe genunchii mei, trupul ei este slăbit, ca al unui prunc, simt înțepături ușoare și plăcute înăuntrul sânilor, ca și când un lapte tămăduitor s-ar forma acolo pentru ea, imediat îmi voi ridica bluza și o voi alăpta, o lipesc de trupul meu și șoptesc, ai căzut din brațele lui tati, aveai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
pentru ele, ochii mi se topesc din pricina dogorii, pare că orașul se îndepărtează de noi, conduc, inima îmi este pustie, îl caut pe Udi, știu că se ascunde acolo, trebuie să îl anunț înainte de a fi prea târziu, un nou prunc bate la ușile inimilor noastre ruinate, ce îi vom spune și care va fi reacția lui, dar în jurul nostru nu este țipenie de om, numai focuri arzând pe marginea drumului, însămânțând câmpia cu florile scânteilor lor și parfumând aerul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
mă așez pe un scaun murdar și în fața ochilor mei se așterne, asemenea unei pături, imaginea celor doi, împletită cu sunetele vocilor lor, gemetele ei de durere, vocea lui încercând să o liniștească, iar între ei, sunetul inimii grăbite a pruncului, totul pe un ecran ceresc, și în încăpere plutesc întrebările, cine va crește acest copil, cine îi va împinge căruciorul, cine se va trezi noaptea, când va plânge, cu siguranță nu eu, ce amestec am eu în viața lor, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
și el zâmbește, cu mine, dar cântărește ceva mai puțin decât mine, deocamdată, eu râd fericită, toate barierele dinăuntrul meu sunt aruncate în aer, iar din clipa aceasta mi se pare că totul are legătură cu mine, totul îmi aparține, pruncul acesta este și al meu, sunt pregătită să o împart și pe Noga, să fie și a lui, astfel torturile vieții ar fi mai ușor de suportat, rănile lui sunt astfel vindecate, datorită mie a fost lângă ea în momentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
mult mai rău decât îmi imaginasem, eu îi mângâi mâna legată încă la perfuzie, dar a durat puțin, nici două ore, uneori poate dura zile întregi, știi. Poate că este mai ușor de suportat durerea pentru cele care își doresc pruncii, șoptește ea, pentru mine a fost cumplit, eu privesc în jur, unde este, trebuie să îl văd, iar ea spune, l-au dus la nu știu ce control, îl vor aduce imediat înapoi. Ai încercat să îl alăptezi, întreb eu entuziasmată, privind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]