3,866 matches
-
vorbească generalul. Oricum, mai multe decât știa Aulius, nu putea să-i deslușească. Îl căutase Aulius de două-trei ori în București și se lămuriseră. Treceau printre sălciile bătrâne, multe arse de trăsnete, înșirate de-a lungul drumeagului. Un fel de schelete de copaci, cimitir de timp ars, jefuit. Privind sălciile arse, înșirate fără umbră de-a lungul drumului, își aminti de întâmplarea aceea cu stejarul făcut dispărut de țiganii dintr-un cătun de lângă satul lor. Era un cătun de lingurari. Trăiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
strângându-l speriată de picior pe tatăl ei ridicat, cu biciul în mână. Zâmbi înduioșat. - Am văzut și eu multe de-astea de când m-am întors. Știam că au fost cândva și... Unde mai sunt? Cel mult au rămas niște schelete. Ați făcut din România un schelet. Asta ați făcut cu revoluția voastră.Vor veni cei de după voi și or să întrebe: asta e România pe care tot o slăviți? Ciozvârtele astea? Scheletul ăsta care de abia se mai ține... Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
tatăl ei ridicat, cu biciul în mână. Zâmbi înduioșat. - Am văzut și eu multe de-astea de când m-am întors. Știam că au fost cândva și... Unde mai sunt? Cel mult au rămas niște schelete. Ați făcut din România un schelet. Asta ați făcut cu revoluția voastră.Vor veni cei de după voi și or să întrebe: asta e România pe care tot o slăviți? Ciozvârtele astea? Scheletul ăsta care de abia se mai ține... Și ce-o să răspundeți? Că a trecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Unde mai sunt? Cel mult au rămas niște schelete. Ați făcut din România un schelet. Asta ați făcut cu revoluția voastră.Vor veni cei de după voi și or să întrebe: asta e România pe care tot o slăviți? Ciozvârtele astea? Scheletul ăsta care de abia se mai ține... Și ce-o să răspundeți? Că a trecut sorbul?! Întinse mâna și-l mângâie încet pe frunte, pe obraji, pe bărbie. Parcă îi descoperea chipul, parcă îl desena din sângeriul amurgului care înghițise biserica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Scânteie marea lină și placele ei sure Se mișc-una pe alta ca pături de cristal Prin lume prăvălite; din tainica pădure Apare luna mare câmpiilor azure, Împlîndu-le cu ochiul ei mândru, triumfal. Pe undele încete își mișcă legănate Corăbii învechite scheletele de lemn; Trecând încet ca umbre - țin pânzele umflate În fața lunei care prin ele atunci străbate, Și-n roată de foc galben stă fața-i ca un semn. Pe maluri sdrumicate de aiurirea mării Cesaru-ncă veghiază la trunchiul cel plecat
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
că te apucă disperarea. Realizezi că ai înaintea ochilor o scriitură aparent fără noimă, complet atipică, o construcție romanescă fără construcție, formată parcă din pâraie, râuri și fluvii, care nu-și găsesc un ocean în care să se reverse. Un schelet, totuși, există. Scheletul vieții și al morții, al spațiului și al timpului, cu alte sensuri și înțelesuri, nu de jos în sus, nu de sus în jos, dintr-o parte în cealaltă, ci deodată, confuzionându-te și înecându-te în imagini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
disperarea. Realizezi că ai înaintea ochilor o scriitură aparent fără noimă, complet atipică, o construcție romanescă fără construcție, formată parcă din pâraie, râuri și fluvii, care nu-și găsesc un ocean în care să se reverse. Un schelet, totuși, există. Scheletul vieții și al morții, al spațiului și al timpului, cu alte sensuri și înțelesuri, nu de jos în sus, nu de sus în jos, dintr-o parte în cealaltă, ci deodată, confuzionându-te și înecându-te în imagini atât de numeroase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
era ascuns în uitare. În conceptul de uitare? Nu, Mioara, în uitare fizică, de forma pluridimensională. În jurul ei se află cercul celei de-a cincea dimensiuni, timpul material. El era un dragon care-și mușcă din propriul trup, odată cu el scheletul se fragiliza, se îmbolnăvea de osteoporoză și odată cu el întregul oraș. Brăila era o cetate în comă. Trăia doar prin speranța locuitorilor. Dar se întâmplă ceva neînțeles de noi, pus pe seama unui defect de refracție a imaginilor prismei. Orașul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
strângă în gâtlejurile lor divinele acorduri pe care urmau să le ofere puilor odată cu gândacii și musculițele. Seara, când trenurile vor fi trecut și orchestra se va fi destrămat, singurul rămas la unul dintre piane, dirijorul tânăr pe scaunul celuilalt, scheletul lui, iar peisajul era alcătuit dintr-o pânză de șină lucitoare sub lumina proiectoarelor de cale ferată, cu albastrul lor extraterestru luminând chipurile acarilor cu o paloare pe care ți-o dă subteranul, cu frăgezimea și moliciunea aripei de fluture
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Luna fără Soare./ În piept mi se-adună/Noaptea fără Lună./ Trupu-mi este lut/ De când te-am pierdut./ Picioarele-gheață/Privirea în ceață/ Sufletul uscat/ De când ai plecat./ Mai bine e-n moarte/ Decât să n-am parte./ Luați Aminte! M6. Schelete, în număr de două, dezmembrate, mormânt adunat, doar rotulele și maxilarele rău conservate, părând a fi ale lui STOIAN și TEODOR. Se presupune că au existat. M7. Incomplet păstrat cu capul pe M8, lungimea în secțiune 65 cm, orientat V-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
orientat V-E. HUGO MĂRĂCINEANU, pictor, poet și prozator. Necropola 2 M8. Adâncime 200 cm, aproape întreg, picioarele rămânând de la jumătatea tibiei în profilul de est, mâinile pe piept, talie mare, tânăr mediteranoid, nordoid. NĂSUC, bețiv. M24 Adâncime 273 cm, schelet întreg în secțiune, orientare V-E, mâinile pe piept, tânăr mediteranoid și nordic, un bumb metalic în zona pectorală. SAMALIOT, bețiv. Scheletul 27A. Sex feminin, adolescentă; calota craniană mezocrană, ortocrană, metriocrană, cu frunte ovală, eurimetropă și relief supraorbital șters iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
în profilul de est, mâinile pe piept, talie mare, tânăr mediteranoid, nordoid. NĂSUC, bețiv. M24 Adâncime 273 cm, schelet întreg în secțiune, orientare V-E, mâinile pe piept, tânăr mediteranoid și nordic, un bumb metalic în zona pectorală. SAMALIOT, bețiv. Scheletul 27A. Sex feminin, adolescentă; calota craniană mezocrană, ortocrană, metriocrană, cu frunte ovală, eurimetropă și relief supraorbital șters iar occipitalul larg, înalt și mijlociu de curbat. Fata are malarele slab reprezentate, temporalizate, orbite mezoconci și nasul canerin și un prognatism subnazal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
temporalizate, orbite mezoconci și nasul canerin și un prognatism subnazal și alveolar slab pronunțat, mandibula gracilă, cubitusul drept, urmele unei fracturi în treimea sa inferioară, vicios consolidată, tip antropologic mediteranoid cu influențe dinaroide la nivelul părții postcefalice. MIOARA ALIMENTARĂ, eseu. Scheletul 29 aparține unei tinere, cca 18 ani, neurocraniul are forma ovoidă, indici mezocran, ortocran, ocrocran (topeinocran) frunte ovală, eurimetopă, cu relief globular șters și occipital larg. Fata este mezenă cu malare mijlocii dispuse în plan temporal, orbite came cu ușoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
însingurării, ale pasiunilor pentru fizică în Facerea Lumii, văzute și nevăzute, în experimentele chimice în care soluția pentru ziua de mâine era următorul vers de la mijloc sau de la început, aplecarea spre studiul atent al peșterilor și prăpăstiilor și rocilor și scheletelor trecute și viitoare din geografia sufletului lor. Nelămurit niciodată de ce zboară păsările, de ce foșnesc lanurile, de ce zarea e un hău imens, de ce sunt elev de liceu, pentru că eu am vrut să fiu acolo și atunci să-l cunosc pe nemernicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
plasă. Casele își prelungeau umbrele punctate de ochii uriași ai ferestrelor mascate cu perdele portocalii sau roșii. O ușă deschisă în grabă zdrențuia geografia umbrelor cu forma hidoasă a unui om care dispărea printre ziduri. O prelată, superficial ancorată de scheletul de fier, fâlfâia înspăimântător ca o velă, prevestind naufragiul peste mese circulare de tablă cu scaune rezemate în poziția unui om doborât de alcool. O sticlă goală se rostogolea pe sub picioarele arcuite ale meselor, din perete în perete, pe puntea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
dacă simțeam lumea altfel decât era ea? Am intrat în cârciumă pentru că am auzit un timbru vocal inconfundabil. Am văzut în aceeași clipă barul și de sus și din spatele tejghelei, din spatele meu, de sub picioare. În același timp vedeam prin pisică scheletul ei, numărul de molecule și atomi, stomacul gol, pulsul inimii, urma albastră a volutelor înscrise printre picioarele meselor cărora le știam structura fibrelor, greutatea, gramajul și gustul băuturilor din pahare, analiza chimică a frunzelor tocate din țigări, constatând uimit lipsa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
9 Sistemul Wolf-Lundmark Eliptică 4 1300 ? ? NGC6946 Spirală 10 1600 +40 ? NGC2403 Spirală 4 1900 +190 4 M81 (U.Ma) Spirală 18 3800 +80 4 M82 (U.Ma) Neregulată 11 3800 +400 14 M87 (Virgo) Eliptică 14 12000 +1220 85 Scheletul coloana, bazinul și membrele, mobilizare aparent integrală Diagnostic anatomo-patologic macroscopic: lividități cadaverice închise la culoare; creier cu stază și edem; pulmon cu stază, edem și emfizem hidroaeric marcat; sânge lichid în cordul drept; cardiomegalie cu hipertrofie ventriculare stângă; miocardoscleroză; ateroscleroză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
pe East 38, pe sub norii joși și furioși. Era o parte veche a orașului, înconjurată de construcțiile noi și moderne, din nord. Aici erau încă în picioare case construite în anii 1920 și 1930. Josh trecu pe lângă câteva case cu schelet din lemn, în diferite stadii de dărăpănare. Una avea o ușă albastră. Niciuna nu avea obloane albastre. Ajunse în zona depozitelor, unde de o parte și de alta a străzii erau docuri de încărcare. Întoarse și porni înapoi. Conduse cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
porni spre ușă. Dar, fă-ți un serviciu, da? Stai departe de terenul ăla de fotbal. Din revista Science, „Știrile săptămânii“: OMUL DE NEANDERTHAL: PREA PRUDENT CA SĂ SUPRAVIEȚUIASCĂ? Savanții descoperă „Gena morții speciilor“ Un antropolog a extras o genă din schelete ale omului de Neanderthal, despre care spune că explică dispariția acestei specii. — Oamenii nu realizează că oamenii de Neanderthal aveau creierul mai mare decât oamenii moderni de Cro-Magnon. Erau mai puternici și mai duri decât aceștia, și fabricau niște unelte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
valuri, Împreună cu strigăte, Înjurături și plânsete. Nimic din ce se Întâmplă Între pereții de ciment scorojiți, nici un gest, nici măcar o fărâmă de trăire nu se fac decât sub semnul cruntei mizerii, a sărăciei care nu mai are nume, ci numai schelete umane pe care le-a implantat definitiv În murdărie și promiscuitate. O ,,grădină,, uriașă de gunoaie și ea cenușie, la fel ca cenușiul din sufletele lor, Întinsă ca o recuzită macabră, e drumul prin care Înoată zilnic, se zbat, acești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
pe care o strângea În mâna transpirată, Îngustă. Numai că exact cum, exact când a murit Walter tu nu vei mai afla niciodată. Tu n-ai să mai ști dacă tata a fost executat ca dezertor sau a murit, un schelet urât mirositor, cu mâinile și picioarele degerate, cangrenate Într-o mină siberiană. Pașii lui istoviți, Împleticindu-se În zăpadă, excremente, sânge, sârmă ghimpată... Tată... Căldura trupului mare și ocrotitor care te duce adormită În brațe, scârțâitul zăpezii sub pașii apăsați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
să-i ia locul. Unul acceptă, de dragul familiei sale. Mai târziu, când scapă din pușcărie, bărbatul care fusese cândva bogat vizitează, fără a-și dezvălui identitatea, familia care deține acum averea, lui însuși nemairămânându-i altceva decât viața...“. Într-adevăr, scheletul unei povestiri. Cele patru puncte cu care se încheia consemnarea parcă vor să sugereze acum cei patru ani de război care au urmat și în timpul cărora amintirea acestei idei abia schițate s-a pierdut în uitare. În 1944, când am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
mai taie pâine învelit în caierul părului, de la un leu, părului de la un câine. Se aud pe culoar vorbele majurului... s-a făcut amiază iar vin flămânde ciorbele cu pașii destinului și ce-a curs din ciurul lui în cupa scheletului... Și turtoiul, vai de el! Mămăligă între scânduri și în forme ca de zar, așteptare în zadar și rămânere pe gânduri; în tunel e surd războiul vremea-și mătură gunoiul și-l aruncă peste el. Anul trece repede, șerpuiește, ca
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
nu expiră, m-a întrerupt Brigit. —Nu expiră? Sunt sigură că expiră. Bine, nu că asta s-ar putea întâmpla când sunt eu prin preajmă. în orice caz, cui îi pasă? Ai avut o intoxicație alimentară și arăți ca un schelet. Ești așa de slabă că oamenii vin la tine și-ți zic: „Cred că ai slăbit prea mult, Brigit. Ar trebui să mai pui ceva pe tine. Arăți de parc-ai fi fost într-un lagăr de concentrare“. —Superb! Brigit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ta nesănătoasă față de mâncare, m-a anunțat Josephine. Fericirea mi s-a prăvălit din cer ca un bolovan. —Abuzezi de mâncare aproape la fel de mult cum ai abuzat de droguri, mi-a spus ea. Când ai venit aici arătai ca un schelet ambulant... —Ei, hai, nu-i adevărat, am glumit eu, ridicând capul mândră și zâmbind cu căldură. —Vezi, a țipat ea. Ai o atitudine nesănătoasă, foarte nesănătoasă. Iar ea își are rădăcina în același loc ca și dependența de droguri. îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]