3,569 matches
-
familiilor de crimă organizată, cunoscute și în prezent. De asemenea, originea etimologică a termenului are diferite izvoare. Cele mai demne de menționat ar fi a lui Novacco (1959) și Lo Monaco (1990). Primele organizații mafiote tradiționale au apărut în comunitățile sătești pe la începutul secolului al XVIII-lea, având ca arie de acoperire Sicilia. Chiar și astăzi, comunitățile rurale constitue punctul de plecare în formarea bandelor criminale, ca modele de organizare, metode și tehnici de impunere. Mafia italiană funcționează prin respectarea sferelor
Mafia (organizație) () [Corola-website/Science/302490_a_303819]
-
Rusia la Marele cnezat al Moscovei). Între 1809-1917, Finlanda, era numită "Marele Ducat al Finlandei" ("Velikoe Cneajestvo Finlandskoe"). În Banatul medieval până târziu, în perioada imperială, cneazul era numit "chinez". Satele românești și cele sârbești erau conduse de către un cneaz sătesc, care era veriga de legătură între comunitate și domnul de pământ sau autoritatea statală. El îmbina funcția administrativă a unui primar cu cea fiscală, de perceptor. În perioada imperială a existat și instituția obercneazului, un cneaz superior, șeful unui grup
Cneaz () [Corola-website/Science/302883_a_304212]
-
veriga de legătură între comunitate și domnul de pământ sau autoritatea statală. El îmbina funcția administrativă a unui primar cu cea fiscală, de perceptor. În perioada imperială a existat și instituția obercneazului, un cneaz superior, șeful unui grup de cneji sătești.
Cneaz () [Corola-website/Science/302883_a_304212]
-
La mijlocul secolului al XIX-lea, mai puțin de o jumate dintre țăranii ruși erau iobagi. Populația rurală locuia în gospodării "dvori", care împreună formau satele mici "derevni" sau cele mai mari "selo". Satele erau conduse de "obșcina" sau "mir" (obștea sătească) - o unitate autosuficientă și autonomă care se întindea pe o suprafață cu o rază de aproximativ 10 km. Erau aproximativ 20 de milioane de "dvori" (gospodării), aproximativ 40% din ele numărând între șase și zece membri. Fiecare obște avea o
Abolirea iobăgiei în Rusia, 1861 () [Corola-website/Science/302884_a_304213]
-
a întări imperiul din punct de vedere militar și politic, au fost puse în aplicare o serie de reforme economice. Ca parte a acestor schimbări era considerată și abolirea iobăgiei. Se credea în mod optimist că după abolirea iobăgiei, obștile sătești aveau să se destrame, pământurile aveau să se împartă între țăranii individuali, ceea ce avea să ducă la apariția economiei de piață. Împăratul Alexandru al II-lea, spre deosebire de tatăl său, era dornic să rezolve această problemă. Pornind de la o petiție a
Abolirea iobăgiei în Rusia, 1861 () [Corola-website/Science/302884_a_304213]
-
a făcut parte din moșia Buzeștilor și, la ctitoria acestora Mănăstirea Călui, au învățat carte și fiii dobricenarilor până la înființarea școlilor din jur, după cum urmează: Acte, zapise, cărți de boieresc invocate pentru a dovedi vechimea satului, sunt găzduite de muzeul sătesc din Dobriceni ce ființează într-o fosta sala de clasa a școlii din Dobriceni, construită în anul 1934, recondiționata în primăvara anului 2007,structurată în cele cinci secțiuni distincte,pentru a îndeplini cerințele expunerii exponatelor, alături de vestigiile arheologice găsite pe
Dobriceni, Olt () [Corola-website/Science/298963_a_300292]
-
paroh Ioan Bălașa, tatăl marelui pictor Sabin Bălașa, originar din Dobriceni, care preot, numismat și arheolog pasionat, a scos la lumină făcând săpături, obiecte dintr-un mormânt de soldat trac.(Dealul lui Bucică). Obiectele se află în prezent la muzeul sătesc din Dobriceni, înființat în anul 1973 de către învățătorul Mircea Popescu, nepotul ctitorului școlii, muzeu condus astăzi de învățătorul Mihai Petrescu, strănepot al ctitorului școlii din sat, preotul învățător DUMITRU POPESCU, cel care dă și numele școlii satului. În 1997, odată cu
Dobriceni, Olt () [Corola-website/Science/298963_a_300292]
-
Mihai Petrescu. Alături de "Ziua școlii", în tradiție a intrat sărbătorirea "Zilei Satului", la 29 mai 2008 sărbătorind 419 ani de atestare documentara a satului Dobriceni. Cu ocazia sărbătoririi "Zilei Satului 2006", a avut loc în incinta muzeului, lansarea Monografiei "Muzeul Sătesc Dobriceni", care are ca autor pe învățătorul- muzeograf MIHAI PETRESCU - Dobriceni. Prezentarea monografiei a fost făcută de prof. Florin Rogneanu, directorul Muzeului de Artă "Jean Mihail" din Craiova, cu o prefață semnată de drd. Virgil Teodorescu directorul Inspectoratului pentru Cultura
Dobriceni, Olt () [Corola-website/Science/298963_a_300292]
-
într-un cadru festiv, a fost lansată lucrarea -MÂNA LUI SAU A OMULUI?-o monografie a dezastrelor naturale și antropogene din zona satului DOBRICENI, lucrare care-l are ca autor pe același învățător MIHAI PETRESCU. Începând cu anul 2005, Muzeul Sătesc organizează între 1 și 4 septembrie Tabăra de pictură "PLAIURI DOBRICENENE", care găzduiește artiști consacrați, membri ai U.A.P. din România, precum Nicolae Predescu, Alexandru Păscu, Ovidiu Bărbulescu, Monica și Cristian Dincă, Aurora Speranța, Dana Carmelia Popescu, Lucian Rogneanu, Vasile
Dobriceni, Olt () [Corola-website/Science/298963_a_300292]
-
absolvire s-a angajat în cadrul Poliției Imperiale Indiene (în Birmania), perioadă pe care o va povesti în romanul "Zile birmaneze" (1934). După ce a lucrat în Franța având profesii foarte diferite, s-a întors în Anglia și a deschis un magazin sătesc. Sub pseudonimul George Orwell, a scris articole pentru ziare și apoi, în prima sa carte " Fluierând a pagubă prin Paris și Londra" ("Down and Out in Paris and London") (1933), și-a descris experiența de scriitor de stânga. Aceasta este
George Orwell () [Corola-website/Science/299003_a_300332]
-
aceste denumiri. Ca unitate administrativ-teritorială în componența orașului Chișinău, sectorul Centru a fost constituit în 1941 și denumit inițial raionul Lenin. Conform Ucazului Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovenești din 1944 „Despre crearea Comitetelor împlinitoare, județene, orășenești raionale ale orașelor sătești ale RSS Moldovenești”, au fost create Comitete și Executive raionale în orașul Chișinău: Raionul Lenin, Stalin, Krasnoarmeisc. Primele alegeri au avut loc la 27 decembrie 1947. Comitetul Executiv al Sovietului Deputaților Truditorilor raionului Lenin al orașului Chișinău, în conformitate cu Constituția RSSM
Centru (sector din Chișinău) () [Corola-website/Science/304715_a_306044]
-
1947. Comitetul Executiv al Sovietului Deputaților Truditorilor raionului Lenin al orașului Chișinău, în conformitate cu Constituția RSSM, reprezintă organul executiv și decizional al Sovietului raional al Deputaților Truditorilor, aflându-se în subordinea Comitetului Executiv Orășenesc. În componența raionului Lenin se aflau sovietele sătești Botanica, Melestiu și Schinoasa. Prin Hotărârea Comitetului Executiv al Consiliului municipal Chișinău de Deputați ai Poporului nr. 11/77 din 25 iulie 1991, sectorului i se atribuie denumirea Centru. În prezent sectorul Centru are o populație estimată de 94,8
Centru (sector din Chișinău) () [Corola-website/Science/304715_a_306044]
-
Mihalache vicepreședinte. În concepția lui Mihalache, progresul țării nu consta în industrializare ci în agricultură. El milita pentru cooperative formate în mod voluntar de către țăranii improprietăriți la întoarcerea de pe front. Pentru a-și pune în aplicare ideile, a organizat obștea sătească de la Topoloveni-Argeș să producă rentabil pe suprafețe optime, asociindu-i pe țărani într-o cooperație cu rezultate notabile în plan economic și social. La Topoloveni, țăranii au beneficiat de școli superioare, de asistență medicală, de cămin cultural, de băi comunale
Ion Mihalache () [Corola-website/Science/303997_a_305326]
-
În 1835 Leșu figurează printre parohiile decanatului și vicariatului Rodnei, condus de Ioan Mărian, păstorit de preotul Daniel Mălai, care are în grijă 598 de suflete. Având experiență de dascăl, preotul Dănilă Mălai este cel care pune bazele unei școli sătești, făcând educația religioasă a copiiilor în propria sa casă. Antecedente au existat și în secolul anterior, însă o veritabilă școală sătească, stabilă, se contura abia acum. Activitatea sa în acest sens va fi continuată de Anton, fiul său. Preotul Anton
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
în grijă 598 de suflete. Având experiență de dascăl, preotul Dănilă Mălai este cel care pune bazele unei școli sătești, făcând educația religioasă a copiiilor în propria sa casă. Antecedente au existat și în secolul anterior, însă o veritabilă școală sătească, stabilă, se contura abia acum. Activitatea sa în acest sens va fi continuată de Anton, fiul său. Preotul Anton Mălai îi urmează tatălui său. S-a născut în 14 ianuarie 1804 în Năsăud și a studiat la Școala normală confesională
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
ție și dăscălia, care el acum de mulți ani, cu mare laudă și pentru puțină plată a purtat-o” . Era căsătorit cu fiica diacului din Măgura. Anton Mălai desăvârșește activitatea tatălui său în plan educativ, reușind să organizeze temeinic școala sătească din Leșu. În perioada 1837-1845 a primit de mai multe ori laude pentru educația religioasă a școlarilor. În 1839 a primit temporar administrarea parohiei greco-catolice din Măgura Ilvei. Realizarea cea mai importantă a preotului Anton Mălai a fost construirea bisericii
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
la vest de drumul național 67D, Târgu-Jiu - Peștișani -Baia de Aramă, drum în întregime modernizat, iar pe raza orașului drumul are o lungime de . Alte artere de circulație importante ce străbat localitățile orașului Tismana sunt: Lungimea rețelei de străzi, drumuri sătești și vicinale cuprinse în teritoriul administrativ al orașului Tismana este de 78 km, din care 70 % modernizați. În anul 2000 în Tismana este pusă în funcțiune o rețea de televiziune prin cablu, care la momentul actual asigură serviciile pentru un
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]
-
1110 femei. Gospodarii țineau prisăci, vii și livezi frumoase, erau lemnari, tâmplari vestiți. La 6 ianuarie 1873 zemstva județeană trimite la Strășeni primul medic cu studii superioare, pe doctorul Feodor Constantinovichi Scordeli. La 1 iulie 1877 satul avea o bibliotecă sătească, iar în anul 1910 avea 2 școli și o biserică. Din spusele celui mai bătrân locuitor din oraș I. Țurcanu în vârstă de 98 de ani, care a auzit din mărturisirile bunicului său, că undeva pe dealul Coșnei, un oarecare
Strășeni () [Corola-website/Science/298032_a_299361]
-
Denunțarea de comuniști". Potrivit ziarului Pentagon Papers închisorile erau "puțin mai mult decât lagărele de concentrare pentru inamicii potențiali ai guvernului" și aplicau tortura, indiferent dacă prizonierii erau comuniști sau nu. Guvernul Diem a desființat, de asemenea, alegerile pentru consiliile sătești de teama prezenței multor candidați Viet Minh, potențial câștigători, și a înlocuit autonomia administrativă rurală cu conducerea unor oficiali guvernamentali. Acest lucru a avut ca efect faptul că, între 1954 și 1957, în mediul rural s-a dezvoltat o disidență
Războiul din Vietnam () [Corola-website/Science/311982_a_313311]
-
mai 2011, Valeriu Streleț a fost ales președinte al fracțiunii parlamentare a PLDM, iar Tudor Deliu - vicepreședinte. La alegerile locale din iunie 2011, primele la care a participat, PLDM a obținut 299 funcții de consilieri raionali și municipali, 2923 consilieri sătești și comunali și 285 mandate de primari. Ca urmare a turului II de scrutin, PLDM a obținut în total: 3040 funcții de consilieri sătești și comunali, 301 funcții de consilieri raionali și municipali și 286 mandate de primari. Ulterior, la
Partidul Liberal Democrat din Moldova () [Corola-website/Science/312085_a_313414]
-
la care a participat, PLDM a obținut 299 funcții de consilieri raionali și municipali, 2923 consilieri sătești și comunali și 285 mandate de primari. Ca urmare a turului II de scrutin, PLDM a obținut în total: 3040 funcții de consilieri sătești și comunali, 301 funcții de consilieri raionali și municipali și 286 mandate de primari. Ulterior, la PLDM au mai aderat încă 3 consilieri și 27 primari independenți. La 24 septembrie 2011, a fost constituită Asociația Aleșilor Locali a PLDM. La
Partidul Liberal Democrat din Moldova () [Corola-website/Science/312085_a_313414]
-
Frisch, a pus în scenă un spectacol de muzică și dans, construit pe baza pieselor regăsite în codice. A fost aleasă ilustrarea zilei unei nunți; astfel, s-a apelat la un repertoriu variat - pe alocuri, evadând din cadrul codicelui - cuprinzând dansuri sătești, piese instrumentale, motete, madrigaluri, arii solistice ș.a. Pentru autenticitatea spectacolului, o parte din instrumentiști, cântăreți și dansatori au fost aleși dintre artiștii populari ai satelor transilvane; instrumentiștii au avut chiar scurte momente de improvizație. Spectacolul a fost susținut în Sibiu
Codex Caioni () [Corola-website/Science/311547_a_312876]
-
La vârsta de 15 ani, el a părăsit satul natal și s-a înscris la Școala agricolă din Râbnița. Foametea și tifosul l-au făcut în anul 1921, după absolvirea școlii, să revină în satul natal ca secretar al sovietului sătesc, bibliotecar, director al unui teatru de amatori. Pentru o scurtă vreme, a făcut parte și din orchestra muzicală sătească. În anul 1926, Verșigora este încorporat în Armata Roșie. În anul 1927, după finalizarea stagiului militar obligatoriu în Armata Roșie, el
Piotr Verșigora () [Corola-website/Science/311053_a_312382]
-
Foametea și tifosul l-au făcut în anul 1921, după absolvirea școlii, să revină în satul natal ca secretar al sovietului sătesc, bibliotecar, director al unui teatru de amatori. Pentru o scurtă vreme, a făcut parte și din orchestra muzicală sătească. În anul 1926, Verșigora este încorporat în Armata Roșie. În anul 1927, după finalizarea stagiului militar obligatoriu în Armata Roșie, el s-a înscris la cursurile Academiei de Belle Arte din orașul Odessa și după absolvirea studiilor universitare (în 1930
Piotr Verșigora () [Corola-website/Science/311053_a_312382]
-
pe Ernst să poposească la el, adunând formația pe care o conducea și oferindu-i o reprezentație. Ernst a fost impresionat de viteza, măiestria, rafinamentul formației, de repertoriul său și de acordurile unice. Ernst a realizat și faptul că formația sătească era una dintre puținele fanfare țigănești ce mai rămăseseră în România și, deși erau izolați de muzica contemporană, cântau într-o manieră destul de diferită de alte fanfare balcanice din sudul Serbiei, Macedonia, Bulgaria. Ernst a plecat hotarât să se reîntoarcă
Fanfare Ciocărlia () [Corola-website/Science/311048_a_312377]