4,965 matches
-
demonstrativ. Douăzeci de secole mai târziu, atenția retoricii se îndreaptă spre literatură, spre arta discursului frumos, oral sau scris, centrându-se pe figurile retorice. În funcție de natura mecanismelor performative pe care le studiază cu predilecție, se poate discuta despre retorică argumentativă, retorică metafizică, retorică textualistă, retorică poetică 1. Retorica argumentativă studiază, în principal, mecanismele logice prin care un discurs poate deveni performant. Retorica metafizică studiază mecanismele de ordin ideatic. Retorica textualistă analizează forma de organizare a unui text ca mijloc de influență
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
mai târziu, atenția retoricii se îndreaptă spre literatură, spre arta discursului frumos, oral sau scris, centrându-se pe figurile retorice. În funcție de natura mecanismelor performative pe care le studiază cu predilecție, se poate discuta despre retorică argumentativă, retorică metafizică, retorică textualistă, retorică poetică 1. Retorica argumentativă studiază, în principal, mecanismele logice prin care un discurs poate deveni performant. Retorica metafizică studiază mecanismele de ordin ideatic. Retorica textualistă analizează forma de organizare a unui text ca mijloc de influență, iar retorica poetică investighează
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
pe figurile retorice. În funcție de natura mecanismelor performative pe care le studiază cu predilecție, se poate discuta despre retorică argumentativă, retorică metafizică, retorică textualistă, retorică poetică 1. Retorica argumentativă studiază, în principal, mecanismele logice prin care un discurs poate deveni performant. Retorica metafizică studiază mecanismele de ordin ideatic. Retorica textualistă analizează forma de organizare a unui text ca mijloc de influență, iar retorica poetică investighează mijloacele stilistice de influență. De asemenea, se mai poate vorbi despre retorică aplicată la diferite domenii ale
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
religie, ecologie, justiție. Pentru arta elocinței, însă, discursul rămâne un eveniment comunicativ unic, al cărui impact poate fi analizat prin intermediul tehnicilor și mecanismelor argumentative, ideatice, textualiste sau stilistice. O altă știință preocupată de fenomenul discursivității, având totodată și unele rădăcini retorice, este pragmatica. Aceasta are sensul de "studiu al uzului limbii, privită nu ca sistem de semne, ci ca acțiune și interacțiune comunicativă"2. Definițiile pragmaticii sunt multiple. Pentru Charles Morris, pragmatica este acea parte a semioticii care tratează raportul dintre
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
se va plasa îndeosebi în interiorul analizei discursului, cel puțin în ceea ce privește termenii și asumpțiile metodologice de bază, însă nu sunt excluse achiziții din celelalte științe, în măsura în care acestea sunt necesare. Astfel, în analiza unor exemple nu se va putea renunța la instrumentarul retoric, care rămâne valabil pe acest palier. Folosirea unor concepte pragmatice, precum performanță, deictic, maximă, act de limbaj este justificată prin faptul că acestea se constituie în instrumente metodologice importante pentru toate științele care analizează limbajul. În plus, multiplicarea parametrilor condițiilor
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
mod obligatoriu o temă, termen care trimite la unitatea sa semantică. În acest context, introducem termenul de coeziune, prin care înțelegem un ansamblu de trăsături care asigură unitatea semantică a unui text. La nivelul formei textului, identificăm forme logice, mijloace retorice și suprastructuri specifice fiecărui tip de discurs. Termenul de forme logice trimite la structurarea unui text pe anumite tipare, definite ostensiv ca silogisme, raționamente condiționale, inducții. Mijloacele retorice sunt acele tehnici care organizează textul prin formule și proceduri precum ritm
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
semantică a unui text. La nivelul formei textului, identificăm forme logice, mijloace retorice și suprastructuri specifice fiecărui tip de discurs. Termenul de forme logice trimite la structurarea unui text pe anumite tipare, definite ostensiv ca silogisme, raționamente condiționale, inducții. Mijloacele retorice sunt acele tehnici care organizează textul prin formule și proceduri precum ritm, rimă, melodicitate, slogan etc. În sfârșit, termenul suprastructură este folosit de Van Dijk pentru a propune o schemă a compoziției textelor: "suprastructurile sunt forme convenționale care caracterizează un
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
vizibilă, a unui discurs, care trimite întotdeauna la un context specific. Am identificat două tipuri de organizare a textului: pe direcția conținutului, având ca mărci specifice coeziunea semantică și argumentarea; pe direcția formei, având ca mărci specifice coerența formală, însemnele retorice și suprastructura. Această diviziune este una esențială și va fi continuată, până la sfârșitul lucrării, cu o analiză pe aceleași niveluri a caracteristicilor textului jurnalistic și a manipulărilor prin intermediul acestuia. I.3. Condițiile de producere a discursului Termenul de condiții de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
astfel, o simplitate a discursului jurnalistic, care se referă la faptul că acesta este un produs standardizat, ușor de recunoscut și înțeles, care nu necesită o analiză de profunzime. Înțelegem prin așezare atractivă folosirea mijloacelor jurnalistice specifice și a mijloacelor retorice în organizarea textului. Mijloace jurnalistice specifice Indiferent de genul utilizat, textul se îmbogățește cu particularitățile suportului de transmitere, atunci când este vorba de organizarea lui internă. Astfel, în presa scrisă, o componentă principală a procesului de producere de sens o constituie
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
expuse. În aceste condiții, aceste pagini sunt de obicei viu colorate și conțin imagini. În interior, se utilizează în principal registrul alb-negru. În plus, paginile de interior au o tematică prestabilită, delimitând domeniile principale ale societății: economic, social, politic. Mijloace retorice Textul jurnalistic nu este unul unidimensional, cu sensuri univoce, după formatul discursului științific. De cele mai multe ori, înțelesul textului jurnalistic se mută pe domeniul subiectivului, fiind influențat atât de cel care interpretează, cât și de figurile de stil, modalitatea de prezentare
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
sensuri univoce, după formatul discursului științific. De cele mai multe ori, înțelesul textului jurnalistic se mută pe domeniul subiectivului, fiind influențat atât de cel care interpretează, cât și de figurile de stil, modalitatea de prezentare (tonul vocii, alegerea cuvintelor). La nivelul mijloacelor retorice, textul este regizat ca un spectacol. Intră în scenă tot arsenalul retoric, astfel încât să se obțină efectul dramatic dorit. Dramatizarea este o evoluție a strategiilor discursive care constă în amplificarea sentimentelor destinatarului 72. Cuvintele sunt folosite în modalitatea cea mai
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
se mută pe domeniul subiectivului, fiind influențat atât de cel care interpretează, cât și de figurile de stil, modalitatea de prezentare (tonul vocii, alegerea cuvintelor). La nivelul mijloacelor retorice, textul este regizat ca un spectacol. Intră în scenă tot arsenalul retoric, astfel încât să se obțină efectul dramatic dorit. Dramatizarea este o evoluție a strategiilor discursive care constă în amplificarea sentimentelor destinatarului 72. Cuvintele sunt folosite în modalitatea cea mai puternică, ele nu acceptă nuanțare. Spre exemplu, cuvintele criză, război, baie de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
înțeleagă în sensul opus. Calamburul constă în inventarea unor cuvinte noi, de obicei prin intermediul unirii a două cuvinte într-unul singur, sau a unor sensuri noi, prin posibilitățile diferite de concatenare a unei fraze. Utilizarea combinată și eficientă a mijloacele retorice este evidențiată în editorialul prezentat în fragment mai jos: "În plină pumnuială politică cu Băsescu, premierul Tăriceanu azvârle în populație cu computere-broască mici, verzi și cu gura mare când se cască. Aflat la strâmtoare, PSD-ul dădea școlarilor lapte, PNL
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
este un exemplu de utilizare performativă a resurselor ambiguității limbajului, putând fi interpretată în două feluri: 1. ca întrebare sinceră, caz în care răspunsul dat, pozitiv sau negativ, te pune în situația acceptării sau neacceptării tezelor articolului; 2. ca întrebare retorică, în condițiile în care nu există exemple la îndemână de administrare în spirit pomanagerial a resurselor de către Traian Băsescu. În plus, articolul mai introduce și un terț, instanțiat ca punct de reper negativ în domeniul acestui tip de management, Partidul
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
punct de reper negativ în domeniul acestui tip de management, Partidul Social Democrat. Editorialistul realizează un alt joc de cuvinte: "PSD-ul dădea școlarilor lapte, PNL le dă laptoape", care îi apropie și mai mult pe membrii comparației. Altă resursă retorică utilizată este ironia, prin apelativul "vedeta torpiloare a politicii românești" pentru Traian Băsescu, fost comandant de nave, dar și prin asocierea acțiunii de acordare de laptopuri cu alte activități incriminate ale PSD: "Tăriceanu preface micii și berea în plastic verzuliu
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
de nave, dar și prin asocierea acțiunii de acordare de laptopuri cu alte activități incriminate ale PSD: "Tăriceanu preface micii și berea în plastic verzuliu și-l bagă pe gâtul copiilor". Exemplul analizat ne arată cum pot fi folosire mijloacele retorice clasice în construcția discursivă de tip jurnalistic. Dublat de o utilizare adecvată a mijloacelor specifice, discursul jurnalistic poate deveni unul extrem de seducător. În concluzie, analiza impactului strategiilor de credibilizare și de seducție ne-a condus la evidențierea caracteristicilor acestui tip
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
caracteristicilor argumentabilității și acceptabilității. Raționalitatea exprimă necesitatea utilizării unor raționamente valide, în timp ce interesul publicului se referă la prezentarea spațiului public, prin raportare la condițiile actualității și proximității temei. În sfârșit, prin așezarea atractivă am înțeles mijloacele jurnalistice specifice și tehnicile retorice utilizate în organizarea textului. Discursul jurnalistic nu se poate defini complet doar prin caracteristici ale textului, ci este nevoie și de o examinare a contextului specific, pe linia condițiilor de producere și a universului în care acesta apare. II.3
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
de alte genuri jurnalistice. În plus, se remarcă centrarea reportajului pe acele informații care produc emoție. Contractul de comunicare specific reportajului este similar cu cel de la știre (prezentarea completă, imediată și clară a faptelor), la care se mai adaugă mijloacele retorice care permit creionarea specificului evenimentului produs într-un mod în care auditoriul să fie transpus în mijlocul desfășurării evenimentelor (spre deosebire de știre, reportajul se face la fața locului și pune în contact publicul cu specificul local). Interviul este "o conversație cu un
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
majorat șoferițele... Țineți aproape!" (Emanciparea femeii: de la cratiță la volan, Jurnalul Național, 10 ianuarie 2008) Acceptabilitatea unui text jurnalistic dispare în momentul în care acesta cuprinde remarci discriminatorii. Articolul redă o atitudine defavorabilă femeilor, indusă prin seria finală de întrebări retorice. Avem de-a face cu vagi urme de misoginism, forme mult mai explicite ale acestuia putând fi identificate în modalitatea în care o mare parte din mass-media prezintă acțiunile ministrului turismului Elena Udrea, denumită în cadrul articolelor ca "duduie" sau "sexi-brăileanca
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
larg, discursul jurnalistic presupune accesibilitatea informațiilor și comentariilor. Acest lucru se poate realiza și la nivelul formei. Așezarea atractivă vizează două categorii: mijloace jurnalistice specifice (care cuprind ilustrații, poziția, mărimea și ponderea unui materiale, titluri, tehnici de intervievare) și mijloacele retorice generale (figuri retorice). IV.4.1. Transformarea ilustrațiilor Ilustrațiile atrag privirea mai ușor decât un text și au un efect persuasiv întrucât se transformă în argument pentru realitatea celor prezentate de articol. Fotografiile pot schimba sensul unui articol și decredibiliza
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
presupune accesibilitatea informațiilor și comentariilor. Acest lucru se poate realiza și la nivelul formei. Așezarea atractivă vizează două categorii: mijloace jurnalistice specifice (care cuprind ilustrații, poziția, mărimea și ponderea unui materiale, titluri, tehnici de intervievare) și mijloacele retorice generale (figuri retorice). IV.4.1. Transformarea ilustrațiilor Ilustrațiile atrag privirea mai ușor decât un text și au un efect persuasiv întrucât se transformă în argument pentru realitatea celor prezentate de articol. Fotografiile pot schimba sensul unui articol și decredibiliza un actor social
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
a acestui atribut facilitează interpretarea conținutului articolului în sensul dorit de inițiator. Cu atât mai mult cu cât respingerea mașinii pe criterii de marcă evidențiază această caracteristică prezumată a fostului premier. IV.4.4. Manipularea prin mijloace jurnalistice și figuri retorice Mijloacele specifice jurnalistice se acompaniază cu figurile retorice pentru realizarea manipulării, prin realizarea unei construcții textuale unilaterale, care impune un sens specific, delegitimând orice altă posibilitate de interpretare. Manipularea prin figuri retorice vizează posibilitățile de influențare tehnici precum întrebarea retorică
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
sensul dorit de inițiator. Cu atât mai mult cu cât respingerea mașinii pe criterii de marcă evidențiază această caracteristică prezumată a fostului premier. IV.4.4. Manipularea prin mijloace jurnalistice și figuri retorice Mijloacele specifice jurnalistice se acompaniază cu figurile retorice pentru realizarea manipulării, prin realizarea unei construcții textuale unilaterale, care impune un sens specific, delegitimând orice altă posibilitate de interpretare. Manipularea prin figuri retorice vizează posibilitățile de influențare tehnici precum întrebarea retorică, generalități, peiorative, dar și influențe ilegitime ale așezării
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
4.4. Manipularea prin mijloace jurnalistice și figuri retorice Mijloacele specifice jurnalistice se acompaniază cu figurile retorice pentru realizarea manipulării, prin realizarea unei construcții textuale unilaterale, care impune un sens specific, delegitimând orice altă posibilitate de interpretare. Manipularea prin figuri retorice vizează posibilitățile de influențare tehnici precum întrebarea retorică, generalități, peiorative, dar și influențe ilegitime ale așezării în pagină. Vom ilustra prin exemplul întrebării retorice, care reprezintă o modalitate de folosire indirectă a limbajului, în care influența se realizează prin intermediul unei
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
retorice Mijloacele specifice jurnalistice se acompaniază cu figurile retorice pentru realizarea manipulării, prin realizarea unei construcții textuale unilaterale, care impune un sens specific, delegitimând orice altă posibilitate de interpretare. Manipularea prin figuri retorice vizează posibilitățile de influențare tehnici precum întrebarea retorică, generalități, peiorative, dar și influențe ilegitime ale așezării în pagină. Vom ilustra prin exemplul întrebării retorice, care reprezintă o modalitate de folosire indirectă a limbajului, în care influența se realizează prin intermediul unei întrebări construite de așa natură încât să se
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]