11,435 matches
-
că ,,R.P. Chineză a fost și va rămâne un prieten de nădejde al poporului român în lupta pentru asigurarea independenței și suveranității naționale, că sprijină pozițiile exprimate în această direcție de conducerea de partid și de stat a României, a relevat sprijinul reciproc pe care și-l acordă cele două state, partide și popoare ale noastre, arătând că R.P. Chineză se simte obligată să sprijine și mai mult România pe toate planurile". De vreme ce se adresa delegației militare, Deng Xiaoping a adăugat
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
semnificație sărbătoririi evenimentului, cu atât mai mult cu cât Uniunea Sovietică era reprezentată de o delegație condusă de Alexei Kosâghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., președintele Consiliului de Miniștri al URSS.. Convorbirile, consacrate mai ales problematicii internaționale, relevă o adâncire a cunoașterii între cele două părți și a disponibilității de a-și armoniza pozițiile, cu atât mai mult cu cât în 1973-1974 sporiseră schimburile comerciale, se realizaseră progrese însemnate în valorificarea creditelor obținute în 1970, se detaliase utilizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
29 ianuarie cu ambasadorul român Corneliu Bogdan. În cursul întrevederii, Kissinger a transmis prin diplomatul român un mesaj oral, în cuprinsul căruia Washingtonul se declara dispus să discute cu partea chineză toate marile probleme internaționale, inclusiv chestiunea Taiwan-ului. A relevat, totodată, preferința americanilor de a continua schimbul de mesaje prin canal pakistanez, motivând abil că diplomația autorităților române ar fi fost pusă într-o situație delicată față de Moscova. Pe de altă parte, Kissinger păstra tăcerea asupra posibilității unei vizite a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
în numele partidului și chiar din cele guvernamentale. Rezistând tentației de exagerare, se poate afirma că sobrietatea a constituit nota caracteristică a cuvântărilor delegațiilor României în forurile internaționale de dezbateri și negocieri în domeniul dezarmării. Este, totuși, demn de a fi relevat că și în această perioadă au apărut unele semnale politice în poziția României, care prefigurau oarecum mutația intervenită în 1964, prin adoptarea hotărârii plenarei CC al PMR din luna aprilie a acelui an, care definea net și fără ambiguități coordonatele
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
negocierilor și a perspectivelor de finalizare a acestora. Conducerea de "partid și de stat" a României trebuia informată cu operativitate asupra întregului spectru de aspecte și probleme, și aceasta fără discontinuități ori sincope. Ajunși în acest punct, consider potrivit de relevat, în spiritul adevărului și obiectivității, că la nivelul Prezidiului Permanent al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR se manifesta cel mai mare interes pentru desfășurarea lucrărilor în Comitetul de dezarmare. Informările operative (telegrame cifrate) transmise de delegația română erau
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
publică a punctului de vedere românesc reprezenta un semnal transmis celorlalți aliați în ajunul reuniunii Pactului de la Varșovia, programată pentru începutul lunii martie, în capitala Bulgariei. * 7 martie: Comunicatul Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de la Varșovia (Sofia, 6-7 martie) releva că participanții "au examinat proiectul Tratatului de neproliferare a armelor nucleare elaborat în cursul tratativelor și discuțiilor în Comitetul celor 18 state pentru dezarmare și și-au expus pozițiile respective în această problemă". Pozițiile divergente ale României și ale celorlalte
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
expresie dorinței coautorilor de a veni în întâmpinarea propunerilor și sugestiilor constructive avansate de diferite delegații, textul revizuit fiind rezultatul unui larg efort de a se ajunge prin consultări și schimburi de păreri la un consens general acceptabil. A fost relevată, de asemenea, legătura dintre modificările aduse proiectului de tratat și îmbunătățirile introduse în proiectul de rezoluție revizuit. Schimbările operate au vizat următoarele trei domenii: măsurile viitoare de dezarmare, garanțiile de securitate și folosirea pașnică a energiei nucleare. Informarea delegației adresată
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
primit cu o satisfacție deosebită această prețioasă informație. V.V. Kuznetov, îmbrățișând pe ministrul de externe Corneliu Mănescu, a apreciat că "Este un lucru mare, foarte mare. Nu sunt in stare sa spun acum mai mult. Sunt foarte fericit." El a relevat apoi rolul pozitiv jucat de delegația română în perfecționarea proiectului de tratat, care a devenit astfel acceptabil unui număr mult mai mare de țări. La rândul lui, A. Goldberg a afirmat că "este o știre foarte îmbucurătoare, nu numai pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
că "românii s-au pregătit atât de bine pentru conferință încât au putut să pareze ușor manevrele contrare; în afară de aceasta, cerințele lor au fost atât de excelent formulate, încât nimeni nu a putut să se pronunțe împotriva lor"; presa canadiană releva că "România a deținut vedeta în cadrul unei agresivități a țărilor mici"; Corriere della sera sublinia că poziția românească este "justă, logică și principială" și releva "demnitatea cu care România și-a menținut punctul de vedere"; să reținem în final opinia
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de excelent formulate, încât nimeni nu a putut să se pronunțe împotriva lor"; presa canadiană releva că "România a deținut vedeta în cadrul unei agresivități a țărilor mici"; Corriere della sera sublinia că poziția românească este "justă, logică și principială" și releva "demnitatea cu care România și-a menținut punctul de vedere"; să reținem în final opinia unui comentator britanic, potrivit căreia "Reprezentanții români au venit la Helsinki cu o linie bine definită, fundamentată principial, ceea ce le-a permis să ia inițiative
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ei în închipuirea rapsodului popular. Punerea în scenă e măreață, dicțiunea - grandilocventă. Un retorism solemn, dar monocord trădează lecturi hugoliene. Dar A. nu are, totuși, vocația sublimului. Exotisme de Orient colorează legende cum sunt Hodja Murad Pașa și Guarda Saraiului. Relevând însușiri de picturalitate, Pohod na Sybir conturează un tablou sumbu, apăsător. Omagiind bravura soldaților români în Războiul pentru Independență, ciclul Ostașii noștri (1878) evocă, pe un ton hâtru (care anunță maniera lui G. Coșbuc) ori de înțelepciune gravă, bătrânească, o
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
dintre imanent și transcendent revine în Cântece de îngropat pe cei vii (1993), unde, deși nu se abandonează metafizicii, poezia își asumă comunicarea cu celestul, pentru că imagistica ascensiunii poate funcționa ca terapie a stărilor depresive. Dar versurile din Complicitate (1998) relevă că întreținerea unor relații paradisiace cu lumea este iluzorie, întrucât ea a căzut din starea edenică într-o stare de egolatrie unde nu se mai află nici judecată, nici pedeapsă. Orice întâlnire esențială se vede amânată: nașterea - vinovată - a omului
ALUI GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285313_a_286642]
-
adaugă acum alte 49 de tipuri și două subtipuri. La același nivel științific se ridică volumul următor, Balada familială. Tipologie și corpus de texte poetice (1983). Volumele Cântecul nostru bătrânesc (1986) și Repere și popasuri în cercetarea poeziei populare (1989) relevă în A. un teoretician deschis unei palete foarte largi de probleme. Al. I. Amzulescu a desfășurat o activitate folclorică completă, executând absolut toate operațiile pe care le pretinde stadiul actual al dezvoltării disciplinei științifice căreia i s-a dedicat, putându
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
datorită tocmai deosebirilor lor de formație și de optică literară, numai pe temeiul unor nostalgii și al aspirației comune de a reda suflu de viață scrisului românesc pe tărâm străin. Faptul e simptomatic, plin de învățăminte și merită să fie relevat ca atare.” Sunt invitați să colaboreze toți cei „pe care îi interesează fenomenul literar românesc în exil”, revista fiind deschisă și „tuturor scriitorilor români aflați în alte țări” decât Franța. Publică versuri Nicu Caranica, George Ciorănescu, Ioan Cușa, Ion Pârvulescu
ANOTIMPURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285378_a_286707]
-
la „Luceafărul” (1960). Alte colaborări, la „Viața studențească”, „Argeșul”, „România literară”, „Literatorul”. Unele articole sunt semnate cu pseudonimele Raveda și Ioniță Călmățui. Placheta de versuri Minunea de a trăi (1970) și, mai târziu volumul Măsurând cu lacrima ființa ta (1993) relevă un poet de inspirație htonic-folclorică, cu reminiscențe și rezonanțe, pe alocuri, din Lucian Blaga, vădit îndatorat unor tendințe din lirica modernă și chiar modernistă. Notabile sunt versurile de evocare a atmosferei sumbre de secetă și război, precum și meditațiile pe tema
ANDREIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285354_a_286683]
-
ales „jocurile”, multe emisiuni sportive, reality-show-urile și altele. De regulă, astfel de „false mesaje” construite și transmise în diferite forme discursive ale programelor de televiziune sunt periculoase prin incapacitatea copiilor de a le da o semnificare și înțelesuri care să releve pericolul lor potențial pentru conduită. În cercetarea noastră au fost luate în considerare (ca abordare semio-discursivă) mecanismele discursiv-reprezentaționale care amplifică potențialul de impact negativ al conținuturilor violenței televizuale. Absența consecințelor negative, după grade de nocivitate (reprezentarea violenței ca cea mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
din Homo videns, după care omul crescut în fața televizorului, dominat de video-cultura televizuală riscă să devină și să rămână un „video-copil”, prizonier al „postgândirii” sărăcit de cultură și de autonomie reflexivă, investigațiile noastre susțin punctual unele dintre fenomenele și tendințele relevate de Sartori. Mai întâi, chiar dacă există unele schimbări cu vârsta în consumul televizual, atât copiii cât și adolescenții intră în categoria marilor consumatori de televiziune și, corelativ, în aceea a micilor consumatori de carte, ei situându-se precumpănitor într-o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
scenelor de violență vizionate la televizor în relațiile cu cei din jur) și frica (sentimentul permanent de teamă și nesiguranță în viața de zi cu zi). Analiza transversală a efectelor pe termen scurt pe care le poate avea violența televiziuală, relevă faptul că efectul de imitație a actelor violente este scăzut, pentru toate vârstele cuprinse între șapte și 18 ani (sub 5%). Tulburările de somn sunt mai frecvente la vârstele de 7-9 ani (între 10% și 15%) și scad până la 3
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
CNA, decembrie 2004. Percepții și urmări ale violenței din desenele animate Percepția cantității de violență din desenele animate La nivel perceptiv, cantitatea de violență din aceste genuri televizuale este însă cu totul diferită față de nivelul obiectiv. Astfel, datele ne-au relevat faptul că atât copiii, cât și adolescenții (adică toți cei cu vârste între 7-18 ani) au următoarea percepție asupra violenței din filme și desene animate: EMBED Excel.Chart.8 \s Figura 13. Analiza comparativă a percepției conținutului de violență pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
am făcut referire și-a propus să afle percepția copiilor despre principalele surse de informații referitoare la o serie de valori (pozitive sau negative) precum și la o serie de concepte des uzitate (sex, violență etc.). Rezultatele obținute din analiza datelor relevă că, de la TV, copiii din această categorie de vârstă, spun că învață despre violență (66,97%), vedetism (58,80%), agresivitate/vulgaritate (54,72%) îmbogățire (33,21%), lipsă de scrupule (30,31%, în contextul în care 59,44% dintre respondenți aleg
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
opoziția dintre clasa de mijloc superioară și clasa de mijloc inferioară precum și cea dintre vechea clasă de mijloc și noua clasă de mijloc. Clasa de mijloc reprezentată în această schemă atât pe axa verticală, cât și pe cea orizontală, se relevă ca fiind extrem de heterogenă în ceea ce privește tipul de capital deținut. Axa verticală reflectă inegalitățile de ordin economic din interiorul clasei de mijloc (venituri, consum, mod și stil de viață etc.) și opune clasa de mijloc superioară clasei de mijloc inferioare. Axa
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de mijloc superioară clasei de mijloc inferioare. Axa orizontală reflectă opoziția dintre vechea clasă de mijloc dominantă din punct de vedere al capitalului economic și noua clasă de mijloc dominantă din punct de vedere cultural, însă dominată economic. Educația se relevă astfel ca fiind mult mai importantă pentru noua clasă de mijloc decât pentru cei din vechea clasă de mijloc. Acumularea de capital cultural-educațional și creșterea posibilităților de convertire a acestuia în capital economic și social a fost principala sursă a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
studenți înscriși în sistemul de învățământ pe ani școlari/universitari și pe nivele de studii (Gal, 2002) Ani școlari Total populație școlară Nivel de studii PreșcolarPrimarGimnazialLicealProfesional/uceniciPostliceal/maiștri Distribuția populației școlare pe niveluri de învățământ relevă o creștere constantă a acesteia până la începutul anilor ’80 pentru toate nivelurile de învățământ. Nivelurile primar și gimnazial devin foarte accesibile pentru toate categoriile sociale, iar prin prelungirea progresivă a duratei obligatorii de școlarizare și gradul de accesibilitate al primei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
se observă la sfârșitul anilor ’80, majoritatea absolvenților de învățământ gimnazial se regăsesc în învățământul liceal. Măsurile aplicate la nivelul sistemului de învățământ au contribuit la creșterea gradului de mobilitate educațională. Studii recente asupra procesului de mobilitate socială (Căpățână, 2000) relevă faptul că, în 1999, 78% din populația de 25 de ani și peste avea un statut educațional diferit de cel al părinților. Acealși studiu însă subliniază faptul că, deși mobilitatea educațională este una ascendentă, predominantă este mobilitatea de gradul I
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
România avea o populație cu un nivel de educație preponderent mediu, iar evoluția socioeconomică din ultimul deceniu nu ne îndreptățește să credem că situația s-a schimbat foarte mult. Datele rezultate în urma Recensământului populației și locuințelor din 1992 și 2002 relevă faptul că, doar o pondere redusă din populația României a reușit să valorifice oportunitățile oferite de eliminarea restricțiilor de acces la educație, mai ales la nivel superior. Cauzele sunt atât de natură socială, cât și individuală. Tabelul 7. Structura populației
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]