5,397 matches
-
Transylvanie”(1907). b) acțiunea de formare a corpului de elită al geografilor români, realizată atât prin cursurile predate la Universitatea din Cluj, prin conferințele susținute În cadrul acesteia, a Academiei Române, a Societății Regale de Geografie etc. cât mai ales prin renumitele excursii de studii realizate pe diverse trasee montane din țară, În special prin cele trei excursii științifice, organizate În 1921, din Munții Retezat, cei Apuseni și ai Banatului. La aceste excursii practice de cercetare, informare și formare profesională au participat
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de o structură complexă. După unii autori, numele acestui lanț muntos ar deriva de la ,,Karpateapelativ iliro-tracic care Înseamnă stâncării, consemnat pentru prima dată de Ptolemeu și preluat În secolul XVI de către Mercator ,,Carpathus mons”[143:5] iar după alții, de la renumitul trib al geto-dacilor care locuiau În partea Carpaților Orientali de astăzi și la estul acestora, ce purta numele de ,,Carpi”. Acest impresionant lanț montan al Europei, a fost Împărțit În trei mari grupe și anume: a) Grupa Carpaților Nord-Vestici, care
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
situate În scoarța terestră, susceptibile să fie valorificate Într-o anumită Împrejurare sau Într-un anumit moment ”. Însă, pentru o adîncire a problematicii luate În studiu, vom reda mai jos și specificările unor cunoscute și apreciate dicționare străine. Astfel, În renumitul și apreciatul dicționar Larousse die XXe siécle en six volumes, Paris, ediția 1933, se arată că „potențial” (adj.), reprezintă ceva „care nu exprimă decît poosibilitatea , condiționată a unei acțiuni”, iar ca substantiv - „ceea ce se poate produce” [159]. Prin resursă, Într-
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
a o determina” 30 ca bun material, ca bun cultural „de creație artistică, tehnică sau științifică cu anumite calități originale”, dar și „ca bun național, de semnificație istorico - socială, În timp pe teritoriul național” 30 . O poziție oarecum diferită prezintă renumitul arhitect Mircea Popa, care deși apreciază În mod just că uneori „ distrugerea unui monument Înseamnă distrugerea unei epoci, a unei culturi” totuși arată În continuare că „ În genere nu se poate stabili o valoare economică, excepție facînd obiectivele din aceeași
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Cindrel spre nord-est și Șureanu din estul Depresiunii Hațegului - și respectiv cel din Godeanu de unde pornesc spre vest, Munții Retezat și VÎlcan, spre nordvest, Munții Tarcu și Cernei și respectiv Mehedinți spre sud-vest; m) Existența primului și a celui mai renumit parc național, respectiv Parc Național Retezat, declarat din 1935 și care are o suprafață de protecție de aproximativ 20.000 ha din care 1800 ha, reprezintă Rezervație Științifică (cuprinsă Între Lacul Gemenele - Tăul Negru - Valea Dobrun etc.). Teritoriul Carpaților Meridionali
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Roșu - 3, Durău - 2, Borșa - 4, Izvoarele - 4 și Vatra Dornei - 2, etc.) și 15 În Carpații Occidentali (Semenic - 6, Stîna de Vale - 3, Valea Drăganului - 3, Padeș - 2, etc.). Important este de reținut și aspectul prin care cele mai renumite stațiuni de practicare a sporturilor de iarnă din țara noastră - unele din ele fiind de nivel mondial se află În Carpații Meridionali (Poiana Brașov, Predeal, Sinaia, Păltiniș, Muntele Mic), și vin rapid din urmă: Straja, Parâng, Șureanu, Iezer - Păpușa etc.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cu istoria și civilizația dacilor și romanilor, poate fi Întîlnită - vizitînd cetățile dacice, castrele romane, ca și probele ce dovedesc continuitatea noastră neîntreruptă În spațiul CarpatoDanubiano - Pontic, ce ne-au rămas drept mărturie. De pildă la Sarmisegetuza, de la Grădiștea Muncelului, renumita capitală a statului dac, ca și În alte cetăți se reflectă ca Într-o oglindă Întreaga diversitate a civilizației dacilor, nu numai În domeniul construcțiilor de apărare (prin folosirea exemplară a avantajelor terenului), dar și a culturii lor spirituale. Carpații
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
vizitează azi Sarmisegetuza de pe Dealul Grădiștei (cca 1200 m altitudine) din Munții Orăștiei - capitală a Daciei ce ocupa un spațiu de 30000 m2 pot vedea la fața locului ruinele zidurilor, complexul de sanctuare (incinta sacră) printre care și cel al renumitului calendar dacic, apoi urmele așezărilor civile. În arealul Carpaților Meridionali au fost descoperite pînă În prezent peste 23 de cetăți dacice și numeroase alte așezări din această perioadă, după următoarea distribuție: Alba - 4, Argeș - 1, Brașov - 1, Caraș-Severin - 2, Hunedoara
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Meridionali, În special În cele mai retrase, dar și pe traseele de mare circulație turistică. Acest din urmă aspect se observă mai bine din analiza repartiției pe localități a vetrelor folclorice care În linii mari este următoarea: Săsciori (Alba) - centru renumit pentru cusături - țesături; Cetățeni - covoare, DÎmbovicioara - etnografie și folclor, Dragoslavele - folclor, etnografie și Lerești - port popular, arhitectură populară, Rucăr - etnografie și folclor tipic zonei Muscelului,(Argeș); Bran - etnografie și folclor, Sirnea - costume populare, Fundata - etnografie și folclor, (Brașov); Cornereva - etnografie
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
a lua contact cu specificul național, dar și cu cel modern, ambele contribuind la crearea unei ambianțe plăcute de mare satisfacție. Rețeaua unităților gastronomice din Carpații Meridionali este dezvoltată și nuanțată pe toată suprafața lor. În mod concret, pornind de la renumitele restaurante și crame cu specific național și local, urmate de restaurantele de lux și continuînd cu expresurile, plăcintăriile, cofetăriile, barurile, bufetele și continuând inclusiv cu elementele componente ale comerțului stradal, În toate aceste categorii de unități pot fi servite diverse
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
se cunoaște deja, turismul montan modern nu mai poate fi conceput și practicat fără utilizarea marcajelor turistice, de aceea o strategie adecvată În acest domeniu este mai mult decît necesară, mai cu seamă dacă problema se pune În cazul unei renumite stațiuni ca Herculane. În mod real această strategie trebuie să aibă În vedere practica internațională În domeniu și normele Federației Române de Turism - Alpinism iar marcajele să fie realizate pe traseul: Piața Hercules - Parcul stațiunii - Rezervația Domogled - Crucea Albă - pe
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
romanilor cu care să se facă propagandă peste hotare; 13) Revitalizarea și reorientarea activității casei de cultură, inclusiv printro colaborare mai strînsă, cu căminele culturale din principalele centre etnofolclorice din zonă. 5.5.4. Băile Olănești - uzină de dizolvat pietre Renumită În țara noastră, ca și pe plan mondial, pentru tratarea unor afecțiuni ale rinichilor, căilor urinare și ale glandelor anexe, boli alergice pe fond hematic, metabolice și de nutriție (diabet, obezitate, gută) dermatologice, respiratorii, ORL etc.,Stațiunea Băile Olănești este
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
multicolore și pîlcurile de molizi ce se prelungesc din pădurea ce acoperă o bună parte a Cristianului Mare, stațiunea Poiana Brașov privită În toate componentele sale (bază materială de cazare, gastronomică, de agrement, calitatea serviciilor etc.) se constituie Într-o renumită și apreciată perlă a turismului european și mondial. Creație contemporană-a doua jumatate a sec. 19-, stațiunea Poiana Brașov, poate fi denumită pe drept cuvînt stațiunea fanion a turismului românesc, dispunînd În prezent de o excelentă carte de vizită internă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
1848-1904), participant la războiul de independență din 1877, autor Tudor Panaint; - etnografie și folclor: - echipe de fluierași, centru artizanal, o secție a sălii populare de artă pentru olărit, - centru de ceramică, important centru de pictură pe sticlă, satul Laz, centru renumit de cusături-țesături, - renumite tîrguri de oi cu veche tradiție; - hidrocentrala cu lac de baraj la Tău. SĂLIȘTEA. - m. arh.: Schitul Lactea cunoscut pentru activitatea culturală românească (sec. XVII), aici a funcționat și o importantă școală românească și un centru de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
războiul de independență din 1877, autor Tudor Panaint; - etnografie și folclor: - echipe de fluierași, centru artizanal, o secție a sălii populare de artă pentru olărit, - centru de ceramică, important centru de pictură pe sticlă, satul Laz, centru renumit de cusături-țesături, - renumite tîrguri de oi cu veche tradiție; - hidrocentrala cu lac de baraj la Tău. SĂLIȘTEA. - m. arh.: Schitul Lactea cunoscut pentru activitatea culturală românească (sec. XVII), aici a funcționat și o importantă școală românească și un centru de cultură. ȘUGAG. - centru
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
1929), care a publicat primul tratat din lume asupra ecuațiilor integrale; - Întinse suprafețe de livezi cu meri; GLIMBOCA. - m.i. și și arh. supranumit „Voronețul Banatului”; MARGA. - m. arh. populară: moară de apă cu vîrteje; - vatra folclorică și etnografică, cor renumit a Asociației culturale Mărgana (Înființat În 1902), corul Canon al școlii generale; - muzeu sătesc și școlar (etnografie și folclor); - m. m. Închinat corului cu inscripția „Omagiu cîntecului” ridicat de coriștii „Asociației Margana” cu ocazia sărbătorii a 75 de ani de la
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Stoica de Hațeg, Începutul secolului XIX; MUNTELE MIC. - linie de telescaun; - pârtii de schi; - hoteluri, vile, pensiuni, cabane; - stațiune climatericĂ pentru odihnă și sporturi de iarnă; OBREJA. - monument comemorativ; - vatra folclorică și etnografică, formație de dansuri laureată, formație de cor renumită; - locul nașterii cîntărețului de muzică populară (doine) Achim Nica; OȚELUL ROȘU. - colecție de etnografie (particulară); - hotel Bistra; - pensiuni turistice. TURNU RUIENI. - săpături arheologice - urme materiale din epoca prefeudală și feudală; - m. arh. și tehnică populară: mori cu roată verticală; - turnul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
calcaros cu numeroase doline cunoscut sub numele de „CÎmpul peșterii” de la care se poate ajunge la „Peștera Mare”, - m.n.: cheile Topolnița. - vatră folclorică și etnografică; - datini și obiceiuri: „Aretu” ținut toamna cînd se desfac turmele de oi; - formație de dansuri renumită - ansamblul folcloric din satul Costești; - formație de fluierași; - centru artizanal; - elemenete deosebite de port popular; - lacuri cu caracter temporar Balta și Gornovița; - izvoare de ape minerale; - mari crescătorii de vaci; - condiții optime pentru sat turistic. BAIA DE ARAMĂ. - m. arh.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Bobaița Cetate dacica de pamant la Bobaita si monument de arhitectura populara Cula de Lazu OBÎRȘIA CLOȘANI. - m.arh.populară: case specifice zonei; - centru de prelucrare a lemnului: lăzi de zestre, În special cele realizate Între anii 18801910; - vatră folclorică; - ansamblu renumit de dansurti „Obîrșia Cloșani”; - centru artizanal; - mari crescători de oi. PODENI. - m. arh. pop. -case țărănești tradiționale; - vatră folcorică; - elemente de port popular. PONOARELE. - m.arh. - biserica din lemn „Sf. Nicolae” (aprox. 1763); - m. arh. - biserica veche ridicată de călugărul Nicodim
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
8], democrația a fost exclusivă, iar Republică masculină. Noțiunea de progres, schemă comoda care adoarme vigilenta contemporanilor, rămâne fără soluționare pentru destinul femeilor secolului al XIX-lea. Ruptură revoluționară încearcă să rezolve problemele seculare ale relațiilor dintre genuri (reflectate în renumitele dispute querelle des femmes, querelle des sexes și querelle du mariage). Va fi nevoie de un secol pentru a pune în acord mentalitățile cu universalitatea principiilor de la 1789. În ciuda dezbaterilor permanente, femeia ca individ social se înscrie între tutela tatălui
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
vivacitate, deschidere, spontaneitate, nervozitate, instabilitate, frivolitate, grație, diletantism, obsesia modei, spirit rebel, individualism, gust, elegantă, rafinament, necesitate de excitare și de divertisment [p.96]. Alte surse menționează de asemenea versatilitatea, spontaneitatea și deschiderea parizienilor. Parizianul se caracterizează prin gustul și renumitul sau chic parisien, si este predispus spre lux, exces, rafinament. Consultând și alte lucrări, vom observa că repertoriul de trăsături ale Parizianului/ Parizienei este relativ constant, iar organizarea lor într-un sistem confuză și fluctuanta. 95 Opinia curentă în care
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Éducation sentimentale (apariție vestimentară). 170 Scenele orizontale și verticale urmează tradițiile teatrului medieval (separat în zone semnificative de esență biblică), distribuind personajele conform principiilor scenografiei (spectatori și actori). 171 Podurile dintre român și teatru funcționează prin "scenariile" teatrale ale romanelor renumite, transformate în melodrame (gen menit cu predilecție educației și edificării poporului): L'Arlesienne, 1872 de Daudet, Renée de Zola (adaptare a românului La Curée), alte adaptări ale romanelor lui Zola cum ar fi L'Assomoir, 1879; Sapho, 1885; Germinie Lacerteux
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
table, leș verres de Bohême, diversement colorés, faisaient au milieu des fleurs et des fruits comme une illumination dans un jardin" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.186, 80-81]. 282 "Mitul digestiei" găsește în literatura franceză de la Rablais încoace imagini pe potriva renumitei sale gastronomii. Literatura de la începutul Republicii a Treia, observă M.-C. Bancquart [p.12], este marcată de fascinația hranei. În acest sens, Flaubert este scriitorul model al meselor gigantice. Considerate substitut al unei sexualități care nu poate fi descrisă direct
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
și al ornamentelor grațioase care personalizează toaletă. Creațiile sale feerice și facturile importante care le însoțesc sunt celebre prin aroganță lor. Cele mai vestite Pariziene fac coadă în anticamera să. Mai mult decât orice poet sau pictor, Charles Worth, stilist renumit din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, reușește să creeze aură modei și să o promoveze la rang de artă a timpurilor moderne. Worth inventează ceea ce numim astăzi haute couture. 397 "Elle portait très crânement, sur
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
et sublime! En un moț, cette année le genre troubadour est généralement adopté. Le genre dédaigneux de l'école byronienne a fait son temps" [Girardin, 1843, p.92]. 404 Zola însoțește fastuoasele toalete ale Parizienelor cu notă de plată a renumitului creator de modă, la fel de impresionantă că și rochia: "une note de Worms, montant à cent trente-six mille francs, un chiffre" [Zola, La Сurée, p.220]. Costul toaletelor atinge proporțiile unei averi: "Elle porta des chemises et des peignoirs d'un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]