5,033 matches
-
furia lui căpătase o semnificație: „dreptate absolută, Înfăptuită cu Îndrăzneală“. A distorsionat Înțelesul expresiei ca s-o armonizeze cu ceea ce Îi spunea publicul: ești cel mai mare erou din Los Angeles, o să ajungi la vîrful piramidei și chiar mai sus. Răzbunarea lui Bud White, un om prea prost ca să priceapă: a fost nevoie de o simplă trădare conjugală, Însoțită de cîteva cuvinte din partea unei femei, ca să-l determine să mintă ca să ajungă În vîrf, căutînd cu disperare modalitatea de a-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
noi pentru a limpezi pe Îndelete agitația post factum legată de Nite Owl, timp În care Îmi voi consolida poziția de favorit și Îl voi distruge și pe Exley. Flăcău, mai suportă-mă cîteva zile și am să-ți garantez răzbunarea personală! Deci tîrgul era Exley Dudley contra Exley. Nici o Îndoială. Gata cu ACȚIUNEA. Firimiturile pe care i le azvîrlise lui Exley, promisiunea lui Exley de a-i oferi piste În cazul asasinării prostituatelor... — Șefule, iese ceva și pentru mine la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
cu peștele: mic și subțire, aproape numai piele și os, ca un țâr, cu ochi a căror culoare, asemănătoare oțelului de regulă, te împiedică să vezi dincolo de ei, în om, culoare ce se schimbă imprevizibil, strângându-i furiile, lunecările, strecurările, răzbunările. Având obiceiul să vorbească mult și aparent dezlânat, cu multe perifraze și nuanțări care nu făceau decât să anuleze efectul ideilor spuse înainte, ca nu cumva să aibă o poziție foarte clară și foarte fermă, deși tocmai o astfel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
s-o duci puțin afară? Ne face de râs în fața tuturor. După ce au plecat, Hilary s-a întors spre însoțitorul ei. — Scuză-mă, Simon, ce spuneai? — Spuneam că trebuie să ne gândim la un titlu. Un singur cuvânt, preferabil Patimă, Răzbunare, Dorință sau așa ceva. Nu putem lăsa asta pe seama celor de la marketing? O să am destulă bătaie de cap să scriu toată tâmpenia asta. Simon dădu din cap. Era un bărbat înalt și chipeș, a cărui formă exterioară nedefinită masca un ascuțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
în familie. Clătină trist din cap. A fost ultima lui masă. Habar n-aveam atunci. Nu știam nici măcar că el și Tabitha puseseră ceva la cale. Desigur, acum când îmi amintesc, înțeleg. Atâția ani de resentimente înăbușite: speranțe abstracte de răzbunare concretizându-se brusc: acele lungi convorbiri secrete din camera ei, care-l incitaseră la crimă. Nu pot decât să presupun că s-au creat legături, s-au făcut promisiuni și jurăminte între acei nefericiți asociați la crimă. El era într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
a câte zece parai de la firmă În fiecare zi - deși nu prea cred că suferea cineva de pe urma cheltuielilor mele excesive - mă făcea să mă simt mult mai bine. Unii ar fi putut numi comportamentul meu rebeliune pasiv-agresivă. Eu Îl numeam răzbunare. Am sărit din taxi, Încă fericită că am umplut de bucurie ziua cuiva, și am pornit pe jos spre Madison 640. Deși clădirea se numea Elias-Clark, JS Bergman, una din cele mai prestigioase (evidentă bănci din oraș, Închiriase jumătate din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
și de atunci am rămas prieteni. Decontam vreo douăzeci și patru de dolari peste ce era necesar În fiecare zi pentru Starbucks (cafeaua latte a Mirandei n-ar fi costat decât patru dolariă numai ca să dau o nouă lovitură pasiv-agresivă companiei, era răzbunarea mea personală pentru risipa deșănțată a Mirandei Priestly. Le dădeam celor Împuțiți, rău-mirositori, nebuni, pentru că asta - și nu banii risipiți - era ceea ce ar fi scos-o de fapt din pepeni dacă ar fi aflat. Când am ajuns În hol, Pedro
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
a-și satisface insațiabila dorință de avere, vanitate, onoruri și demnități, care erau ținta lor; luau parte la crudele dispute politice și făceau război cu însăși Biserica, cu învățăturile sale și cu disciplina sa. Au devenit ticăloși informatori, uneori de dragul răzbunării împotriva fraților lor din episcopat, uneori pentru a-i încuraja pe nelegiuiții care trădau și comiteau sacrilegii împotriva papei, părintele și învățătorul lor. Nefericitele lor suflete se bucurau că le zîmbeau conducătorii pe care îi adulau, ale căror infame plăceri
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
vina de după o noapte regretabilă! E-aproape imposibil de suportat. Julie nu trebuia să afle sub nici o formă de aventura mea de-o noapte cu Charlie. E groaznic de posesivă când vine vorba de foștii ei iubiți. Îmi închipuiam că răzbunarea ei ar fi mai cruntă decât cea a lui Gretchen Sallop-Saxton. Când K.K. Adams s-a măritat cu un tip care a fost prietenul lui Julie în clasa a opta pentru numai trei zile, Julie a exclus-o pe viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
mai degrabă trist. — Și Înclinat să facă pe gurul cu diverse tinere. Pe urmă, Îi avem pe doamna Hollinger și Roger Sansom, cu fetișul lor comun pentru pantofi. Poate Sansom avea vreo iubită spanioloaică iute la mînie și Însetată de răzbunare, care n-a vrut să accepte că lui i s-au aprins călcîiele după o fermecătoare vedetă de cinema. — Asta a fost acum patruzeci de ani. Pe-atunci era o starletă supraevaluată, cu o voce stilată. Alice Hollinger asta care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
de lup. Mușcă doar din entuziasm. Ține de volan ca de lesă și dă-i comanda „șezi“. Bănuiam că la venire mă văzuse În Citroën și că faptul de-a mă propti la comenzile Porsche-ului era un mic act de răzbunare blajină. M-am așezat ușurel la volan, sub privirea lui Încurajatoare. Am pornit motorul și-am ratat viteza Întîi, propulsînd mașina către ușa garajului. Am frînat stîrnind un vîrtej de gunoaie, am hingherit din nou cutia de viteze și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
care-și lăsase amprenta În gîtlejul meu. Degetele, precum cheile, aveau o semnătură unică. Ședeam lîngă omul care mă strangulase pînă aproape să-mi dau sufletul, și totuși mînia mea cedase deja În fața unor emoții mult mai confuze: nevoia de răzbunare și curiozitatea referitoare la motivațiile lui. Relaxat, lovea ritmic cu jurnalul În genunchi și se amuza de felul cum țineam În frîu puternica mașină, refuzînd să-i etalez performanțele. Ne apropiam de port, iar eu Îi observam felul copilăros În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
pe lângă această dovadă de neglijență crasă, și spre bucuria mea am văzut una dintre cele mai rare și mai frumoase păsări ale regatului - mătăsarul - hrănindu-se voioasă cu fructele unui copac de acolo. A fost, din păcate, doar o minoră răzbunare poetică. Cei mai mulți dintre noi rămânem Înțepeniți În medieval, la distanță, și impunându-ne această distanță, față de ceea ce nu putem nici poseda nici controla pe deplin, față de ceea ce nu putem vedea sau Înțelege. La fel cum cea mai mare parte a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
apanajul soboarelor de bătrâne guralive din Goldana, care, de cum din cochilii de stele odrăsleau cornițe fragede de raze, se adunau la gura sobei și începeau să o toarcă în patru, dându-i explicații sibilinice. Din ele, se putea înțelege oculta răzbunare a Pepenoaicei, pentru deturnarea de funcție, suferită din partea goldăneștenilor: existența ei, deși evident vegetală, nu implica menirea de nutriție, ci, pasămite, misiunea de călăuză. Frivolii meseni de la cumetria lui Nicanor Galan, cetățean de frunte de la Goldana, pofticioși de veacuri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ce bun? Li s-a tot dat ocazia, n-au făcut nimic! Pudoarea foștilor deținuți politici! La ce bun? Atâția ani de foame! La ce bun? Atâția ani de umilință! La ce bun, dacă apoi nu vine și răsplata, nerușinata răzbunare? Mai bine fără! Nu departe, În altă parte, ci pur și simplu. Ca Valerian Stan, sătul de Băsescu. Fără Brucan, fără Năstase și Mitrea, fără nea Puiu, fără Andreea Esca, fără Paler, fără Țopescu, Voiculescu, Constantinescu, fără Mutu, Teoctist, 3
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
nu-s prea obișnuit cu bicicletele, obosesc repede, nădușesc. Mă Înviorează un alt gând, cel mai tare de până acum: Cristina e femeie măritată, are acum probleme cu Cătă, poate merge un futai simplu și la obiect. De consolare. De răzbunare, de care-o fi. Fără lirisme. Fără reverii, fără literatură. Un futai ca atare. O facere de bine, pentru lăbarul care devenisem. Terapie. Șansa unică de a scăpa de impotență. Alături de, ah!, soția prietenului meu. Asta trebuia să păstrez În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
de oră de tortură. S-a Întors, de-abia mai putea să se țină pe picioare. A plecat acasă, a lipsit câteva zile. Noi, ceilalți, mai că n-am plâns. Deși unii dintre noi am făcut-o. Și am jurat răzbunare. Eram Într-a opta: după ce terminăm, Îl prindem pe Pârvu și-l facem salată. N-am făcut nimic. Ba, mai mult, după revoluție, liceeni fiind, l-am ajutat să prospere, ne cheltuiam banii În birtul lui. Opream pe-acolo, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
meu doldora de prezervative. Deși despre cauciucuri niște șoferi puteau discuta oricând la propriu. Dar n-am stat să le găsesc circumstanțe atenuante taximetriștilor. Și de n-ar fi fost vinovați de acest presupus furtișag și tot ar fi meritat răzbunarea Celebrului animal. Cu toții fuseserăm șicanați la un moment dat, ba de un șofer care fuma, Înjura și asculta manele, ba de unul care refuza o cursă prea scurtă. Nu m-am prezentat la Întrunire cu asemenea argumente. Ele au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
etic al tuturor poveștilor cu bani mulți, dacă ți-e deja lehamite de pudoarea inexplicabilă a autorilor ce-au zămislit asemenea istorii, rămâi, dragul meu cititor, alături de Celebrul animal și pregătește-te să savurezi o poveste despre nerușinare, exces și răzbunare. Fiindcă, te asigur, n-am să te plictisesc cu o scenă prăfuită În care, din pricina unei averi picate din senin, un grup de prieteni ajunge măcinat de dușmănii și lăcomie. Nu, nici pe departe. Am urmat și noi logica generoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
În civil, l-au bruscat, i-au sucit mâinile la spate, el nu s-a mai Împotrivit, Își dăduse deja seama că gafase. Dar era mulțumit, zâmbea cu toată gura văzându-și garda cum de-abia se adună de pe jos. Răzbunarea ăstuia a fost cruntă. L-a Închis la arest singur În celulă, a venit pe la miezul nopții Însoțit de un alt zdrahon, l-au bătut amândoi pe Leac de i-au mers fulgii, temeinic, fără să lase urme. A scăpat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
pietre de pe alee, prima nu nimerește, a doua nu mai apucă s-o arunce, Îi sărim eu și vânjosul de Adelin În spate. Se liniștește greu, Îl ducem Înăuntru, mai rămânem câteva ore, ne facem praf. Dar punem la cale răzbunarea. CAPITOLUL XVII. ÎN CARE DOI MEMBRI AI C.A. FAC O REPETIȚIE GENERALĂ Când am ajuns acasă le-am povestit și celorlalți despre descoperirea noastră. Cătă, care remarcase și el jeep-ul cu ocazia arestării, ne-a spus că poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
ne ajutase să facem din Spătarul Milea o persoană oficială. Și asta tot la inițiativa lui Pârvu senatorul justițiar. Însă pe prietenii noștri nu-i prea interesa ancheta pe care voiam s-o facem, cu atât mai puțin o eventuală răzbunare. Lăsați-o baltă, spuneau ei, o să te scoată avocatul basma curată, ce-ți mai trebuie? Dar nu ei mâncaseră bătaie o noapte Întreagă, nu ei umblaseră două săptămâni numai cu papuci de pluș din pricina durerilor din talpă. Și nu ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
dar nici așa, lăsat pe dinafară, nu-mi plăcea să mă știu. Mă enerva Cătă, care, mi se părea atunci, suportase cu prea multă Înțelepciune despărțirea de Cristina, mă scotea din sărite și Andreea, ea cocea În continuare planuri de răzbunare care mă includeau și pe mine. Râdeam răutăcios de ea, mi se părea că, În furia ei, pozează mai mult decât era Îngăduit În C.a. Părea cuprinsă de o adevărată paranoia, nu doar În ce privește vendeta anti-Pârvu, Începuse chiar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
era teamă să mă mai duc. Mă cam scoteau toți din sărite, Sorin, cu fericirea lui casnică, bucolică, Cristina, cu menajul ei obscen, Florin, fiindcă devenise atât de mic burghez, Andreea fiindcă nu mai Înceta să-și croiască planuri de răzbunare, Leac, fiindcă o Încuraja, se baza pe ea. Andreea făcuse o listă cu păcatele lui Pârvu, se folosise și de amintirile mele din copilărie, mai adunase câteva date de la avocatul care se ocupa de procesul lui Leac, ăsta auzise niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
pahar. Era trecut de 11, reușisem deja să-l agăț pe Alexi, americanul voluntar, stăteam pe o terasă la ștrand. Când a sunat telefonul, am reușit să mă ambalez, deși, după cum v-am spus, nu mai aveam nici un chef de răzbunări. Totuși sunt un tip care-și afirmă cu orice ocazie loialitatea față de prieteni. Așa că am pornit la drum. De data asta pe jos, Însoțit de Alexi, care, deși ispite se găseau destule și la festival, prefera În seara aceea ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]