6,494 matches
-
noastră, în diferitele societăți științifice, literare și artistice general românești și la neîncrederea lor să se răspundă cu cea mai larg omenească înțelegere și cel mai distins cavalerism, în conștiința tăriei noastre indiscutabile. Dar mai mult ca toate acestea, insista savantul român, noi, învățătorii de toate gradele suntem datori cu ceva foarte modest, dar de o importanță capitală: trebuie să dăm manuale bune despre literatura, istoria, geografia, știința, arta românească în limbile minorităților, pentru școalele lor de toate categoriile și de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
putea aduce un mare folos cauzei comune. În plus, călătoriile turistice ar putea spori gradul de permeabilitate și transparență, iar cele de studiu, îndeosebi în sfera umanistă, ar putea modifica treptat discursul istoric. Dacă am amintit aici propunerile unui mare savant de acum șapte decenii este pentru că situația comportă analogii, cel puțin pe tărâm etnopsihologic, și invită la căutare de soluții. Sub alt unghi însă, ca tendință geopolitică, totul îndrumă spre o solidaritate europeană, în cadrul căreia dialogul între culturi va putea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
exclusivitate cu cea logică"51se confesează aceluiași Cătănia. La 34 de ani era deja un fizician atomist de mare viitor: doctorat, specializare în Laboratoarele Curie de la Paris, catedră universitară. Se implicase în lucrările de fisiune atomică și asistase la altercațiile savanților care își disputau vehement paternitatea bombei, adică a posibilului apocalips planetar: Poate părea un act oribil de snobism faptul că cele trei crize fundamentale din viața mea s-au petrecut la Paris, dar așa a fost într-adevăr"52. Prima
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
curioși", ne spune veterinarul, "sunt vițeii. Și dacă le întrec în curiozitate pe mamele lor e pentru că au mare nevoie să se instruiască. E ca și cum ar ști că nu știu totul, că mai au multe de învățat. Deși ignoranți, sunt savanți; vițeii dețin, așadar, într-o anumită măsură, acel lucru scump pe care-l numim ignoranță savantă". "Avem obiceiul de a-i opune inteligenței omului instinctul animalului", teoretizează Jean-Pierre Pagès. "Se spune că doar omul ar fi inteligent. Toate, din vina
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
În realitate, sunt mii, dacă ar fi să numărăm întreaga mulțime a ascendenților. Fiecare individ e o lume. Să facă altfel, să facă mai bine decât omul, să extindă și mai mult lumea fiecăruia dintre noi, aceasta a fost ambiția savanților noștri. Marea noutate este că, pentru specia noastră, creația este, de acum încolo, opera a trei indivizi, ea cere prezența unui terț. S-ar părea că inventatorul s-ar fi inspirat din exemplul florilor: într-adevăr, la ele fecundarea se
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
În curând, aici nu vor mai trăi decât adulți și bătrâni. Într-o zi, nu va mai fi viață deloc, cu excepția câtorva plante. Se susține că fenomenul e departe de a fi unic, că are tendința de a se extinde. Savanții nu neagă realitatea acestuia, ci estimează, în general, că știința dispune de mijloace destule pentru a-l frâna. În cel mai rău caz, specia noastră se va salva migrând spre alte atmosfere. Ne place să ne imaginăm Șobolanul din viitor
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
să fie, așadar, povestitorul umorist, chiar în postura de aievea! De numele lui Ion Creangă se leagă debutul lui N. Iorga în critica literară, în anul 1890, imediat după absolvirea Facultății de Litere a Universității din Iași, parcursă de precocele savant, cum se știe, în timp record: între 27 septembrie 1888, data înscrierii, și 19 decembrie 1889, momentul susținerii licenței. Succesul acesta răsunător, care a uimit realmente lumea intelectuală din capitala Moldovei, avea să fie umbrit de moartea fabulosului povestitor, la
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
deceniu al secolului al XIX-lea, la mutația produsă în receptarea operei lui Ion Creangă și la recunoașterea ei în spațiul valorilor certe ale literaturii române.Vor trece aproape trei decenii ăînvolburate) până ce humuleșteanul să revină în sfera preocupărilor marelui savant, devenit între timp un istoric de autoritate europeană, invitat după 1920 să susțină cursuri și conferințe la mari universități și să-și publice lucrările în reviste și edituri de reputație internațională. Este perioada marilor sinteze concepute de N. Iorga, a
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
politica de apeasement constituie, toate la un loc, o platformă unitară ce raliază pentru prima oară toate grupările de extremă stîngă și anumite părți ale partidului muncitoresc, dar mai ales un puternic vector al PC-ului, identificat cu această politică. Savanți, artiști, numeroși universitari i s-au alăturat sau participă la acțiunile sale. La Oxford și la Cambridge se vorbește despre deceniul roșu. Left Book Club, care difuzează mii de exemplare ale lucrărilor de luptă și idei socialiste, numără 60.000
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
mod cert venerarea țării revoluției din octombrie nu este o noutate, dar se poate vorbi despre o adulație organizată, începînd cu sfîrșitul anilor patruzeci. Punctul culminant este reprezentat de sărbătorirea celei de a șaptezecea aniversări a lui Stalin în 1949. Savant cu o cunoaștere enciclopedică, fondator al științei moderne, conducător militar genial ... nici un superlativ nu este suficient pentru a-l descrie pe Dumnezeul comunist. În Franța, PCF-ul urmează aceeași linie. Ca urmare a unei chestiuni privitoare la o eventuală ocupație
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
memorie, o analizează, o procesează și o transmite prin canale de comunicare în gândire, creier care controlează atât funcțiile fizice cât și mentale ale corpului. Întreaga activitate a creierului are la bază legăturile electrochimice ale neuronilor. Nu trebuie să devenim savanți sau neurologi și să știm absolut totul despre creier până la nivelul moleculelor, trebuie să știm doar atât cât ne ajută în dezvoltarea noastră personală, atât cât să înțelegem procese de bază pe care să le aplicăm din ce în ce mai mult și să
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2930]
-
cu textele filosofice ale lui Martin Heidegger, Søren Kierkegaard, Edmund Husserl, Karl Jaspers și cu reprezentările grafice ale unor pictori expresioniști și suprarealiști. Abordarea transdisciplinară a textului lui Blecher pornește de la delimitarea conceptuală a termenilor ,,real" și ,,realitate", realizată de savantul român Basarab Nicolescu în lucrarea sa Transdisciplinaritatea 1. Neomogenitatea realității determină crearea unor ,,niveluri de realitate" care funcționează, fiecare în parte, după propriul set de legi. Astfel, lucrarea își propune surprinderea legăturii de care vorbea Basarab Nicolescu în opera citată
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
numai cu celelalte arte, în vederea observării adevăratelor semnificații ale textului, dar mai ales cu experiența interioară a celui care narează. Problema cea mai importantă pe care Basarab Nicolescu o ridică în lucrarea sa Transdisciplinaritatea este cea a ,,nivelurilor de realitate". Savantul roman observa în studiul citat că știința modernă a ignorat o teorie fundamentată încă din Antichitate cea a existenței unei ,,realități multidimensionale", locuită de oameni, zei, eroi, fiecare dintre aceste entități trăind într-o lume/ realitate guvernată de legi proprii
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
căznit s-o găsesc"410 devin ,,niveluri de realitate" în care eul trăiește. Rezultatul obținut în urma acestor subiectivizări și obiectivizări succesive este ceea ce Basarab Nicolescu numește în studiul amintit, o ,,trans-natură" ultima treaptă din modelul transdisciplinar al naturii, propus de savantul român. La Blecher, deschiderea pentru o astfel de realitate este evidentă: Dar nu numai atât: obiectele erau apucate de o adevărată frenezie de libertate. Ele deveneau independente unele față de altele, dar de o independență ce nu însemna numai o simplă
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
de ,,atitudine transdisciplinară". 6.3. Sacrul ca experiență a unei realități trăite Orice discurs coerent asupra realității, afirma tot Basarab Nicolescu în studiul său Transdisciplinaritatea, trebuie să aibă în vedere ideea de sacru. ,,Modelul transdiciplinar" al realității, așa cum îl propunea savantul român în cartea amintită, aduce o nouă interpretare asupra sacrului. Nicolescu vede în sacru ,,ceea ce unește", perspectiva sa apropiindu-se foarte mult de cea a lui Mircea Eliade pentru care sacrul însemna ,,experiența unei realități trăite". Morfologia sacrului a cărui
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
con templare atentă a naturii vieții și morții"452. Această ,,contemplare" a vieții și în același timp ,,trăirea" ei, în sensul deja precizat, determină în cazul lui Blecher experimentarea unei situații unice. Este ceea ce Basarab Nicolescu definea prin ,,trans-percepție". Pentru savantul român, opera artisitică ar atinge perfecțiunea în momentul în care se reușește o ,,traversare simultană a mai multor niveluri de percepție, determinând o trans-percepție"453. Prin intermediul ,,trans-percepției" se poate cunoaște și înțelege în profunzime ,,ansamblul nivelurilor de realitate". Aceasta este
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
cea științifică nu pot fi divulgate fără a fi vulgarizate; deschizîndu-se unui număr mai mare, ele degenerează. Elitele gîndirii caută în mod activ să prevină o contaminare a reflecției lor de către gîndirea populară, filosoful acordînd o atenție particulară limbajului, iar savantul supunîndu-și munca aprobării critice a comunității științifice. Totuși, aceste stratageme nu pot decît limita influența ideologiei. Dar cea mai mare diferență între cele trei tendințe ce inervează orice discurs social privește baza pe care se așează fiecare dintre ele. Gîndirea
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
economic, inclusiv a celui monetar, găsim la fiziocrați, în principal în Tabloul economic al lui Francois Quesnay, ce formalizează în mod inteligent principalele interdependențe dintre actorii vieții economice, într-un model al reproducției, primul model de echilibru economic di-namic, procesual. Savant eminent și medic de curte (1694-1774), la Quesnay regăsim și analogiile dintre sistemul economic și corpul uman, dintre viața economică și cea medicală. De asemenea, în căutarea unor moduri diferite de a gîndi timpul și istoria, vom părăsi cărările ortodoxiei
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
gînditori eretici, situați undeva între mistică, utopie și ocultism, ce vor marca profund secolele următoare. Este vorba despre Jacob Boehme și Tommasso Campanella. Deși aflați amîndoi destul de departe de gîndirea economică propriu-zisă, ei vor servi totuși drept referințe pentru numeroși savanți. Jacob Boehme, teozof și mistic protestant german profetizează împlinirea, desăvîrșirea, o epocă nouă plasată sub auspiciile libertății, inteligenței și iubirii universale, un timp al Domnului în care nu va mai exista timp. Proiectul lui Boehme va fecunda visul de fericire
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
mistic cu alte mijloace. "Cercetarea, explorarea infinitului marc și a infinitului mic contribuie la gloria lui Dumnezeu, care se reflectă în fiecare element din univers" (G. Galilei). Se pun astfel bazele unei gnoze științifice, un nou mit, un "mit conform". Savanți celebri precum Newton, Pascal sau Driesch au trecut de la preștiință la gnoză de la adevăr la Adevăr, pentru a așeza fundamentele științei adevărate. Vechea știință, materialismul, evoluționismul vede lumea pe dos, rămînînd la suprafața lucrurilor și la o înțelegere reducționistă a
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
cultură și știință. Îmbinarea spiritului științific cu atitudinea militantă este o trăsătură generală a activității universitarilor ieșeni. Un important centru rămâne în continuare, Universitatea din București, unde, alături de Nicolae Iorga și Vasile Pârvan, se afirmă o nouă generație, ilustrată de savantul cu vocație pentru sinteză Constantin C. Giurăscu, de medievistul cu importante preocupări pentru istorie politică și culturală Petre P. Panaitescu, și de unul din deschizătorii de drumuri în arheologia modernă română Ion Andrieșescu. La Universitatea din Cluj s-a impus
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
două biblioteci îl strivesc prin caracterul contradictoriu al informațiilor pe care le conțin (asemeni lui Tantal, condamnat să moară prin însetare într-un mediu suprasaturat de apă). Și e de observat că eroul mitologic apare explicit în studiul escatologic al savantului James Jeans: "Întocmai precum Tantal, stând în picioare într-o apă destul de adâncă încât aproape să-l înece, era totuși condamnat să moară de sete, la fel este destinul tragic al rasei noastre de a fi condamnată să moară de
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
fatală întru creație. Tragicul este dublat de faptul că, înainte de moarte, poetul cunoște "sminteala" specifică geniilor care au cutezat "saltul" de la inițiere la ceea ce nu poate fi în veci cunoscut: ființa (Sein), cu toate misterele sale imposibil de descifrat de către savanți, dar intuită numai de poeți. S. Paleologu-Matta amintește un eseu al lui N. Steinhardt și, dizolvându-l în catanorul filosofiei lui Heidegger, demonstrează că Don Quijote și Eminescu au fost printre cei aleși să facă "saltul" miraculos, cu riscul de a
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
seria a doua de conferințe tratând problemele de cultură ale vremurilor noi, iar seria a treia în 19ll a fost dedicată revizuirii valorilor vechi și înscăunării celor noi în vara anului 1911 pleacă din nou la Paris fiind tipul de savant care călătorește ca un explorator al României. Revista „Versuri și proză”, apoi „Versuri” (1911 1916) îi adună laolaltă pe macedonskieni și densusieniști publicând din Macedonski și Densusianu, Emil Isac, T, Arghezi, Al Maniu, Perpessicius. Tot în 1911 propune înființarea unei
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
are 7 de învins semnificația pe care el însuși s-a străduit s-o imprime propriei sale existențe: „Sunt altul ? Poate. .. să fii veșnic Același prea sărac îmi pare. Viața-mi spune: fii o taină Și tie singur o mirare” Savant erudit și distins profesor, Densusianu, s-a impus ca un adevărat deschizător de drumuri și creator de școală. Capitolul II Direcții principale ale activității lui Ovid Densusianu 2.1. Ovid Densusianu - profesor și cercetător „Scund de statură, firav până a
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]