16,229 matches
-
nivel intuitiv, omul inteligent este acela care este capabil de a rezolva problemele ce apar în viața cotidiană cu mai multă ușurință decât majoritatea oamenilor. Nu a putut fi încă formulată o definiție a inteligenței care să mulțumească pe toți psihologii. În scop didactic vom folosi următoarea definiție a inteligenței (Cosmovici, A., 1974, p. 130): inteligența generală este „o aptitudine generală care contribuie la formarea capacităților și la adaptarea cognitivă a individului în situații noi”. 2.2. Istoricul măsurării inteligențeitc "2
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a creat un laborator la Londra, în 1884, unde a măsurat acuitatea vizuală și auditivă și precum viteza de reacție la peste 10.000 de persoane. Deși rezultatele nu au fost concludente, Galton este un pionier al studiului diferențelor individuale. Psihologii europeni ai secolului XIX au urmărit funcții cognitive mai complexe, cum ar fi: atenția, înțelegerea frazelor și memoria. Cel mai important dintre aceștia a fost psihologul francez Alfred Binet (1857-1911). El a fost desemnat de Ministerul Educației din Franța să
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Deși rezultatele nu au fost concludente, Galton este un pionier al studiului diferențelor individuale. Psihologii europeni ai secolului XIX au urmărit funcții cognitive mai complexe, cum ar fi: atenția, înțelegerea frazelor și memoria. Cel mai important dintre aceștia a fost psihologul francez Alfred Binet (1857-1911). El a fost desemnat de Ministerul Educației din Franța să construiască un test pentru a identifica acei copii care pot avea dificultăți în școală. Înainte de Binet, inteligența copiilor era stabilită pe baza evaluărilor subiective ale profesorilor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
De exemplu, un copil de 4 ani care reușește la test toate probele corespunzătoare vârstei de 5 ani va avea o vârstă mintală de 5 ani. Binet folosea termenul de vârstă cronologică pentru vârsta reală a copilului. Puțin mai târziu, psihologul german L. Wilhelm Stern a propus o formulă care să simplifice calculele. Astfel a apărut conceptul de coeficient de inteligență calculat după formula: CI = x 100 Acest coeficient ne dă o imagine globală asupra dezvoltării inteligenței copilului. Astfel, un coeficient
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ora actuală nu există o metodă mai bună de măsurare a inteligenței decât un test de inteligență corect construit, adaptat la populația respectivă și aplicat în mod corespunzător de o persoană calificată. De obicei sarcina aplicării testelor de inteligență revine psihologului școlar, întrucât acesta este capabil să sesizeze limitele unui instrument într-o situație concretă, înlocuindu-l eventual cu altul. De asemenea, coeficientul de inteligență obținut la un astfel de test nu trebuie niciodată folosit drept criteriu unic pentru a orienta
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sunt transmise prin limbaj, fie acesta oral, atunci când profesorul expune lecția în clasă sau scris, prin intermediul manualelor sau al lecturilor suplimentare. Profesorul interesat, de exemplu cel de limba română, poate realiza o astfel de evaluare, dar este de preferat implicarea psihologului școlar, care dispune de teste speciale, standardizate și etalonate pe populația din țara noastră, singurele capabile să ofere informații cu un grad ridicat de siguranță și precizie. 2. Factorul de fluiditate verbală Ă notat cu W. Spre deosebire de factorul V, fluiditatea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de a utiliza obiectele, de a mânui diverse instrumente sau unelte exprimă mai degrabă o caracteristică psihomotorie decât una cognitivă. Ea este importantă în orientarea școlară și profesională, fiind deci necesară evaluarea ei de către profesor sau de către o persoană specializată (psiholog sau consilier școlar). Psihologii care nu admit existența inteligenței ca factor general includ printre aptitudinile de grup și un factor de raționament, notat cu R. Întrucât acesta se suprapune cu descrierea inteligenței nu îl vom dezvolta aici. Din perspectiva aptitudinilor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de a mânui diverse instrumente sau unelte exprimă mai degrabă o caracteristică psihomotorie decât una cognitivă. Ea este importantă în orientarea școlară și profesională, fiind deci necesară evaluarea ei de către profesor sau de către o persoană specializată (psiholog sau consilier școlar). Psihologii care nu admit existența inteligenței ca factor general includ printre aptitudinile de grup și un factor de raționament, notat cu R. Întrucât acesta se suprapune cu descrierea inteligenței nu îl vom dezvolta aici. Din perspectiva aptitudinilor complexe, structura aptitudinilor o
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a diferitelor aparate din casă, ar putea prezenta ulterior aptitudini tehnice mai dezvoltate. Din punctul de vedere al acestor aptitudini, se cuvine să discutăm aici și problema diferențelor între sexe. Există în mod cert o diferență înnăscută, admisă de către toți psihologii. Astfel, băieții prezintă aptitudini de reprezentare spațială (S) mai dezvoltate, în timp ce fetele au posibilități verbale (V și W) mai ridicate. Însă aceste diferențe nu sunt suficiente. Se adaugă un mecanism social de determinare a rolurilor de gen, mecanism care acționează
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Performanțele ridicate ale acestor copii s-ar putea să nu exprime decât o experiență mai bogată în domeniul respectiv. În orice caz, sarcina identificării talentelor artistice revine mai degrabă profesorilor de desen, de muzică, și mai puțin celorlalți profesori sau psihologului școlar. Printre aptitudinile artistice le putem aminti pe cele muzicale, pentru arte plastice, literare, pentru arta dramatică și lista poate continua. Există și alte aptitudini complexe a căror structură a fost mai puțin clarificată, cum ar fi aptitudinile pentru limbi
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
să-și termine sarcinile școlare. Uneori stătea și privea pe fereastră toată ora. Alteori răspundea la întrebări prin glume sau desena pe extemporale. Convinsă că se află în fața unei probleme de învățare (learning disability) învățătoarea a trimis-o la un psiholog școlar. Acesta nu a găsit nici o problemă de învățare, în schimb fetița a obținut un coeficient de inteligență de 147. Întrebată de ce se comportă astfel la școală, ea a explicat că activitatea școlară i se părea plictisitoare și repetitivă și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
morale și chiar politice. 4.1. Încercări de definiretc "4.1. Încerc\ri de definire" Prima problemă care apare este chiar definiția. Când putem spune că un copil este supradotat? Poate cea mai veche definiție este cea a unui faimos psiholog american, Lewis Terman. Luând drept criteriu rezultatele obținute la unul dintre testele de inteligență ale momentului, scala Stanford-Binet, el îi numește pe copiii ce obțin un coeficient de inteligență (QI) de peste 130 „copii dotați”, peste 140 îi consideră „copii supradotați
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
fiecărei individualități, pentru ca apoi să poată proiecta condițiile cele mai potrivite de desfășurare a activităților didactice, să selecteze cele mai adecvate acțiuni de asistență și intervenție. Atunci când limitele competenței sale nu permit precizarea unui diagnostic adecvat, se impune colaborarea cu psihologul. Investigația de laborator, unde există o organizare metodologică complexă, coroborată cu investigația realizată în condiții obișnuite de viață, va contribui la înțelegerea mai corectă a persoanei, la o mai mare certitudine a datelor și la formularea unor concluzii în funcție de o
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
unor metode și procedee diagnostice și formative, prin care elevul își va dezvolta atât capacități de autocunoaștere și autoevaluare obiective, cât și abilități de învățare și de prelucrare creativă a informațiilor acumulate. La realizarea tuturor acestor capacități contribuie astăzi și psihologul școlar, pentru formarea căruia s-au creat în țară, după Revoluția din decembrie 1989, facultăți sau secții de psihologie în cadrul universităților. ÎNTREB|RI:tc "ÎNTREB|RI\:" 1. Interacțiunea dintre cauzele externe și cele interne ale inadaptării. 2. Care dintre factorii
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de lemn așezate pe podea și în care o serie de șipci formau culoare care unele se închideau, altele duceau mai departe, până la mijlocul cutiei, unde se afla brânza al cărei miros atrăgea pe șoareci. Cum galeriile nu erau acoperite, psihologul putea urmări traseul urmat de animale. E. Thorndike a stabilit că învățarea implică o succesiune de încercări și erori. Tentativele încununate de succes sunt reținute, cele ce duc la eșec sunt inhibate. Aceasta a constituit legea principală pe care el
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sinteza aferentă), afectivitatea (acceptorul acțiunii), priceperile motorii, voința (sinteza motorie). Se infirmă acum simplismul primelor explicații de inspirație asociaționistă. 3. Teoria psihogenezei operațiilor intelectuale 1 tc "3. Teoria psihogenezei operațiilor intelectuale 1 " Este o teorie pe care o datorăm remarcabilului psiholog elvețian Jean Piaget. Acesta nu s-a ocupat propriu-zis de învățare în ansamblu, ci a descris, pe baza unor îndelungi serii de investigații efectuate asupra intelectului copiilor de diverse vârste, modul în care se formează (trecând prin mai multe faze
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
serii de investigații efectuate asupra intelectului copiilor de diverse vârste, modul în care se formează (trecând prin mai multe faze) gândirea abstractă. În esență, s-a dovedit că acțiunile mintale, operațiile mentale iau naștere prin interiorizarea acțiunilor reale. Prin aceasta, psihologul (care a fost și profesor de filosofie) a vrut să infirme poziția lui Immanuel Kant privind „caracterul apriori” al categoriilor, principiilor rațiunii. De aceea, Piaget și-a intitulat opera „epistemologie genetică”. Vom mai da detalii când vom discuta procesul de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
vom discuta procesul de gândire. Lucrările sale au avut o mare influență asupra psihologiei contemporane, influențând și studiile asupra învățământului. 4. Teoria genetic-cognitivă a lui J. Brunertc "4. Teoria genetic‑cognitiv\ a lui J. Bruner" Unul dintre cei mai importanți psihologi și pedagogi care au degajat consecințele pedagogice ale concluziilor piagetiene este Jerome S. Bruner. Acesta a făcut întemeiate observații critice referitoare la opera psihologului elvețian, subliniind că acesta a realizat mai mult o descriere logică decât psihologică a dezvoltării intelectuale
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
lui J. Brunertc "4. Teoria genetic‑cognitiv\ a lui J. Bruner" Unul dintre cei mai importanți psihologi și pedagogi care au degajat consecințele pedagogice ale concluziilor piagetiene este Jerome S. Bruner. Acesta a făcut întemeiate observații critice referitoare la opera psihologului elvețian, subliniind că acesta a realizat mai mult o descriere logică decât psihologică a dezvoltării intelectuale: „această descriere formală nu constituie în nici un caz o explicație sau o descriere psihologică a proceselor de dezvoltare” (p. 18). Dar, adăugă el, „claritatea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
formală nu constituie în nici un caz o explicație sau o descriere psihologică a proceselor de dezvoltare” (p. 18). Dar, adăugă el, „claritatea descrierii ajută însă la punerea problemei de către oricine s-ar ocupa de explicația psihologică” (ibidem). Folosind observațiile marelui psiholog și combinându-le cu propriile experiențe, Bruner prezintă posibilitatea cunoașterii lumii în trei moduri, aflate în relație reciprocă. În ordinea complexității lor, putem distinge: a. Modalitatea activă realizată prin acțiune, prin manipulare liberă, prin exersare (indispensabile în formarea priceperilor și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
imens de indivizi) și distingerea aspectelor esențiale, lucru hotărâtor în rezolvarea problemelor existenței. Datorită acestor distincții, teoria lui J. Bruner poate fi considerată o teorie „genetic-cognitivă și structurală”. Pentru a scoate în evidență avantajele, dar și pericolul învățării în școală, psihologul american observă cum la maimuțe învățarea se realizează în cadrul jocurilor dintre tineri, fără amestecul animalelor mature. La populații umane primitive, în afara jocului copiilor, se observă o permanentă interacțiune între adulți și cei mici: copiii stau împreună cu adulții, dansează împreună, participă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
-l face pe elev să gândească el însuși (...). Să ia parte la procesul de creare a cunoștințelor” (p. 89). „Nimic nu e mai esențial într-o disciplină decât modul de gândire pe care-l presupune” (p. 177). În acest scop psihologul american va susține importanța activizării elevului, „a problematizării”, a participării sale efective la formularea de probleme și la soluționarea lor. Strânsa legătură între acțiune și gândire demonstrată de J. Piaget a stimulat noile tentative ale pedagogiei de a activa cât
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Strânsa legătură între acțiune și gândire demonstrată de J. Piaget a stimulat noile tentative ale pedagogiei de a activa cât mai mult spiritul tinerii generații. 5. Tipuri de învățare tc "5. Tipuri de `nv\țare " În cartea sa Condițiile învățării psihologul american R. Gagné face o expunere mai analitică asupra învățării, distingând 8 tipuri de învățare de complexitate crescândă, în așa fel încât o învățare mai complexă presupune realizarea prealabilă a celorlalte moduri de învățare mai simple. De aceea, punctul său
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Această ierarhie poate fi criticată. De pildă, I.P. Pavlov a stabilit posibilități de discriminare fină în cazul câinilor, deși ei nu învățau decât un nou semnal. Importantă este delimitarea învățării de care sunt capabile animalele: primele trei niveluri. Apoi, după psihologul american, în cadrul predării, atunci când întâmpinăm dificultăți specifice unui anume nivel trebuie să ne asigurăm de însușirea cunoștințelor, priceperilor caracteristice treptelor anterioare. Când un elev nu progresează în înțelegerea unei teoreme, înseamnă că unele noțiuni n-au fost bine clarificate. Din
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
să facă eforturi de memorare. Febra a activat însă engramele formate. Scăzându-i temperatura ea nu și-a mai amintit nimic. Alte argumente sunt cazurile de memorie excepțională, semnalate încă din secolul trecut. În zilele noastre, Al. Luria, fiziolog și psiholog reputat, a examinat cazul unui ziarist capabil să rețină exact fraze lungi în limbi pe care nu le cunoștea, cât și serii formate din multe zeci de cuvinte necunoscute Ă prezentate o singură dată. Memoria de lungă durată poate fi
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]