5,013 matches
-
romanul Sandei Movilă, unde atenția cititorului este mereu abătută de la problemele de bază ale zugrăvirii conflictului de clasă la zeci de episoade sterile, cuprinzând certuri, bătăi, inventarierea expresiilor necuviincioase ale eroilor, nu streine de maniera naturalistă. Poziția ideologică nejustă a scriitoarei determină și o tratare obiectivistă a unor situații și probleme. Primul război mondial este prezent În treacăt, obiectivit. (Ă). Arta nouă, În drum spre realismul socialist, are și o precisă funcțiune de cunoaștere. Cititorul muncitor se va Întreba la terminarea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Paris, iar când trebuie să o surprindă În țara noastră, figura comunistului român Vasile este cu totul episodică și convențională. (Ă). Cella Serghi confundă În mod condamnabil scormonirea sterilă a sufletului, În chip invidualist cu autocritica. (Ă). Metoda antirealistă a scriitoarei se dă pe față și În practica naturalismului și a sentimentalismului. Când spunem naturalism, nu ne gândim numai la scenele de frenezie a instinctelor, relatate cu o stăruință scandaloasă de Mirona ci și la esența naturalismului, - spiritul obiectivist care bântuie
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Eugen Jebeleanu sau recent poemul lui Mihai Beniuc Cântec despre tovarășul Gh.Gheorghiu-Dej. Chiar În numărul 5 al revistei, În vecinătatea versurilor Maria Banuș, se află remarcabilul poem al lui Dan Deșliu: Minerii din Maramureș. Cum este cu putință ca scriitoarea să nu fi văzut aceste succese care caracterizează avântul luat de creația poetică În țara noastră și care sunt un izvor de bucurie și mândrie patriotică pentru oamenii muncii din țara noastră ? (Ă). Și mai confuză decât poezia, Spunea odată
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de a da cititorilor opere care să oglindească marile sentimente umane ce dau conținut - un conținut nou - vieții oamenilor muncii din țara noastră. (Ă). Fără Îndoială că prin publicarea poeziilor amintite, redacția Vieții românești a făcut un prost serviciu atât scriitoarei, cât și literaturii noastre noi, care are nevoie de cât mai multă claritate ideologică. (Ă). Din păcate, și numărul următor al revistei (nr. 6) În care sunt publicate unele poezii nesatisfăcătoare ale tov. Mihu Dragomir, arată că redacția Vieții românești
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
în „Voința Ialomiței”, „Dreptul Ialomiței”, „Marea Neagră”, „Gloria Dobrogei”. A semnat și Acs, G. Acs, Acsint, George Pandurul, George Axinteanu-Panduri. A colaborat cu proză, versuri, publicistică socială și culturală la „Ritmul vremii”, „Falanga literară și artistică”, „Familia”, „Universul literar”, „Cuvântul”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Convorbiri literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Sfarmă-Piatră”, „Basarabia” ș.a. În 1941 a fost director al revistei „Pan”. Debutează editorial în 1930 cu romanul Piatra neagră, ce purta o scurtă recomandare semnată de Liviu Rebreanu. Lipsindu-i unitatea structurală
ACSINTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285155_a_286484]
-
o teză de licență (2000; ediția a II-a, 2007). În străinătate, lucrările În acest domeniu sunt mult mai numeroase, așa cum se poate vedea din bibliografia volumului de față. * Un incredibil succes „Lynne Truss e o domnișoară bătrână, jurnalistă și scriitoare, care nu s-a distins până anul trecut, când s-a apucat să scrie o carte despre folosirea punctuației În limba engleză, intitulată Eats, Shoots and Leaves. Având În vedere subiectul, Editura Profile Books n-a tras decât 15.000
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
ce aflăm dintr-un articol publicat În ziarul Gardianul, din 23 ianuarie 2004: Tribunalul Suprem din Paris l-a condamnat pe cineastul Jean-Luc Godard pentru plagiat. Godard s-a folosit În filmul său, Regele Lear, de un fragment din cartea scriitoarei Viviane Forrester, La violence du calme, fără să ceară permisiunea acesteia. „Reproducând și difuzând acel paragraf În filmul său, d-l Godard și Casa de Producție «Bodega Films» au atentat la dreptul moral al d-nei Forrester și la drepturile edițiilor
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
interpretare eronată a realității - sub forma idealizării - ar constitui forma cea mai matură a negării realității. Prezentă la adulții excesiv de optimiști, pozitivi, mulțumiți, ea este desemnată în psihologia clinică prin termenul refuz pollyanic, de la numele tinerei eroine Pollyanna din nuvela scriitoarei americane Eleanor H. Porter. Pollyanna este prototipul persoanei excesiv de optimiste, care tinde să vadă binele în tot ce se întâmplă. Descrierea etapelor care constituie, în opinia lui Cramer (1991), secvența de dezvoltare a refuzului arată cât este de importantă studierea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
mijloc să se controleze, acela de a intra cu ei într-o conversație pe teme intelectuale. Excitația sa sexuală dispare atunci și, al doilea beneficiu al sublimării, conversațiile îi servesc mai apoi drept sursă de inspirație în activitatea sa de scriitoare. Al doilea exemplu, prezentat de Fraiberg (1959/1967), este un studiu longitudinal privind recurgerea permanentă la activitatea intelectuală ca apărare: Fraiberg observă, începând de la doi ani până la vârsta adultă, un copil, Tony (pe care ea îl numește „micul savant”), care
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
după cum știm din date istorice, că Pitagora și Socrate primeau între elevii lor și femei, având convingerea că femeile studiază cu mai mult entuziasm și răspândesc mai ușor această cultură. Astfel, nu putem constata vechimea problemei feministe decât accentuând afirmarea scriitoarei germane Ebner Eschenbach, că își are începutul de când femeia a început să citească. Nu vreau să urmăresc succesiv istoricul acestor etape de evoluție culturală, menționez numai Franța, unde a apărut încă în anul 1785 o mică bibliotecă franceză, publicată de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de insurecție din închisoare, bolnavă, a fost înlocuită, la conducerea asociației de către pictorița Elena Alexandrescu, care în ilegalitate făcuse parte dintr-o organizație franceză de rezistență, împreună cu soțul și fiul ei. După eliberarea Franței, președinta de onoare a fost aleasă scriitoarea Elena Văcărescu. Activitatea acestei organizații patriotice s-a împletit cu aceea a celorlalte organizații grupate în F.N.R. Româncele au desfășurat o susținută activitate de solidaritate și propagandă atât în cadrul Uniunii femeilor franceze (președintă Eugénie Cotton), cât și în colonia română
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
apoi la Caracal, devotându-se carierei didactice. Numele Floricăi Pursch apărea, în 1915, consemnat în „Șezătoarea” lui Artur Gorovei, la rubrica de „Folclor cules”. Din 1927, B. revine, publicând sub pseudonim, la Bârlad, în „Graiul nostru” și, ulterior, în „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Adevărul literar și artistic”, „Arhivele Olteniei”, „Provincia literară”, „Înmuguriri”, „Poezia”, „Gând și slovă oltenească”, „Domnul de rouă” (unde e cooptată în redacție), „Graiul femeii”, „Presa Olteniei”, „Pământul”, „Vatra”, „Revista femeilor române” ș.a. Cu Poeme pentru adormit durerea
BUCUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285903_a_287232]
-
reprezentativ și încununat cu laurii Premiului de Stat în 1957 și 1962. Prefațează volume ale unor tineri poeți (Radu Cârneci în 1963, Marin Sorescu în 1964). Colaborează, de-a lungul vremii, la numeroase periodice („Adevărul literar și artistic”, „Vremea”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Rampa”, „Scânteia”, „România liberă”, „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Secolul 20”, „Steaua” ș.a.). Volumul Cântarea cântărilor (titlul e însoțit de precizarea: „Oratoriu profan pentru soliști, coruri și orchestră. I. Texte după pretextul Bibliei”), semnat Marcel Bresliska și
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
și casa spulberată sub ultimul, devastator bombardament, în 1944 - repere ale unei existențe agitate -, își vor găsi ecou în stihurile sale intimiste, circumstanțiale. Alte colaborări ale poetei apar în „Miorița”, „Viața nouă”, „Mișcarea literară”, „Ritmul vremii”, „Viața literară”, „Falanga”, „Revista scriitoarei”, „Cuget clar”, „Adevărul literar și artistic” sau, în Ardeal, „Societatea de mâine”, „Patria”, „Utopia”, „Darul vremii”, „Hyperion”, „Gazeta Transilvaniei”, „România tânără” (pe care o va redacta alături de I. Hașeganu la Brașov, în 1942-1943) ș.a. Primele versuri ale poetesei corespund claustrării
BUZDUGAN-HASEGANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285971_a_287300]
-
prezentate și unele cronici care arată că s-au făcut pași pentru o orientare justă și valabilă. Pot fi citate astfel cronicile care se ocupă de romanul Ce-i de făcut? de Cernîșevschi (Dinu Săraru), de romanul Agnesa partizana al scriitoarei italiene Renata Vigane (Alexandru Balaci) și despre Soldatul Antipov al scriitorului sovietic Juvavilov, precum și articolul despre N.Gogol (...). În afara cronicilor și a lecturilor literare, emisiunile radiofonice cuprind și Teatru la microfon. În cadrul acestei emisiuni sunt transmise piese jucate pe scenele
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
tovarășul Jar?...». Și începe să-i spună cum v-a scris, cum v-a trimis gândurile ei, planurile ei și cu o ciudă copilărească spune: «Ei! N-am primit nimic de la dumnealui!» Tovarășe Jar, pioniera Eftimie Aurelia vrea să devină scriitoare și are nevoie de sprijinul dumneavoastră”. Să încheiem acest itinerar liric cu o informație despre stadiul și nivelul artistic al unei specii muzical-literare care a cunoscut un mare avânt în vreme: cântecul de masă. Despre cine și cum a contribuit
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Critica sovietică vorbea de necesitatea romantismului revoluționar, întru nimic în contrazicere cu realismul, ea decurgând din însăși definiția realismului socialist. (...) Literatura sovietică reflectă azi și în același timp deschide perspectiva înmuguririi vârstei de aur a comunismului. Opere ca Secerișul a scriitoarei Galina Nicolaeva sau Primăvara în colhozul „Pobeda” a lui N. Gribaciov, oferă de pe acum cititorului încântat, adieri înmiresmate din acea «primăvară a omenirii». - Ziua muncii și a păcii: În: Contemporanul, nr. 18 (291), 2 mai, 1952 - Necunoscut. Nuvelă; fragment. Idem
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și devine membră activă a acestei grupări literare în 1924, aderând, în creația sa, la instrumentarul promovat de modernismul psihologic. Semnează proză, fragmente din piese de teatru sau articole diverse în relativ numeroase reviste, printre care „Sburătorul”, „Viața literară”, „Revista scriitoarei” (apoi „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”), „Universul literar”, „Gazeta literară”, „Vremea”. Între 1926 și 1938 face parte din comitetul Societății Scriitoarelor Române. Încredințată că în dramaturgie scriitorul are șansa unei plasări mai apropiate de adevărul care se cere comunicat, A
ARCHIP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285423_a_286752]
-
activă a acestei grupări literare în 1924, aderând, în creația sa, la instrumentarul promovat de modernismul psihologic. Semnează proză, fragmente din piese de teatru sau articole diverse în relativ numeroase reviste, printre care „Sburătorul”, „Viața literară”, „Revista scriitoarei” (apoi „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”), „Universul literar”, „Gazeta literară”, „Vremea”. Între 1926 și 1938 face parte din comitetul Societății Scriitoarelor Române. Încredințată că în dramaturgie scriitorul are șansa unei plasări mai apropiate de adevărul care se cere comunicat, A. mai face câteva
ARCHIP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285423_a_286752]
-
proză, fragmente din piese de teatru sau articole diverse în relativ numeroase reviste, printre care „Sburătorul”, „Viața literară”, „Revista scriitoarei” (apoi „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”), „Universul literar”, „Gazeta literară”, „Vremea”. Între 1926 și 1938 face parte din comitetul Societății Scriitoarelor Române. Încredințată că în dramaturgie scriitorul are șansa unei plasări mai apropiate de adevărul care se cere comunicat, A. mai face câteva tentative de a se impune în lumea scenei. După Inelul, i se reprezintă, în 1928, piesa Luminița, urmată
ARCHIP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285423_a_286752]
-
manuscris, pentru ca în 1935 să apară din nou pe afișul Teatrului Național din București cu Gură de leu, piesă din care a fost publicat, în presă, doar un fragment. Nepublicată a rămas și Maria Baskirtseff (prelucrare și adaptare după Jurnalul scriitoarei care dă numele piesei), cu premiera în stagiunea 1938-1939, la Naționalul din București. Inelul, piesă în trei acte, urmărește caruselul unor iubiri necoincidente, apelând la situații și stări melodramatice, cu efect garantat la o anumită categorie de public. În Luminița
ARCHIP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285423_a_286752]
-
să renunțe total la unele soluții facile, procedează la radiografierea unei drame conjugale, abordând direct, uneori dur, adevăruri tipice căsătoriilor eșuate. Gură de leu este o dramă mai apropiată, ca atmosferă și ca unghi de contemplare a personajelor, de nuvelistica scriitoarei; preocupată de dramele sufletești, investigate deseori prin întoarceri în timp, autoarea preferă ambianțele enigmatice, traversate de semne și gesturi greu de explicat. Este înfățișată viața unei femei care provoacă nenorociri celor din jur, ca urmare a unui dominant instinct distructiv
ARCHIP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285423_a_286752]
-
considera că în teatru își elaborează mai precis personajele și poate păstra, astfel, un echilibru convenabil între ideile-reper și forma finală a scrierii, partea cea mai izbutită din literatura semnată de A. este reprezentată de proză, mai ales de nuvelistică. Scriitoarea și-a adunat nuvelele în două volume, Colecționarul de pietre prețioase (1926) și Aventura (1929), impunându-se ca o prezență foarte personală în peisajul literar al deceniului al treilea. Spre deosebire de nota cvasidominantă a prozei feminine, A. ocolește apelul la atmosfera
ARCHIP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285423_a_286752]
-
obscure ale conștiinței, care izbucnesc la suprafața gestului perceptibil prin reacții imprevizibile. Amănuntul, reținut și ordonat cu meticulozitate, tinde spre o uniformizare păstoasă a informației, pe terenul căreia personajele construiesc realități iluzorii, configurate asimetric și, de multe ori, ilogic. Atenția scriitoarei este reținută de cazuri speciale, contorsionate, uneori de-a dreptul clinice. Ambianța evocată este incertă, cețoasă, curiozitatea analitică preferând radiografierea stărilor emoționale prin apelul la retrospecție. Dragostea, motiv des întâlnit în proza scurtă scrisă de A., este considerată aproape exclusiv
ARCHIP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285423_a_286752]
-
Maria Boul, narațiune dezvoltată într-o compoziție de notabil rafinament al analizei psihologice; planurile întretăiate țin aici de grotesc, înțeles ca amplificare necontrolată a sensibilității primare închise într-o existență tragică. În anii de după cel de al doilea război mondial, scriitoarea a lucrat la un roman proiectat în trei părți, Soarele negru. Fragmente din roman fuseseră publicate cu 15 ani înaintea tipăririi primului volum, în „Revista scriitoarelor și scriitorilor români” (1931, 1932, 1943) și în „Reporter” (1933). O primă parte, definitivă
ARCHIP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285423_a_286752]