78,673 matches
-
Învinuirea de plagiat nu există decât voalat (cuvântul este evitat). Dan Botta crede (nejustificat) că unele interpretări ale sale au fost speculate de Blaga, printr-un profit subtil în folosul său, ca personalitate mai bine plasată și mai bine cotată public (diplomat, academician etc.). Agresivitatea surprinzătoare din studiul lui Dan Botta O eroare: Spațiul mioritic al domnului Blaga, publicat inițial în "Timpul" din 18, 19 și 21 mai 1941, urmată de provocarea simultană la duel, îi stârnesc celui atacat o mânie
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
a fi el monstrul) și a tentativei de a fi lichidat. Pentru a se detensiona psihic, el a așternut mai multe scrisori adresate propriei mame, fără a le expedia vreodată. Figura maternă apare de altfel în narațiunea, bine primită de public, Scrisoare adresată mamei despre fericire (1995) și în unele poezii ale scriitorului. Romanul apărut în toamnă gravitează în jurul Lisei, mama (nu de foarte mult timp decedată), în funcție de care Alberto, fiul, și-a construit raporturile cu lumea. Contextul istoric și social
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
împotriva lui, probabil sub învinuirea de calomnie. Amenințarea lui Dan Botta vine ca o replică de supralicitare a ofensei: "acest domn va avea să răspundă neapărat, pe altă cale, de insultele pe cari le-a rostit". Nu putea dezvălui în public ce însemna "altă cale", întrucât duelul ieșea din cadrele legii, dar despre duel era vorba. Să vedem însă care sunt argumentele lui Dan Botta că Lucian Blaga l-ar fi prejudiciat grav. El crede în continuare în acest fapt, dar
Lucian Blaga provocat la duel de Dan Botta by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11906_a_13231]
-
renunțarea printr-un amestec de sacrificiu și ambiții: motivele ar fi concentarea pe crearea unui post de televiziune, "ancorarea" partidului (cu noua titulatură cu tot) la structurile europene și, în fine, finalizarea unei teze de doctorat! Un talmeș-balmeș uluitor de public și privat, de proiect politic și ambâț personal. Nimic nou, firește, pentru că și până acum cariera politică a lui Vadim a fost o îmbinare de inspirație personală și implicare heirupistă a subordonaților. Să-l lăsăm, însă, pe Vadim cu problemele
Lumea după Vadim by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11895_a_13220]
-
nici un ansamblu de percuție, azi se fălește cu existența a două asemenea entități restitutive, ambele din plin performante. în aceeași zi, la concertul Ansamblului de percuție al Facultății de Muzică de la Universitatea de Vest din Timișoara, păstorit de Doru Roman, publicul a resimțit că, cel puțin în arta interpretării muzicale, nu te sacrifici pentru ceea ce ești, ci pentru ceea ce poți deveni. întreaga noastră existență stă, de altfel, sub semnul Luxuriei ca silogism al globalizării și paradox al plafonării. Cînd însă atît
Între patos și hybris by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11915_a_13240]
-
dobîndită prin "mecenat" este de zece ori mai ieftină decît reclama cu un efect comparabil. Apoi, cercul discuției s-a lărgit, cuprinzînd deopotrivă oameni ai cifrelor, sociologi (d-na Vali Stoian) și simpli cititori. Sînt de reținut, din intervențiile din public (unde se aflau, printre alții, Adriana Bittel, Dan Stanca și Gheorghe Buluță), referirile la "concurența" dintre lectura clasică și cititul pe ecranul computerului, depășită printr-un "hibrid", prin tratarea diferită a lui utile și a lui dulci. Chiar dacă, se pare
Gutenberg n-a murit by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11923_a_13248]
-
de succes...) din interbelic, urmărind traiectoria lui Cezar Petrescu, recuperat cu legitimă bucurie după 1945. Prozele lui sînt despre "oameni care înving". Despre cutezători. Urmează un "montaj" dedicat teatrului, "gen" mai periculos și mai folositor deopotrivă, prin "deschiderea" lui către publicul adunat lîngă o scenă. Femeile joacă, aici, un oarece rol, dramele "primului val", abandonate mai pe urmă, făcînd din ele "partizane"emancipate, gata să dea uitării trecutul. Rolul lor în educația copiilor, așadar virtuțile de posibil model se transformă, propagandistic
Citiți-le noaptea! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11929_a_13254]
-
însă, elegant, cu bonomia lui, mă liniștește că, de vină, este dezordinea,... numai dezordinea, domnind în redacția revistei. Vorba lui John Cade, anarhistul londonez: Noi suntem în ordine, mai ales când suntem în dezordine! (Numai de nu s-ar exagera...) Publicul are o părere proastă, bineînțeles, despre scriitorii care își fac singuri cronici; nu că le-ar publica prin interpuși, cum se întâmplă de obicei; ci operându-le ei înșiși, cu mâna lor proprie, despre ei înșiși, singurei, și iscălindu-le
Mecanica lacrimilor (în loc de auto-recenzie) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11933_a_13258]
-
singur foc de armă, se pare că în comiterea acestui asasinat au fost angrenate mai multe persoane). Chiar dacă este departe de a elucida misterul morții profesorului Culianu, cartea lui Ted Anton merită citită. În mod evident ea este adresată unui public american, multe dintre referințele la istoria mai veche sau mai nouă a României sau la anumite persoane fiind perfect inutile cititorului român cît de cît informat. Dincolo de aceasta însă ea este o mărturie a trecerii lui Ioan Petru Culianu prin
De ce a fost ucis profesorul Culianu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11925_a_13250]
-
am un nume. Ai spus chiar tu că-ți place numele meu. Ai spus că tu ești goana după L(aur)e, adu-ți aminte. El: exact. Eu: cum așa, exact? El: pentru că îmi place, refuz să-l folosesc în public. Nu e decât pentru mine numele tău. Eu: uiți că afară viața continuă. El: asta mă întristează. Eu: ce te întristează? El: că afară viața continuă. Eu: ei, hai, n-ai vrea cumva să ne închidem în casă, să ducem
Jean Portante - Mormântul by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/11917_a_13242]
-
în- tr-un interviu: "am înțeles că progresele tehnice, desfășurarea de abilități lingvistice puteau genera, într-adevăr, o plictiseală mortală pentru cititor". Funcția de delectare nu e lăsată pe planul al doilea, romanul trebuie să fie o desfătare, să placă unui public larg care să-l înglobeze, nu să-l excludă pe cel specializat, asta fără a cădea în vulgar și/sau facil. "Corecțiile" sunt, la un prim nivel, cele dinspre Pynchon înspre motive romanești mai tradiționale și mai "umane", înspre un
O carte în două lecturi by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/11916_a_13241]
-
nu preciză câți, cel mare e potrivit pentru sora ta mai mare, dar ea nu vrea să îl cunoască; însă eu mă rușinai pentru aluziile la viitoarele mele iubiri, problemă pe care o consideram una privată și de nediscutat în public, pudoarea mă caracteriza încă din copilărie. Apoi se întoarse spre sora mea mai mare și, nedumerit cumva, continuă o temă pe care, se pare că, au început-o încă din casă: de ce nu vii? Nu cred că Ți-e frică
Motocicleta Roșie. In: Destine literare by Hanna Bota () [Corola-journal/Journalistic/73_a_145]
-
nu-și arată vârsta octogenară; cu două zile înaintea premierei a susținut o captivantă conferință publică de prezentare a lucrării, cântând la pian și vocalizând principalele momente ale operei; succesul a fost pe măsură; ulterior, repetiția generală a fost deschisă publicului, un public pasionat care a covârșit sala de peste o mie de locuri a teatrului; a fost, în fond, cel de al optulea spectacol al seriei dedicate operei enesciene. Date fiind semnificațiile, consistența artistică, dat fiind ecoul european al acestuia, evenimentul
Oedipe-ul enescian în premieră italiană by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11937_a_13262]
-
arată vârsta octogenară; cu două zile înaintea premierei a susținut o captivantă conferință publică de prezentare a lucrării, cântând la pian și vocalizând principalele momente ale operei; succesul a fost pe măsură; ulterior, repetiția generală a fost deschisă publicului, un public pasionat care a covârșit sala de peste o mie de locuri a teatrului; a fost, în fond, cel de al optulea spectacol al seriei dedicate operei enesciene. Date fiind semnificațiile, consistența artistică, dat fiind ecoul european al acestuia, evenimentul poate fi
Oedipe-ul enescian în premieră italiană by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11937_a_13262]
-
din capitala Austriei. La Cagliari a fost creat un eveniment de cultură, de autentică rezonanță europeană. Iar aceasta nu din motive conjuncturale, din simpatie specială față de români, de țara, de cultura noastră. A existat însă conștiința profesională a faptului că publicului îi este prezentată una dintre marile capodopere ale genului din secolul trecut, o lucrare mai puțin cunoscută a teatrului liric, lucrare ce trebuie revelată publicului italian contemporan. Ulterior, la București, o captivantă dezbatere asupra acestei premiere italiene a fost organizată
Oedipe-ul enescian în premieră italiană by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11937_a_13262]
-
final aderența fiind totală și entuziastă; iar aceasta în cazul unei case de operă de bună tradiție a repertoriului italian romantic, de secol XIX, de început de secol XX; tradiție abil penetrată de un spirit novator menit a stimula interesul publicului pentru creații uitate, neglijate, mai puțin cunoscute ale genului. Nu este lipsit de interes faptul că în formula sa de organizare "Teatro Liroco" din Cagliari întrunește astăzi aderența lunară a peste unsprezece mii de abonați permanenți! în vreme ce echipa locală de
Oedipe-ul enescian în premieră italiană by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11937_a_13262]
-
este afirmată în mod obișnuit diferența. Efectul, la nivelul instituției muzeale pe care încercăm să o proiectăm, a acestui mod răsăritean de a concepe și exalta diferența, este copleșitor: puterea formativă a înnoirii nu este difuzată la scara macro a publicului larg folosind coerența, ci direct, pe cale indexală, prin arătarea unor modele concrete și convingătoare de creativitate și spontaneitate. Selecția acestor modele, ponderea promoționării unuia sau altuia, elaborarea definiției lor estetice vor folosi ca reper potențialul creativ al icoanei. Comparat cu
La început a fost colecția by Sorin Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11959_a_13284]
-
De ce au jurnalele și memoriile un mai mare succes de librărie decît literatura de ficțiune? Ce elemente asigură atractivitatea acestor formule literare aflate sub semnul autenticității absolute (altminteri, în plan practic, un deziderat utopic) și, adesea, al anticalofiliei? Cu siguranță, publicul nu este omogen și motivele pentru care oamenii citesc memorii, jurnale, amintiri, autobiografii, corespondențe sînt diferite. O categorie de cititori de astfel de lucrări cu substrat autobiografic este formată din oameni care savurează faptele relatate în sine. Cu fascinație ușor
Scriitorul și măștile sale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11969_a_13294]
-
în scrierea lui, metaforele proprii de care se slujesc pentru a-și justifica și defini concepția după care abordează un astfel de tip de scriitură." (p. 6) Pentru a-și susține teoria, criticul supune analizei cărți cu mare impact la public. Amintiri din copilărie de Ion Creangă ("Amintirile lui Creangă trebuie luate drept ceea ce sunt, și anume amintiri, cu alte cuvinte o specie sau subspecie, cum vrem s-o luăm, a scriiturii autobiografice, mult mai aproape, alături de memorii, de autobiografie decît
Scriitorul și măștile sale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11969_a_13294]
-
o oarecare simplificare, și cu personaje private de libertate de mișcare (și fizic, și psihologic), Jeunet a recontextualizat stereotipurile până când le-a făcut de nerecunoscut. Apoi a apărut Amélie, și o poveste de dragoste s-a înfiripat între regizor și public. Tind să cred că de aici se trage soarta nedreaptă a ultimului său film: spectatorii, inclusiv cei mai avizați, devin dependenți de un astfel de lungmetraj, ușor de digerat, idilic, care le infuzează viața cu o porție mare de fantezie
Doi mari regizori: unul merge înainte, altul înapoi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11957_a_13282]
-
ușor de digerat, idilic, care le infuzează viața cu o porție mare de fantezie și apoi îi trimite afară din cinematograf cu instrumente adecvate pentru a depăși rutina zilnică. Amélie îți provoacă imaginația, dar apoi ți-o și satisface, iar publicul iese senin și fără dureri de cap. Dar Jeunet e un regizor prea complex ca să nu-ți pună mintea la treabă, iar ultimul său film provoacă o gamă de reacții mult mai extinsă decât cea invocată de Amélie . O logodnă
Doi mari regizori: unul merge înainte, altul înapoi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11957_a_13282]
-
integrată, devine identică cu realul. Dobândirea de expresie artistică încarcă realitatea cu semnificații care nu-i sunt proprii, galeriile de artă și muzeele nu mai vând idei ci obiecte, își pierd puterea de "a chestiona critic realitatea", acea extrateritorialitate unde publicul înlocuia societatea în procesul de administrare a unui discurs nonconformist și "scufundă arta în culisele realității". Cultura s-a preschimbat în mijloc de producție și a căpătat o valoare socială în timp ce producerea socială a identității a revenit consumului de masă
O ficțiune teoretică de stânga by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11968_a_13293]
-
Singur, compozitorul de geniu își ascunde mîndria. Mediocrul și-o flutură. Și unul, și altul, însă, au ajuns să înțeleagă anevoie epoca în care trăim. Fie că doresc să se impună în fața confraților ori să dispună de întregul răsfăț al publicului, fie că încearcă să-și controleze precaritățile ori să-și dreseze orgolioasele viziuni, dorința lor de dominare este, cu siguranță, inferioară pretențiilor pe care le vehiculează. Cu toate acestea, doar mediocrii se gîndesc la onoruri. Or, numai mila și indolența
Tot mai marginalizați... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11983_a_13308]
-
timpul. Stillman nu predică în maniera cu care lungmetrajele ne-au obișnuit, nu-ți spune ce-i bun și ce-i rău, are o atitudine de genul "Te prinzi? Bine. Nu te prinzi? La fel de bine", ceea ce cred că influențează opinia publicului, mai satisfăcut de un mesaj clar și supra-simplificat. La nivelul scenariului, punctul forte al lungmetrajului nu e acțiunea sau narațiunea, ci dialogul dintre personaje, pentru ele ironia devenind o formă de viață. E laconic, dar amintește de David Mamet, după cum
Muzici și filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11985_a_13310]
-
proiectul existențial se afirmă și se susțin cu aceeași îndreptățire. Cu îndreptățirea firească pe care o impune puterea de persuasiune și de seducție a artei. Ce este audiența? udiența este sloganul la adăpostul căruia televiziunile comerciale se pot masturba în public fără teama că vor fi sancționate în vreun fel de cei de la moravuri. Dintr-un concept care privea, inițial, o problemă de receptivitate și de seducție, în speță una de comunicare, interesantă deopotrivă pentru public, pentru pedagogi și pentru sociologi
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11991_a_13316]