20,441 matches
-
există unele trebuințe a căror gratificare vă este ușor să o obțineți. Una dintre ele este trebuința de stimă de sine, care poate depinde în mare măsură de realizările obținute în clasă. De aceea, poate că nu puteți să le satisfaceți elevilor trebuințele de foame sau confort fizic, dar în mod sigur puteți să îi ajutați să aibă încredere în sine atunci când învață, să aibă succese. * * * Perspectiva umanistă asupra educației ți-a conturat o posibilitate alternativă. Ea poate fi o variantă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a demonstrat că subiecții au fost relativ nemulțumiți de calitatea lucrărilor lor în condițiile de evaluare expectată. Un astfel de rezultat sprijină ipoteza conform căreia creațiile nu au fost produse sub impulsul motivației intrinsece, iar nivelul lor calitativ nu a satisfăcut standardele individuale. Trebuie să reținem că evaluarea a fost anticipată - și că procesul de evaluare s-a desfășurat în absența publicului (de fapt, impactul supervizării este justificat în termenii expectanței evaluării). Unele diferențe între rezultate ar fi fost posibile, în
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
casnic. Numeroase femei ce doresc să se dedice unei activități creative independente au întâmpinat și încă întâmpină dificultăți majore în a-și construi o existență care să se armonizeze cu domeniul lor de activitate și, în același timp, să le satisfacă celelalte nevoi. Woolf s-a ocupat de problematică în romanul O cameră separată (1929/1957) și, mai recent, Hanscombe și Smyers au tratat același subiect. Prețul plătit de femei a fost sau să neglijeze alte roluri - de exemplu, cel de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Ludovic al XV-lea, a știut să intre în grațiile unui bărbat puternic și care joacă un rol în guvernarea afacerilor publice exercitată de acesta îi vom da o notă de 8 sau 9. Destrăbălatei care nu face decât să satisfacă poftele bărbaților și n-are nici o contribuție la treburile obștești îi vom da 0. Unui escroc abil, care înșeală oamenii și se pricepe să evite rigorile codului penal, îi vom da 8, 9 sau 10, în funcție de numărul naivilor care i-
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
un cuvînt că este profund cînd nu este spiritual.” (J. Renard) Aceasta, deoarece o vorbă de spirit, deși poate fi uneori pătrunzătoare, are mai mult o funcție socială: aceea de a crea o bună dispoziție de moment, sau de a satisface vanitatea cuiva de a se pune astfel În valoare printre ceilalți. * „Unii oameni te jignesc mai mult cînd Îți fac bine.” (N. Iorga) Este cazul, de exemplu, al celor care atunci cînd fac „binele”, Îl fac cu o notă de
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Poate de aceea În timpurile mai Îndepărtate „dragostea” a cunoscut expresii mai firești comparativ cu vremurile actuale cînd mai important decît faptul de a te simți Îndrăgostit este să știi cum să faci ca să devii Îndrăgostit, sau cum să-ți satisfaci vanitatea de a te ști iubit. * „Unele ființe sînt sortite să joace În dragoste rolul al doilea, adică rolul devotamentului și al abnegației, rol care totdeauna este jucat numai de sufletele mari.” (H. de Balzac) „Devotamentul” este considerat cea mai
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ar trebui nu numai să neglijeze mișcarea, devenirea, ci și să fie complet desubiectivizat, adică eliberat de orice contribuție a umanului. Într-o oarecare măsură, doar cunoașterea senzorială - care este directă, nemediată de sistemul personalității și de influențele culturale - poate satisface cerința unei cunoașteri obiective, neutre, imparțiale. Totuși, chiar și impresia senzorială directă Își are limitele ei, neputînd fi una și aceeași pentru toți indivizii unei specii, deoarece există diferențe individuale de organizare și de bună funcționare a organelor senzoriale. Oamenilor
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ceva din cele dorite.” (L.A. Seneca) Recomandările acestea, cu aspect paradoxal, sînt demne de reținut, deoarece este știut că „dorințele” au o psihologie a lor, care este greu de stăpînit, periculozitatea lor constă În faptul că, pe măsura ce le satisfaci, te prind tot mai mult În jocul lor prin promisiunile pe care le cuprind. Altfel spus, orice dorință se pretează la a forma o dependență/o sclavie, pe măsură ce o Împlinești: „Cel care are o sută, dorește o mie; cel care
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
la aceste întrebări, există un Colocvin - ultimul din cele cincizeci și șase - intitulat Epicurianul î1533) în care Erasmus explică limpede relația sa cu Epicur: summumul sărăciei preconizate de epicurism este creștinismul. Când trăiești în conformitate cu învățăturile lui Epicur, decis să-ți satisfaci doar dorințele naturale și necesare, renunțând la toate celelalte, preocupat să ajungi la starea de pace intelectuală și de seninătate mentală - ataraxia - identificabilă cu plăcerea adevărată și cu binele suveran, trăiești ca un creștin... Luther îl consideră epicurian? Nicio problemă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
deloc naiv, interesatul înțelege că Eusebiu îi aduce aminte leneșului de exactitate...; Teofil se alege cu Evanghelia lui Matei, ca să-i întărească dragostea lui de Dumnezeu; Eulal primește Epistolele lui Pavel Chrysoglotos - o lămpiță, ca să poată, zice Eusebiu, să-și satisfacă pasiunea lui de mare cititor - dar și pentru ca acest mare amator de somn să rămână treaz mai multă vreme; Theodidact primește pene de scris pentru a proslăvi gloria lui Hristos; Uranus are dreptul la niște tratate morale ale lui Plutarh
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
fecundarea, numai că, în cazul de față, nu suntem la Aristotel, nu este vorba de ihtiologie, ci doar de o metaforă...) Așa a luat naștere, ceva mai tarziu, legenda onanismului diogenian. într-adevăr, Diogene deplângea faptul că nu-și poate satisface dorința sexuală cu aceeași inocență și candoare ca animalul marin. Sau ca oamenii, semenii săi, care își astâmpără foamea și setea culegând măsline din copac sau răcorindu-se cu apă la izvor când le vine pofta. Lecția de înțelepciune: și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
casă, dintr-un loc sfânt într-altul, iar fiul o însoțește; el ajunge la Atena nu ca un cuceritor ce râvnea la Cetatea visată, ci ca exilat, colonii din Samos fiind izgoniți de pe pământurile lor, cu obligația de a-și satisface stagiul militar. Sărac, exilat, provincial - dacă ne este îngăduit să utilizăm acești termeni și să comitem anacronisme... -, ținut departe de școlile filosofice ateniene și dominante îplatonism, aristotelism), Epicur nu se va închina, evident, fantasmelor platoniciene - superioritatea Atenei, aristocratismul visceral, elitismul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
tendința s-o considere naturală, desigur, dar și necesară. Uneori Epicur însuși, în una sau alta dintre vorbele lui, lasă să se înțeleagă că el unul nu-i departe de a considera sexualitatea ca ținând de dorințele care pot fi satisfăcute, numai să nu urmeze neplăceri. Naturale și aproape necesare, vom zice... în sfârșit, ultimele dorințe, cele necunoscute animalelor, create numai de oameni, și care sunt onorurile, bogăția, puterea, ambiția, gloria. Dorințe zadarnice, fără obiect, vide, ele nu cunosc limita și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ele nu cunosc limita și ne duc dincolo de rezonabil: sunt nenaturale și nenecesare, pentru că nesatisfacerea lor nu antrenează nicio durere, niciun fel de suferință. Mai rău, odată împlinite, ele revin identice, intacte, cerând aceeași energie ca și cum n-ar fi fost satisfăcute. Efort zadarnic, asemenea umplerii butoiului Danaidelor, faptl de a răspunde la aceste dorințe induce permanent reiterarea negativității. Nenaturale și nenecesare sunt vinurile scumpe, mesele bogate, casele costisitoare, hainele de lux, erotica elaborată, pasiunea amoroasă, rafinamentele senzuale, care țin de vârful
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
dorințelor cu care avem de-a face, a le recunoaște în diversitatea lor confuză și amestecată, a ști cum să le răspundem, a le evita, a nu ignora nimic din consecințele unei satisfaceri sau ale unui refuz de a le satisface, iată tot atâtea operații care permit accederea la adevărul hedonist. De bună seamă, dar dacă această clasificare tripartită, ca și cvadruplul remediu, ar funcționa de minune la nivel intelectual, însă ceva mai greu în realitatea greu de strunit, rebelă, refuzând
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
refuzarea durerii, lupta contra suferinței. Pentru că ura față de trup propovăduită de Platon, apoi cultul durerii propriu stoicilor, cât se poate de orgolioși în fața suferinței pe care pretind că o suportă, când de fapt o iubesc în secret, nu-l pot satisface pe un discipol al lui Epicur. De acord cu ascetismul, rigoarea și austeritatea împărtășite cu adversarii, dar în chestiunea suferinței se opun două lumi: unii îi acordă o anumită pozitivitate, pentru că ea face posibil triumful voinței înțeleptului, pe când ceilalți o
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
oare să ne temem de moarte? Cum să trăim de vreme ce, într-o zi, trebuie să murim? Banchetul servește filosofia, filosofia servește banchetul. Cele două își dau sens în mod reciproc. Nu mâncăm numai pentru a ne hrăni și a ne satisface o nevoie naturală și necesară: mesele sunt și ocazia unui exercițiu filosofic. Comunitatea se exercită în mod dinamic. Unele texte ale lui Philodemos precizează că o ierarhie recunoscută în sânul grupului le permite unora să-i ghideze pe alții: cei
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
poate suporta doze masive și va celebra așadar doza homeopatică, dar nu interzice alte formule: numai să nu fie știrbite libertatea, autonomia, independența, ataraxia. Plăcerile mesei sau ale patului, estetice sau altele, cu condiția să nu fie necesare, pot fi satisfăcute în voie dacă nu provoacă vrea alienare ori vreo bulversare a sufletului și a trupului. Epicurismul hedonist roman nu contrazice versiunea ascetică greacă. Philodemos și ai săi nu acționează ca niște trădători, ca niște infideli față de învățăturile lui Epicur: ei
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
suferință. De îndată ce tulburarea încetează, seninătatea revine, iar plăcerea o însoțește. Haosul atomic este semn al durerii; regăsirea armoniei corespunde păcii sufletului, deci a trupului - și viceversa. Este cunoscută implacabila lege originară formulată de Epicur în persoană: plăcerea presupune să-ți satisfaci doar dorințele naturale și necesare, să bei când ți-e sete, să mănânci când ți-e foame. Apă și pâine uscată, sau cam pe-acolo... Muzica, poezia, pictura, gastronomia, oenologia, sexualitatea trimit la dorințe, desigur, dar nu intră în categoria
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
care să putem spune rezonabil că servește i.p., deoarece i.p. nu trebuie să fie întotdeauna diferit de interesul privat. I.p. se suprapune parțial cu interesele particulare ale membrilor colectivității și nu poate fi luată nici o măsură care să satisfacă la fel de bine toate preferințele, cu excepția posibilă a unor decizii care să fie egal nepopulare. 2. Timpul este și el o dimensiune importantă: societatea se bazează pe o rețea complicată de procese de redistribuire și compensație mediate de către stat pe parcursul generațiilor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
interviu cu bune abilități metodologice. Interviul în profunzime ia forma unei discuții libere, în care operatorul este un bun ascultător care poate orienta interacțiunea către subiectele de interes pentru cercetare. Dacă cerințele de pregătire ale operatorilor de interviu nu sunt satisfăcute la un nivel corespunzător poate apărea pericolul omiterii culegerii unor informații importante. Avantajele utilizării interviului constau în mod particular în producerea de informație bogată, detaliată, cu oportunitatea explorării în profunzime a unor teme de interes. Are o flexibilitate ridicată (în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cu intrările) - pe ce se cheltuiesc banii - strategia globală a organizației - strategia de resurse umane Ieșiri (outputs) - servicii - produse - activități (desfășurate de organizație pentru a-și atinge obiectivele, în concordanță cu misiunea pe care o are; țintite pe beneficii care satisfac nevoile subiecților) Efecte efectul sau impactul poate fi atât pe termen scurt, cât și pe termen lung Utilizarea conceptelor enunțate mai sus în m. și evaluare ridică anumite probleme. Anumite intrări sunt mai evidente decât altele. Fondurile locale, de exemplu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
telefon, e-mail, scrisoare, chiar intermediari; - nu există reguli de comportament, stabilite anterior, ale celor implicați în negociere: negocierea poate fi calmă sau furtunoasă, declanșând certuri, întreruperea negocierii etc.; - presupune, în cele mai multe cazuri, ajungerea la un acord reciproc avantajos, care să satisfacă ambele părți. În multe dintre cazuri, finalul negocierii presupune un câștig mai mare pentru una din părți. Se poate spune că evaluarea gradului de mulțumire a fiecăreia dintre părți se face pe baza unor criterii subiective. N. presupune o serie
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sunt foarte vehiculate. • Perioada de timp vizată în p.t.. Orizontul de timp are implicații puternice asupra dimensiunilor schimbării preconizate. Dezagregarea spațială. O cerință minimă pentru p.t. este disponibilitatea unui set rezonabil de unități teritoriale, cerință de multe ori greu de satisfăcut din cauza realităților practice trecute, tradițiilor birocratice, costului mare al colectării datelor. La aceasta se adaugă problema generată de relația dintre unitățile administrative și unitățile funcționale (mai ales când acestea nu se suprapun - de cele mai multe ori, cele administrative au fost create
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
postmodernistă, caracteristică societăților occidentale, și noua atitudine față de ideea de schimbare prin proiectare științifică. Autorii estimează că sursa acestei orientări o reprezintă pierderea încrederii în știință și tehnologie, scepticismul față de beneficiile planificării raționale, față de eficiența organizațiilor raționale birocratice de a satisface nevoile umane. Postmodernismul exprimă pierderea încrederii în marile teorii politice care pretind că sunt capabile să îmbunătățească societatea. SHAPE \* MERGEFORMAT Figura 1 - Dinamica unei Probleme Sociale (linia punctată sugerează o tendință posibilă) Teorema 5: Legea „golul atrage plinul”: scoaterea unei
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]