4,482 matches
-
și viață, Lumea Fizicii este stânca prometeică ce nu are sens fără durerea cărnii înlănțuite de ea și sfâșiată de vultur. Cine poate să spună dacă este suficientă carnea pentru sațietatea vulturului și ce poate să facă stânca pentru a sătura poftele? Teoria bunului-simț Poziția specială a Economiei în raport cu modelele de cogniție este dată de faptul că deși în logica pură pentru a ajunge la adevăr trebuie cumva să ne întoarcem și la simțuri, în logica situațională întoarcerea fiului risipitor al
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sau „planificare” a nevoilor pe termen scurt, mediu și lung s-a dovedit (și se dovedește) a fi mai mult „inovativă” decât „prioritară” pentru multe comunități rurale din spațiul românesc. O explicație recurentă a eșecurilor de tipul „oamenii s-au săturat de planuri și planificări de pe vremea socialistă, când totul era pe hârtie și, în fapt, nu se făcea nimic” pare mai degrabă ad-hoc în condițiile în care dificultăți similare au fost întâmpinate în contexte socioculturale și politice foarte variate din
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
a mînca; mîncare; moarte; mor; necaz; nepăsare; neplăcere; în neștire; nu; ocazie; om; otravă; pastile; pericol; petrece; petrecere; pileală; poftă; pofti; potoli setea; prețuire; prietenie; rachiu; răcori; rece; repede; revigorare; rîu; satisfacere; satisfacție; savurează; sănătate; sănătos; sărăcie; sătul; a se sătura; a servi; setos; soarbe; sorbește; sorbi; speranță; stinge; sunet; supe; șampanie; tărie; teribil; tulburare; uscat; violență; vorbește; vorbi; zar; zilnic (1); 792/158/54/104/0 bine: rău (224); OK (52); bun (23); stare (23); fericire (19); bucurie (15); bunătate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sațietate(4); savura(4); stomac(4); supă(4); tort(4); trăi(4); bani(3); bomboane(3); ciorbă (3); farfurie(3); a gusta(3); iaurt(3); înfometat(3); a înfuleca(3); înghețată(3); legume(3); mere(3); mesteca(3); prăjitură(3); sătura(3); viață(3); -(2); acțiune (2); aliment(2); alimentare(2); alimente(2); biscuiți(2); bucurie(2); cartof(2); ceva(2); ciuperci(2); digera (2); frumos(2); furculiță(2); grasă(2); grăsime(2); gust(2); gusta(2); hali(2); se hrănea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); a se hrăni (2); iarbă(2); KFC(2); mama(2); măr(2); mînă(2); mînca(2); nutriție(2); orez(2); ouă(2); Paște (2); plăcintă(2); cu poftă(2); porc(2); ronțăi(2); salată(2); satisfacție(2); a se sătura; (2); săturare(2); semințe(2); serviciu(2); shaorma(2); stă (2); struguri(2); aer; alergie; alimenta,a se alimenta; a alimenta organismul; alimentație; alune; animalic; apă; apus de soare; aripi; banane; a băga în gură; a bea; beatitudine; belșug; biscuit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
murături; necesar; nepăsare; nesătul; nesimțire; nimic; o, da!; obosit; ou; palmă; palme; păpa; pepene; pește; piure; plăcinte; plin; poamă; portocală; potoli foamea; potolire; praf; produse; proteină; rahat; rar; reacție; realimentare; regim; relaxare; ritual; roade; ruguma; salam; sandwich; saturație; saț; a sătura; săturate; pe săturate; scîrbos; servește; servi; a se servi; societate; Somalia; somn; sos; spaghetti; stare; subțire; supraviețui; a supraviețui; supraviețuire; ștrudel; terci; din timpul meu prețios; torte; tot ce-i sănătos; tot; toți; trebuință; urzici; vitamina C; zacuscă; zilele (1
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sunt aceleași, indiferent de domeniul de activitate al firmelor și indica același lucru. Cel mai frecvent motiv pentru care angajații demisionează este acela că „nu se mai înțelegeau cu șeful” sau că „nu le plăceau colegii”. Acești oameni s-au săturat să îndure atmosfera de la un loc de muncă de la care se străduiesc să plece acasă în fiecare săptămână sau lună, pe lângă salariu, și cu iluzia unei demnități umane. Sunt sătui să se trezească în fiecare dimineață pentru a se confrunta
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
care este împănat de formule verbale grosolane sau de prost gust. Exemplu (directorul, într-o ședință săptămânală): „Eu zic să ne băgăm picioarele în ea de prognoză și să mergem cu toată viteza înainte. Pentru numele lui Dumnezeu, m-am săturat de acești ticăloși care cred că se pot juca de-a matematica pe computerele lor și pot să pună bețe în roate la un proiect al dracului de bun pentru care toți ne-am rupt fundurile muncind”. 5. „Sunt ținta
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
este bine spălată dacă vă opriți din frecat după ce ați curățat ultimul strat de resturi alimentare și înainte de a curăța primul strat de email/oțel înalt aliat 18/10; B. ce și cum să nu mai spălați: - dacă v-ați săturat de această activitate, cumpărați-vă o mașină de spălat vase; - dacă vreți să spălați vase cât mai rar, cumpărați multe vase și montați-vă în bucătărie o chiuvetă cât mai spațioasă* (se va umple într-o perioadă mai mare de
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
Cash flow-ul disponibil pentru creditori a înregistrat din nou o valoare negativă! Ce decizie luăm? • Ce metodă de gestiune a stocurilor utilizăm? Domnul profesor Icsulescu ne oferă un program pe calculator... Cine face previziunea trezoreriei luna aceasta? Eu m-am săturat să muncesc fără să fiu plătit în plus pentru această activitate, ne-normată! • Cumpărăm acțiuni emise de compania concurentă? • Cursul bursier a scăzut! Ce ne facem? • Propun ca în loc de salarizarea pe obiective să plătim pe fiecare după cât timp a lucrat
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
căruia îi aparține. În fine, neavând cinismul senin al lui Talleyrand, Cioran fie se scaldă în scepticism, fie se răzvrătește disproporționat: își violentează semenii și se sfâșie pe sine. „Văd explicația pasiunii mele pentru Talleyrand în faptul că m-am săturat de scepticismul în vorbe și sunt bucuros să văd pe cineva care l-a tradus în fapte, în normă, în acțiune” (II, 285). Or, Cioran acționează doar din neputința de a acționa. Finalmente, insul care-l admiră pe Talleyrand pentru
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
obsesia celebrității, nemaisusținută, oricum, de chemarea spre faptă din tinerețe. N-are importanță faptul că îi este rușine de nevoia ascunsă de glorie. „Simpla idee că aș putea râvni la glorie mă umilește, mă pierde în propriii ochi. M-am săturat să-mi fie rușine de mine însumi” (I, 71), spune într-un loc. Altundeva, după ce consideră că un om care aleargă după celebritate nu e în toate mințile, crede că rugăciunea lui Reverdy, „Fă, Doamne, să rămân neștiut!”, deși frumoasă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
care revine. „Dacă aș fi fost în deșert în primele veacuri ale erei noastre, spune Cioran, aș fi făcut parte dintre călugării despre care se spune că, după o anumită vreme, «au obosit să-l caute pe Dumnezeu». / Nu mă satur să citesc despre pustnici, de preferință despre aceia care, cum s-a spus, au «obosit să-l caute pe Dumnezeu». Sunt obsedat de ratații Deșertului” (III, 397-398). Altundeva se vrea pustnic. „Sunt pustnici care au trăit treizeci, patruzeci de ani
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
fost doar suferință și meditație asupra suferinței. Reumatismul, furnicăturile permanente în nervul sciatic iar acum în toți nervii, durerile de la schimbarea vremii, nopțile pe care le petrec încovrigat în pat ca un șarpe lovit de nu știu ce blestem Ă uneori mă satur de toate, în ciuda setei mele, a setei mele de nestins” (II, 126). În alt loc, în miezul unei nopți de vară: „Nu pot să dorm. Nervii încordați îmi provoacă dureri. Aceleași furnicături mereu. Să-nnebunești, nu alta. Boala veghează zi
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
mai fie teamă! Vreau să fac ce vreau fără teamă și rușine. (se plimbă furios, dă cu piciorul în cîte ceva, rupe un smoc de iarbă, rupe o creangă, își scoate cămașa din pantaloni, se vrea liber) Că m-am săturat. Că de aia stăm cu ochii zgîiți în toate părțile. Să nu ne vadă ăla așa... să nu ne audă celălalt, să nu zic aia, să nu fac ailaltă... Mina: Ilie, potolește-te, ce naiba, spuneai că vrei să te recreezi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
handicapații morali... Ehei, ce minune de parlament ar ieși...! Marieta: Da, da pînă atunci să faci bine și să... Octav: Gata, de mîine mă fac scriitor... de registre... Gata! Marieta: Păi dacă ați vrut revoluție! Ei, revoluție aveți. Să vă săturați! Înainte nu era bine! Nu era bine că nici n-apuca să se usuce cerneala pe diplomă că te și pomeneai angajat, colo, cu un salar sigur..., mare, mic, dar era un salar... Apartament... D'acu'! Ce faci acu'! Ei
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
sărac, erau bogați... Și tu știi asta. Marieta: (nu renunță) Știu pe dracu! Și-acum cum e? Că unii abia-și duc zilele, iar alții... Acu' sîntem mai egali? Taci?! Adică de asta ați făcut voi revoluția aia?! Ca să vă săturați de țigări străine, de spray și de blugi? Ptiu, să dai peste cap o țară pentru o pereche de nădragi! Octav: (cu o descurajare ce a depășit chiar și disperarea) O, Doamne, unde ești, Ovidiu! Să auzi și să vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Marieta la fel... să fie puțină liniște... Octav:...Un tată pentru liniștea noastră... Adică să facem ce-om face și să punem mîna pe oleacă de consens... Costache: Zi-i și-așa... Octav: Păi, Doamne, tata, oare nu te-ai săturat de consens jumătate de secol?! Că de la consens, de la liniște ni s-au tras toate! Și dacă o să fie și mai rău decît este, tot de la liniște, de la consens o să ni se tragă...! Marieta: Auzi! Da tu ce vrei, să
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
puterilor... Octav: (ironic) Te înțeleg, iubito..., traversezi și tu, ca tot omul, o perioadă de greutăți... incertitudini... dezorientări... Încotro tranzitezi tu, iubito...? Mona: (iritată) Iubitule, tranzitez spre o viață normală... dacă nu te superi... și-mi dai voie...! M-am săturat de sarcasmul ăsta al tău de profesie..., de vînzoleala asta continuă în care te zbați și în care mă împingi și pe mine! Octav: Îmi pare rău. Sincer. Mona: Ba nu-ți pare rău deloc. Dacă ție îți place să
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
spațiu al disperării.) Gh. Popescu unu: (intră bombănind, bombănind, bombănind...; atinge cîteva obiecte, ca și cum ar vrea să facă ordine, dar nu e vorba decît de ticuri; își scoate halatul și își pune cravata, ceea ce va dura destul de mult...) M-am săturat! M-am săturat și gata! Să mă mai lase în pace cu... toate chestiile astea... cu toate albumele lui soioase, cu afișe, programe și cronicile lui de teatru...! Să mă mai scutească... cu "plonjonul" în trecut...!, ca și cum trecutul ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Gh. Popescu unu: (intră bombănind, bombănind, bombănind...; atinge cîteva obiecte, ca și cum ar vrea să facă ordine, dar nu e vorba decît de ticuri; își scoate halatul și își pune cravata, ceea ce va dura destul de mult...) M-am săturat! M-am săturat și gata! Să mă mai lase în pace cu... toate chestiile astea... cu toate albumele lui soioase, cu afișe, programe și cronicile lui de teatru...! Să mă mai scutească... cu "plonjonul" în trecut...!, ca și cum trecutul ar fi o apă...! Vorbe
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
fals vexat) Eu nu țin banii la saltea, ei îi țin... în perne... (Gh. P. doi scoate din geantă și albumele, le pune lîngă fotoliu) Va să zică iar le-ai adus! Și doar ți-am spus de-atîtea ori că m-am săturat să mă tot holbez în terfeloagele astea de albume..., soioase, înnegrite, fleșcăite... Gh. P. doi: Fii mai cuviincios cu trecutul... Gh. P. unu: Păi nu-i așa! Că toate foile astea-s pline de salive, de jeg de pe degete... Am
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
tu o să răspunzi dacă te va găsi cineva mort... Gh. P. unu: Lasă...! Nici o grijă..., o să mor pe răspunderea mea... De ce-ai venit iar? Nu ți-am spus că nu mai vreau..., că nu mai pot..., că m-am săturat... Ai uitat că azi e luni? Gh. P. doi: Nu, n-am uitat... Gh. P. unu: Și nu ți-am spus să nu mai vii luni la mine? Gh. P. doi: Ba da, dar nici n-am stabilit altă zi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Și cine o să fiu eu dacă uit povestea vieții mele? Sursa dublă: Măi să fie, da' tu ești filosof, plutonierule...! Plutonierul: (ușor amenințător) Cu tine o să am odată o discuție... o să-ți placă... crede-mă... * Dosar nr.: Că m-am săturat zi de zi, zi de zi, de parcă aș fi condamnat să vin aici... și să... Soția: Păi atunci de ce vii?! Dosar nr.: Vin... pentru că... poate o să înțeleg mai bine..., oh... poate... Soția: (iritată) N-ai să înțelegi nimic... Și asta
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
o foaie de hîrtie și a început să citească...; mi-a spus că numitul, adică eu, am spus următoarele: "Vedeți, la înmormîntarea lui Brejnev au fost invitații toți conducătorii statelor socialiste, numai pe ăsta nu l-au invitat... S-au săturat și ei de toate tîmpeniile lui Ceaușescu" Sursa dublă: (după o pauză) Da... și? Trimisul lui Dumnezeu: Lăsați-l în pace pe cel ce mărturisește! Sursa dublă: Și dacă ce ne spune el nouă e o povestioară de adormit copiii
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]