7,856 matches
-
de pildă, ce conținea primul Supliment de Duminică 9 (dedicat, se-nțelege, planului economic al anului): Maria Banuș (Planul, scriitorii și o istorioară), Sergiu Fărcășan (Brigada cântă pe mai multe voci) și o epistolă a lui Eusebiu Camilar. Acesta trimite Scânteii o scrisoare de la Cumpătul-Sinaia pe care ziarul o publică, făcând dovada elocventă a punerii În practică a bugetului cultural cu rezultate și atașament pe măsură: „Mă aflu la Sinaia, În casa de creație a scriitorilor, așternând mai departe pe hârtie
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și obștești, Începând cu cenaclul de fabrică ori de cămin cultural, cu organizațiile sportive, Încheind cu facultățile, societățile de creație, institutele științifice ori Academia. Presa din aceste săptămâni e plină de bilanțuri care scot În lumină rodnicia muncii intelectualilor. În Scânteia, bunăoară, pot fi citite lozinci ca acestea: „Cărturari! Manifestați activ hotărârea voastră de luptă Împotriva ațâțătorilor la război” sau „Să fim ostași vrednici ai marii armate a păcii, culturii și progresului”. Din numeroasele articole În avanpremiera congresului, publicate În Contemporanul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
congresului, publicate În Contemporanul, reținem doar câteva care spun totul Încă din titlu: Intelectualii - armată combatantă de acad. prof. Ștefan Nicolau 12; Imperialiștii americani au Întocmit un „plan al crimei” (Radu Lupan 13). De asemenea, Încă de la Începutul lui martie Scânteia 14 publică materiale informative care explică rostul acestui congres: mândria pentru realizări, mobilizare generală pentru Înfăptuiri și mai mari: „Să privim activitatea din câmpul literelor și artelor. Au apărut lucrări valoroase În spirit realist, tipărite În tiraje de zeci de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ale intelectualilor din R.P.R. (Ă). Campania pentru congres să fie o campanie de activizare a creației pe toate tărâmurile, de combatere activă a ideologiei imperialiste, războinice, de noi succese În câmpul științei, tehnicii, literaturii și artei”. Tot În avanpremiera congresului, Scânteia 15 informează despre „meetingurile intelectualilor În Întâmpinarea congresului”, din orașe ca Galați, Craiova, Cluj, Iași, ș.a. Și tot aici se dau indicații concrete despre Cum va fi Întâmpinat și cum se va desfășura Congresul Intelectualilor din R.P.R. pentru Pace și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Academiei R.P.R. sau a unor instituții - cum a fost Societatea Scriitorilor - despre care vom scrie ceva mai jos, ci această inițitivă și-a dezvăluit și un alt substrat politic: implicarea artiștilor În „transformarea socialistă a agriculturii”; căci În 19 martie, Scânteia publică Sarcinile P.M.R. În lupta pentru Întărirea alianței clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare pentru transformarea socialistă a agriculturii. Insidios, În fața creatorului, cele două fețe ale medaliei comuniste: premiul și sarcina, mâna care dă, mâna care cereă Nu detaliem lucrările congresului
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
un prezidiu impresionant, din peste 30 de persoane (vezi minuta lucrărilor În nota 20), conferința, condusă succesiv de A.Toma și Mihail Sadoveanu, a analizat stadiul și sarcinile literaturii, noul statut al scriitorilor, raportul Fondului Literar, ș.a.. Comentând evenimentul În Scânteia, Nestor IGNAT 21 scrie: „Conferința scriitorilor are tocmai menirea de a pune În dezbatere problemele actuale ale creației literare, de a lărgi „spațiul” gândirii și imaginației scriitorilor din toate colțurile și de toate naționalitățile până la dimensiunile vaste ale luptei poporului
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În anii de urgie fascistă, ilegal și au slujit clasei muncitoare ca arme de luptă Împotriva asupritorilor. (Ă). În proză s-a putut Înregistra Înviorarea Încă neîntâlnită la noi a unui gen căzut În uitare, genul nuvelistic, prin publicarea În Scânteia și În reviste a unui număr Însemnat de nuvele, cu subiecte smulse din imediata realitate. Antologia celor 20 nuvele recent apărută la Editura de Stat, stă mărturie acestui fapt. Alături de numele lui Mihail Sadoveanu, Geo Bogza, Alex. Sahia, Nagy Istvan
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pe Michelangelo, Bălcescu, Haiducii, Cumpăna și Minerii. Completări și detalieri găsim cu nemiluita În presa vremii; căci erau o serie de periodice care țineau sub lupă orice mișcare literară; nu numai cele de profil: Viața românească, Contemporanul, Flacăra ci și Scânteia, Lupta de clasă, Scânteia tineretului, România liberă. Precizăm că schița cadrului social-politic care a adăpostit și influențat producția literară este incompletă, că multe evenimente vor reieși pe parcurs din cercetarea Însăși a creației. Să Începem cu poezia. DIN POEZIILE ANULUI
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Cumpăna și Minerii. Completări și detalieri găsim cu nemiluita În presa vremii; căci erau o serie de periodice care țineau sub lupă orice mișcare literară; nu numai cele de profil: Viața românească, Contemporanul, Flacăra ci și Scânteia, Lupta de clasă, Scânteia tineretului, România liberă. Precizăm că schița cadrului social-politic care a adăpostit și influențat producția literară este incompletă, că multe evenimente vor reieși pe parcurs din cercetarea Însăși a creației. Să Începem cu poezia. DIN POEZIILE ANULUI „Fă-te inimă șoim
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
tău cu-al tuturora! Către soare rotește hora noastră! Către o lume Îngemănată cu-nsoritul vremii rugă O mare stea sclipește În răsărit, să ne Îndrume visările spre faptă și foamea spre belșug”. (Marcel BRESLAȘU. - Punctaj pentru un poem. În: Scânteia, nr. 1420, 8 mai, 1949) * „Ce larg e cântecul, ce larg răsună! Din fiecare colț al țării se adună Și, ca un larg șuvoi de fapte noi, Pătrunde-n miezul vieții - și În noi! (Ă). „Tovarășe, ascultă! Vom face bogăție
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
steaua redimensionată a lui Eminescu, iar poeții vremii să-l cânte după calapod; tot atunci, poezii despre Lenin; În februarie e luna lui A.Toma; În mai se cântă 1 mai; În iunie, Pușkin; În august, 23 august; În septembrie, Scânteia, În octombrie: Marea Revoluție; În noiembrie, la fel; În decembrie, Stalin. Cu mici retușări aceste campanii poetice le-am Întâlnit sub aceleași sau alte semnături, vreme de 5 ani, până În 1954. Și ca să nu fiu bănuită de omisiuni și nominalizări
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Poetul; Vlaicu Bârna - Steaua nouă peste munți. În nr. 3-4: Eugen Jebeleanu - Scutul păcii; Radu Boureanu - Aripile albe ale păcii; Victor Eftimiu - Drapelul păcii; Victor Tulbure - Așa cum ucizi lupii; Szemler Ferenc - Patrie nouă; Jozef Attila - Versuri. Continuare, În note23. În Scânteia 24 publică puțini poeți, de obicei numele consacrate: MariaBanuș, Dan Deșliu, Veronica Porumbacu, Nina Cassian, A.Toma. În Contemporanul 25 cel mai frecvent publicat este A.E. Baconsky, dar și majoritatea numelor care dădeau viitor și substanță poeziei din vreme
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Bârna, Dan Deșliu, Mihai Beniuc, V. Porumbacu, Petre Solomon, D. Corbea, Noe Smirnov, ș.a. Numeroase sunt și volumele de poezii apărute la editura Uniunii Scriitorilor; Editura Pentru Literatură și Artă, la Editura de Stat și, În cazuri excepționale, la Editura Scânteia. Publică În acest an câte două volume Maria Banuș (Bucurie, Fiilor mei), Dumitru Corbea (Doftana, Balada celor patru mineri), Nina Cassian (An viu nouă sute șapte, Sufletul nostru) și Victor Tulbure (Balada tovarășului căzut Împărțind Scânteia În ilegalitate și Holde). Alte
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În cazuri excepționale, la Editura Scânteia. Publică În acest an câte două volume Maria Banuș (Bucurie, Fiilor mei), Dumitru Corbea (Doftana, Balada celor patru mineri), Nina Cassian (An viu nouă sute șapte, Sufletul nostru) și Victor Tulbure (Balada tovarășului căzut Împărțind Scânteia În ilegalitate și Holde). Alte cărți de poezii mai publică A.Toma (Cântul vieții), Radu Boureanu (Sângele popoarelor, ed. a 2-a), Eugen Jebeleanu (Scutul păcii), Vlaicu Bârna (Minerii din satul lui Crișan), Mihnea Gheorghiu (Primăvara În Valea Jiului. Două poeme
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pădurile-napoi), ș.a. Culmea aparițiilor editoriale și a succesului de critică este atinsă de Dan Deșliu care publică În acest an patru volume: Goarnele inimii, Cântec pentru legea cea mare, Lazăr de la Rusca și Poezii, ultimele trei scoase de Editura Scânteia. Dar care este atitudinea criticii literare - care de mai bine de un an fusese investită cu Înalte puteri formative și călăuzitoare 26 - față de lirica anului? Întâi să reținem prelungirea unui soi de conflict critică-poezie, dezvăluit de Ovid S.CROHMĂLNICEANU 27
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
zile. Cititorii Flăcării s-au putut edifica asupra calității versurilor din poemul publicat În numărul de 1 Mai”. Alți poeți crescuți: Viorica Boștea, Armin Stolper, Santa Iordan, I. Dulgheru, Toma Șipoteanu, ș.a. Lirica de cenaclu, ipostaza poetului-muncitor Își aveau În Scânteia o apărătoare constantă, intervenind cu sfaturi ori de câte ori revistele de specialitate nu apreciau cum se cuvine efortul În discuție. Iată-l de pildă pe Petre DRAGOȘ 35 apărând câțiva „tineri talentați” a căror valoare rubrica Marginalii de la Contemporanul n-a prețuit
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În culori vii și linii dinamice, imaginea globală și exuberantă a țării de mâine, imaginea ei de baladă”. Dar popularitatea lui Dan Deșliu crește și mai mult câteva luni mai târziu când i se publică poemul Lazăr de la Rusca În Scânteia 37 apoi, la scurtă vreme, În volum. Motivul poemului fusese popularizat pentru prima oară de Petru Dumitriu 38, Într-un reportaj, dar fără succesul poemului, cum, de altfel, nici nuvela lui Petru Dumitriu, Vânătoarea de lupi, inspirată de același caz
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Tovarășe Dan Deșliu. Îți scriu aceste rânduri mișcat de poemul dumitale « În memoria lui Lazăr Cernescu, țăran sărac, și a tovarășilor săi căzuți În lupta Împotriva dușmanilor clasei muncitoare și a țărănimii muncitoare, În lupta pentru socialism, pentru Înflorirea Patriei». Scânteia publică poemul dumitale odată cu comemorarea eroilor mineri, căzuți, acum douăzeci de ani, sub gloanțele vrăjmașului la Lupeni, pentru aceeași măreață cauză a clasei muncitoare, pentru cauza poporului. Pe când Scânteia tipărea versurile despre Lazăr de la Rusca, În Contemporanul apărea articolul meu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și a țărănimii muncitoare, În lupta pentru socialism, pentru Înflorirea Patriei». Scânteia publică poemul dumitale odată cu comemorarea eroilor mineri, căzuți, acum douăzeci de ani, sub gloanțele vrăjmașului la Lupeni, pentru aceeași măreață cauză a clasei muncitoare, pentru cauza poporului. Pe când Scânteia tipărea versurile despre Lazăr de la Rusca, În Contemporanul apărea articolul meu cu titlul Poeții de azi și poezia populară. Cum eroii clasei muncitoare se Întâlnesc În lupta lor, peste locuri și timpuri, astfel și noi poeții, scriitorii, Însuflețiți de această
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Adevărul despre Uniunea Sovietică n-a putut fi Însă Înăbușit prin măsuri polițienești. (Ă). Luptătorii aprigi din umbră rostesc cuvinte de Îmbărbătare, trezind la viață inimile amorțite, lămurind, chemând la lupta sub faldurile roșii ale lui Octombrie; În fruntea lor, Scânteia, organul Comitetului Central: «Ia-o și citește/Dă-o mai departe Brațul nostru crește/Peste frig și moarte;(Ă). Undeva, pe-aproape-s/zorile râvnite. Fierb În matcă ape crâncen răzvrătite Vin armate roșii țara să ne-o scape. (Ă)». (V. TULBURE
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
citește/Dă-o mai departe Brațul nostru crește/Peste frig și moarte;(Ă). Undeva, pe-aproape-s/zorile râvnite. Fierb În matcă ape crâncen răzvrătite Vin armate roșii țara să ne-o scape. (Ă)». (V. TULBURE. - Balada tovarășului care a căzut Împărțind Scânteia În ilegalitate) «Vor trece secole și milenii Dar gloria ta va străluci tot mai puternic, gloria orașului care a nimicit fiarele, gloria orașului care a eliberat omenirea, gloria orașului marelui Stalin, capitală a comunismului Moscova». (Radu PĂDURE. - Moscova roșie, Moscova
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
La 1 Mai 1944 tovarășul Stalin, referindu-se la situația țărilor aflate sub jugul hitleriștilor, a spus: «trebuie de presupus că popoarele acestor țări vor trebui să ia ele Însele În mâinile lor cauza eliberării de sub jugul german» (Ă). În Scânteia și România Liberă legale apar poeme inspirate de glorioasele armate eliberatoare: După ce codri au adăpostit pe tovarășii dârzi din spatele liniilor, după ce drumurile au purtat armatele plecate să clădească o pace fără primejdie, cât de puține-s vorbele smulse din această
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
iar se va scrie Către apus și către Răsăritul Îndepărtat o Întâlniră pe drumurile lor soldații roșii ai libertății odată cu zorile, cu plecarea primelor avioane spre fasciști odată cu seara, când fluviile Își arată obrazul de ceațăă» (Mihnea GHEORGHIU. - Toamna asaltului, Scânteia, oct. 1944) « Atunci am văzut/Pe tanc, În picioare, Puternică, biruitoare,/luminând cetatea, Cu flamură roșie-n vânt, Libertatea,Înaintând, Înaintând!». (Mihai BENIUC. - 23 August 1944) «Senin uriaș Învățat (Ă) Eu vreau să te cânt și cântarea Din slavă purtată
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
evidență. Flacără 42, Viața românească 43, Contemporanul 44 publică proză aproape În fiecare număr. Semnează aici: Lucia Demetrius, Ben Corlaciu, Marin Preda, Petru Vintilă, Vladimir Colin, Asztalos Istvan, V.Em. Galan, Eusebiu Camilar, Ion Călugăru, Petru Dumitriu. Prozatorii popularizați de Scânteia 45 sunt: Al. Jar, Petre Dragoș, Elisabeta Luca, Aurel Baranga, Petru Dumitriu, Asztalos Istvan, Gheorghe Cristea. Comandamentul tematic este satul; dezideratul general: accesibilitatea; funcția supremă: educație; țelul: armă de luptă; „Eroul pozitiv” va fi: activistul de partid; „eroul negativ”: chiaburul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
este satul; dezideratul general: accesibilitatea; funcția supremă: educație; țelul: armă de luptă; „Eroul pozitiv” va fi: activistul de partid; „eroul negativ”: chiaburul; specia predilectă: nuvela; colecția editorială: Cartea poporului; În fine, editurile care aveau În plan susținerea noii proze: Editura Scânteia Satelor, Editura Pentru Literatură și Artă dar și Editura Tineretului. Primele două invadează piața editorială cu un nou produs tipografic: broșura; la nivelul acestei forme editoriale de până-n 48 de pagini, tirajele sunt de ordinul sutelor de mii, acoperind - conform
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]