5,422 matches
-
rasa din trecut, de a experimenta o nouă formă de sociabilitate conferă construcției marilor ansambluri atributele unui proiect deosebit de modernizare socială, de "geneză a unei alte societăți"127. Marile ansambluri cu locuințe standard păreau mai apte să servească drept creuzet republican, fiindcă forma lor promitea ștergerea distincțiilor dintre clase, unificarea atitudinilor și a modurilor de viață. Virtuțile civilizatoare ale locuinței standard Ideologia modernistă a marilor ansambluri prelungește și actualizează doctrinele concepute în secolul al XIX-lea în privința locuinței muncitorești. Această ideologie
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
astfel instrumentul privilegiat al statului în procesul urbanizării Franței. Epoca de aur a planificării urbane a coincis cu afirmarea statului "gaullist", preocupat să iasă din incapacitatea guvernamentală care caracterizase regimul precedent. La începutul celei de-a V-a Republici, statul republican părea să aibă mai multă încredere ca oricând în capacitatea sa de a acționa asupra societății. Articularea politicii locuințelor cu dezvoltarea urbanismului operațional marchează, în 1958, avântul procesului de planificare urbană. Noi proceduri de urbanizare sunt create cu scopul de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
prin exigențele lor, accentuează un proces natural care ar trebui contracarat. Generalizarea repartizării fondate pe resurse conducea familiile cu același nivel al resurselor spre aceleași cartiere, fapt denunțat cu fermitate de către sociologi"201. Argumentarea, care nu rima cu valorile egalității republicane, preludiu al nenumăratelor avertizări asupra pericolului "transformării în ghetou" a peisajului urban francez, va invada dezbaterea publică în anii 1980. O a treia marcă a orbirii de care a dat dovadă urbanismul modern ține de disprețul față de locuința individuală, timp
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mod perfid de acest fenomen. Dacă cedăm mitului democrației directe făcut accesibil prin mijlocirea noilor tehnologii, calificăm în mod abuziv drept "politice" practicile care confundă informarea și comunicarea 490, deliberarea 491 și exprimarea, dispare însăși conștiința subdezvoltării noastre politice. Iluzionarea republicană și orașul mondializat Aglomerația urbană: aporiile "optimizării teritoriale" și promisiunile unei mai bune căutări a echității O nouă figură instituțională pare din ce în ce mai plebiscitată pentru a pilota orașele în căutarea reușitei metropolitane: aglomerația urbană aleasă pe baza sufragiului universal direct. Până în
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a se face auzite, de un context în care miza nevralgică este guvernarea orașelor. Dacă locuitorii periferiilor sensibile au putut fi desemnați ca "non-forțe sociale"537, clasele mijlocii par a constitui "o forță politică non-socială", desolidarizată de destinul cetății. Urmele republicane, ochelarii de cal ai democrației Ar trebui să ne temem atunci când constatăm cum cultura politică a Franței frânează constituirea unor dispozitive susceptibile să ofere ansamblului locuitorilor posibilitatea de a avea un parcurs rezidențial ascensional, singura perspectivă care ar putea evita
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
temem atunci când constatăm cum cultura politică a Franței frânează constituirea unor dispozitive susceptibile să ofere ansamblului locuitorilor posibilitatea de a avea un parcurs rezidențial ascensional, singura perspectivă care ar putea evita fragmentarea ce amenință orașul metropolitan. Mai întâi, modelul nostru republican recunoaște greu existența vitezelor diferite ale orașului, întrucât aceasta ar știrbi principiul egalității în drepturi a cetățenilor. Apoi, atunci când este imposibil să se mai nege rupturile dintre "orașele bogate, care nu îi primesc decât pe cei bogați, și orașele sărace
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
drepturi a cetățenilor. Apoi, atunci când este imposibil să se mai nege rupturile dintre "orașele bogate, care nu îi primesc decât pe cei bogați, și orașele sărace care nu găzduiesc decât săracii"538, dintre cartierele avute și cele dezmoștenite, restaurarea egalității republicane se formulează în termenii "echității spațiale", ai "reechilibrării teritoriale", sau ai "dezenclavizării", ca și când dând un nume pozitiv unui loc s-ar ameliora automat soarta oamenilor care trăiesc acolo. Fără îndoială, evocarea bunăstării unui teritoriu salvează ideea republicană, atât de esențială
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dezmoștenite, restaurarea egalității republicane se formulează în termenii "echității spațiale", ai "reechilibrării teritoriale", sau ai "dezenclavizării", ca și când dând un nume pozitiv unui loc s-ar ameliora automat soarta oamenilor care trăiesc acolo. Fără îndoială, evocarea bunăstării unui teritoriu salvează ideea republicană, atât de esențială pentru menținerea autorității acesteia. Astfel, atunci când au loc operații de reabilitare a centrelor orașelor, atunci când municipalitățile afișează voința de a canaliza gentrificarea, angajându-se să mențină locuințele populare, ele își justifică alegerea atât prin prisma prejudiciului pe
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cu populație numeroasă și activități dense. Celălalt unghi din care putem privi noțiunea de mixitate socială se referă la utilizarea ei politică. Consensul în jurul valorii de mixitate poate justifica politici cu intenții foarte variate; unele apar chiar la antipodul profețiilor republicane. În numele acestei mixități, municipalitatea a angajat în centrul orașului un program de renovare susceptibil să atragă clasele mijlocii superioare și, ca efect, să alunge categoriile cele mai nevoiașe. În numele mixității și al corolarului său, "pragul de toleranță", o comună sau
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
capabile să le facă să funcționeze. Comparând răspunsurile ce-au fost aduse în Franța și în Statele Unite crizei urbane, Jacques Donzelot, Catherine Mével și Anne Wyvekens 544 au oferit cheia preferinței franceze pentru "geniul locului". În Franța, teritoriul încarnează națiunea republicană. Doar statul este abilitat să intervină în configurarea sa. El este garantul libertăților individuale și piatra unghiulară a emancipării fiecărui individ de particularismul apăsător al comunității sale de origine (luminile civilizației împotriva obscurantismului culturilor). Pentru a reduce fractura urbană, Republica
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
teritoriu ca oricare altul. Generozitatea instituțiilor față de cei mai săraci apare astfel ca o negare a capacității lor de a se încrede unul în celălalt și de a se responsabiliza împreună pentru "a face societatea". Această demistificare a conștiinței noastre republicane nu ne scutește să dăm dovadă de vigilență în fața riscurilor pe care cecitatea democratică le creează de asemenea pentru coeziunea socială a metropolelor noastre. Dacă, istoric vorbind, "inventarea socialului"551 a făcut credibilă democrația dotând-o cu o miză concretă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
orașul fără să se preocupe de punctul de vedere subiectiv al locuitorilor. Protagoniștii acestui tip de acțiune publică aveau certitudinea platoniciană cum că adevărul nu poate veni de la cei mulți, nici nu le poate fi comunicat acestora. Într-un sistem republican care făcea din stat depozitarul științei societății, controlul politic al dezvoltării urbane a fost mai mult o afacere de stat decât o problemă legată de responsabilitatea edililor locali. Un prim pas către recunoașterea necesității de a integra aspirațiile cetățenilor în
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ce qu'il peut être, Paris, Maspero. Rancière Danièle (1979), "Le philanthrope et sa familie", Les Révoltes logiques, nr. 8-9, pp. 99-115. Scelle Georges (1924), "Le problème ouvrier", în La politique républicaine, lucrare colectivă cu ocazia campaniei electorale a Partidului Republican, Paris, Librairie Félix Alcan, pp. 333-388. Simon Jules (1977, 1861), L'ouvrière, Brionne, Gérard Monfort. Topalov Christian (1987), "Invention du chômage et politiques sociales au début du siècle", Les Temps modernes. Chômages et chômeurs, nr. 496-497, noiembrie-decembrie, pp. 53-92. Topalov
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
marilor grupuri de servicii urbane / 244 Primarul antreprenor politic? / 252 Democrația supusă riscului guvernării urbane / 255 Profesionalizarea gestionării urbane: eficacitatea pusă în pericol de depolitizare și corupție / 255 Punerea în scenă a democratizării: pervertirea liantului civic prin comunicare / 262 Iluzionarea republicană și orașul mondializat / 266 Aglomerația urbană: aporiile "optimizării teritoriale" și promisiunile unei mai bune căutări a echității / 266 Problema claselor mijlocii în condițiile guvernării orașului mondializat / 272 Urmele republicane, ochelarii de cal ai democrației / 278 Concluzie. Căile urbane ale democrației
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în scenă a democratizării: pervertirea liantului civic prin comunicare / 262 Iluzionarea republicană și orașul mondializat / 266 Aglomerația urbană: aporiile "optimizării teritoriale" și promisiunile unei mai bune căutări a echității / 266 Problema claselor mijlocii în condițiile guvernării orașului mondializat / 272 Urmele republicane, ochelarii de cal ai democrației / 278 Concluzie. Căile urbane ale democrației moderne / 287 Exigența unei guvernări mai reprezentative a orașului / 288 Promisiunile evaluării democratice / 290 Abrevieri / 297 Bibliografie / 301 Index / 319 CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
prea târziu pentru a împiedica flagelul parcelărilor defectuoase). 35 Jean-Pierre Gaudin, Technopolis. Crises urbaines et innovations municipales, Paris, PUF, 1989, p. 93. 36 Georges Scelle, "Le problème ouvrier", în La politique républicaine, lucrare colectivă redactată pentru campania electorală a Partidului Republican, Paris, Librairie Félix Alcan, 1924, pp. 359-360. 37 Vezi Jacques Donzelot, L'invention du social. Essai sur le déclin des passions politiques, Paris, Fayard, 1984 (reeditată la Seuil, "Point", 1994). 38 André Bruston, "Le socialisme municipal: tradition, illusion, trahison?", în
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
peut être (mai ales studiul prealabil al lui Alain Cottereau, care dezvăluie ceea ce textul lui Poulot sugerează), Paris, Maspero, 1980. 51 Putem urma ipoteza lui Alain Cottereau, potrivit căreia anticlericalismul s-a răspândit cu atât mai mult în rândul elitei republicane cu cât Biserica se dovedea incapabilă să obțină obediența clasei muncitorești. 52 Alain Cottereau, art. citat, 1976, p. 213. 53 "[...] Statul, pentru că poartă în el ideea civilizatoare prin excelență, pentru că este mai presus de orice dorințe excesive interesate [...]" (extras dintr-
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
naționale (Duroselle, 1990, 358-359). În Germania, Immanuel Kant publică la Koenisberg, în timpul revoluției franceze, în 1795, Pentru pacea perpetuă, unde, la fel ca și Rousseau, propune o confederație generală a statelor europene ale căror regimuri politice trebuie să fie însă republicane, întrucât numai în această formă de stat se poate obține consimțământul cetățenilor pentru a se declara război, sperând ca aceștia să-l limiteze sau chiar să-l elimine din raporturile statale (Duroselle, 1990, 358-359). O perspectivă asupra problematicii europene aduce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
la adăpost de orice remușcare. Mii și mii de francezi s-au devotat patriei lor; el, el s-a vândut pentru patria lui, ceea ce este mult mai sigur: geniul este atât de nestatornic în drumul său, încât un mare stat republican nu poate conta pe el decât plătindu-l foarte bine. De altfel, când este vorba de libertate, nu trebuie să te scumpești; iar fidelitatea contelui de Mirabeau dovedește generozitatea par tidei pe care o apără. Dacă a vorbit de câteva
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
nu trebuie să-i facem un merit din asta: de copii, regii sunt crescuți pentru a ști cum să se poarte la ceremonii.“ Ironie extrem de crudă, care are mai degrabă izul de corupție al Vechiului Regim decât sinceritatea și omenia republicană. Iubirea de sine era mobilul care a ridicat-o pe femeia aceasta până unde am văzut; o frământa fără încetare și nici n-o ascundea. Cu riscul de a-l coborî pe soțul ei la rolul unui automat și de
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
numele de libertate se instituiseră succesiv diferite moduri de tiranie, tirania era un bine și liber tatea un rău. Nu ajunsese să creadă că Republica poate fi dezonorată pentru că au existat niște ticăloși sau niște proști care și au zis republicani. Nu adoptase această doctrină bizară care pretinde că, oamenii fiind corupți, trebuie să dai unora dintre ei cu atât mai multă putere; ea simțise, dimpotrivă, că trebuia să li se dea mai puțină, adică, în instituții chibzuit combinate, să fie
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
politic, diplomat, isto ric. Din 1820 până în 1830 participă la opoziția liberală. Senator, membru al Academiei Franceze; a scris, printre altele, bio grafia politică a lui Royer-Collard ă1861), portretizat în pre zentul volum de Charles de Rémusat. Revo luționar francez, republican fanatic, conspirator. Studiază dreptul la Paris către 1830. Intră în legătură cu membrii de frunte ai partidului republican. Ia parte la toate comploturile împotriva lui Ludovic Filip și este unul dintre insurgenții din 1834. Este reținut timp de cinci luni. În 1836
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Franceze; a scris, printre altele, bio grafia politică a lui Royer-Collard ă1861), portretizat în pre zentul volum de Charles de Rémusat. Revo luționar francez, republican fanatic, conspirator. Studiază dreptul la Paris către 1830. Intră în legătură cu membrii de frunte ai partidului republican. Ia parte la toate comploturile împotriva lui Ludovic Filip și este unul dintre insurgenții din 1834. Este reținut timp de cinci luni. În 1836 este acuzat pentru fabricare * Numele marcate printr-un sunt ale persoanelor care constituie obiectul unui portret
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
intervențiilor lui Victor Hugo, Ludovic Filip îi comută pedeapsa în muncă silnică pe viață; este eliberat în urma Revoluției de la 1848. Devine președinte al Clubului Revoluției. Protestează contra reprimării mișcărilor socialiste din Rouen. Este inculpat pentru tentativă de răsturnare a guvernului republican și este din nou încarcerat, în același an, 1848, până în 1854, când este grațiat de Napoleon al III-lea; este exilat la Bruxelles, apoi în Spania, în sfârșit la Haga, unde moare. Avocat, om politic, membru și orator al Adunării
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
și astăzi. Textul lui Sainte-Beuve îl menționează în perioada Consulatului ă1799-1804), în cadrul căruia Bonaparte este prim-consul. BLANQUI, LOUIS AUGUSTE ăPuget-Théniers, 1805 -Paris, 1881). Revoluționar socialist utopist; a participat la revoluția din 1830, după care a devenit șef al opoziției republicane și apoi socialiste; a fost unul dintre conducătorii manifestațiilor munci torești din februarie-mai 1848; a jucat un rol important în cadrul Comunei din Paris. Ideile sale, care l-au făcut să stea în închisori 36 de ani din cei 76 pe
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]