4,125 matches
-
vorbește o altă limbă sau chiar că vorbește limba altcuiva. Cineva ar putea obiecta că despre înger nu știm, în realitate, absolut nimic, dar cu cât mai puțin știm, chestiunea limbii lui (a sexului lui, a sexului limbii lui) interoghează scriitura, interoghează trupul, dorința. Derrida a încercat să gândească, într-un text scurt și plin de intensitate, intitulat Geschlecht, depășirea dualității antropologice a trupului, a sexului, ca pe fenomenul unei alte limbi, și anume a unei limbi a altcuiva. Ei bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
a încercat să gândească, într-un text scurt și plin de intensitate, intitulat Geschlecht, depășirea dualității antropologice a trupului, a sexului, ca pe fenomenul unei alte limbi, și anume a unei limbi a altcuiva. Ei bine, cu trupul și cu scriitura lui Ovidiu se petrece ceva în care îmi iau libertatea de a citi simbolurile la care făceam mai sus referire, în chip confuz: „Să renaști, să tinzi către o androginie abstractă, aspirând la inexistență, la nimicul suprem”. Mi s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
ai trupului, ai sexului. Dacă androginia este asociată aici cu non-existența, situată în acel „nicăieri” în care Rilke își pasează îngerii săi, care sunt în fond niște androgini la puterea n, lucrul mă face să cred că această carte despre scriitură și despre moarte este în fond o carte despre nemurire, despre tinderea către absolutul „formei vide”. Prin inserție, ca un mic omagiu adus cărții anterioare a lui Mincu, Jurnalul lui Dracula, aș vrea să amintesc că mai există și un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
și mirajul, obsesiv și delirant, dar și menit să salveze, al unui timp ce vine, mitologic, în care tocmai Ovidiu este primit în sânul divin al unei eterne reîntoarceri - cea despre care a vorbit românul Eliade - care să readucă poezia, scriitura, la măsura lui Orfeu, la coborârea și revenirea din infern. Mi se pare că se poate susține că în activitatea lui Mincu, așa cum a făcut Borges pentru tradițiile occidentale și indoeuropene și García Márques pentru cele sudamericane, moștenirea trecutului și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
său Jurnal al unui geniu: și acolo prezența unei zeițe ocrotitoare (Gala, soția pictorului; Aia în cartea lui Mincu), obsesia sadomasochistă a insectelor respingătoare, aspirația halucinatorie a unui rol profetic al artistului care are o irezistibilă vocație cosmogonică marchează o scriitură care amestecă - și adesea contopește - solicitările „codrului sacru” poetic, evocat indirect în funcția lui inițiatică, prin cufundarea onirică într-un inconștient fragmentar ce nu se teme de „reziduurile” sale și de „pleavă”, cum ar spune Hillman („Lăzile mele de drum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
al lui Ovidiu), nu ne aflăm în timpul unei povestiri, ci în spațiul unei imagini, în care aceasta din urmă „prezintă o condiție eternă a sufletului, adică mereu în act și repetitivă”; poate că tocmai din acest motiv, Mincu recurge la scriitura diaristică, ca să construiască, în formă de mozaic, un gând obsesiv, atras de figurări delirante, puternic asociative, în care realitatea simțurilor tranzitează continuu în oniric, în invizibil. Sub acest aspect se înțelege și de ce, din cerința unei autoeliberări, a unei slăbiri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
ar putea găsi, mult mai multă ordine în noi decât în lume. Tulburarea e în exterior.” Dar există un detaliu care ne face să înțelegem o altă afinitate între cei doi autori sau, mai bine zis, trăsăturile constitutive ale oricărei scriituri diaristice, în care fiecare are de a face cu un inconștient dificil de localizat: Mincu - Ovidiu se scufundă „în tăcerea nopții ca un pește ce se lasă în abisurile cele mai adânci” și Rougemont: „Ceasul nocturn, când nu izbutești s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Cum ați perceput demersul autobiografic la care ați răspuns? * * * Acestea sunt coordonatele principale care au ghidat reflecția autorilor și redactarea textelor autobiografice din perspectiva genului. Povestirile reunite în acest volum au fost elaborate în intervalul 2012-2014. Bogăția conținutului și originalitatea scriiturii invită la o lectură activă, autoreflexivă și participativă, care sperăm să vă inspire să faceți conexiunile pe care le considerați necesare cu traiectoria voastră de carieră-viață, și să redactați propriile povestiri de carieră-viață (gender storytelling). Așadar, care este povestea ta
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
2012, Președinte al Senatului Universitar. Cu privire la modelele pe care le-am întâlnit sau/și mi le-am proiectat, pot spune că, în anii socializării primare, mama a însemnat foarte mult din punctul de vedere al exercițiului lecturii, dar și al scriiturii. Citea foarte mult, clasici, dar și romane "ușoare" (mai cu seamă în postcomunism) și ținea un jurnal (pasiune pe care, din câte știu, o menține). Ea mi-a recomandat cărțile copilăriei și m-a învățat cum să articulez primele compuneri
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
vrea să găsească în primul rând un înțeles textual facil și direct. Dar asemenea muzicii bizan-tine, fraza complicată și neobișnuit de lungă pentru regulile moderne trădează altceva decât dorința de a transmite un simplu mesaj. Ceea ce lasă să indice o scriitură așa cum au articulat-o bizantinii este meditația din spatele unei teme ce nu este nouă sau originală. Repetiția sau zăbovirea pe o idee este o modalitate comună în scriitura bizantină, la care se mai adaugă o aparentă lipsă de preocupare pentru
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
dorința de a transmite un simplu mesaj. Ceea ce lasă să indice o scriitură așa cum au articulat-o bizantinii este meditația din spatele unei teme ce nu este nouă sau originală. Repetiția sau zăbovirea pe o idee este o modalitate comună în scriitura bizantină, la care se mai adaugă o aparentă lipsă de preocupare pentru coerența de ansamblu a textului. Multe din lucrările de filosofie ale umaniștilor bizantini dau impresia de eclectism din această cauză. Unde noi vedem eclectism și gândire disparată se
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Luther, cu refuzul său al imaginilor, asupra culturii occidentale, vizibile mai ales în frământările culturale ale epocii moderne ce au cuprins aspecte pornind de la morală, până la estetică. 12. Iarăși și iarăși... Maniera sub care au produs bizantinii filosofia sub aspectul scriiturii este nu tocmai lesne de înțeles pentru interpretul contemporan. Dacă intențiile unui text clasic bizantin, cum este cazul celor reunite sub numele de Filocalia, sau al unei lucrări ce aparține umanismului târziu, par a fi inteligibile sub aspectul conținutului, de
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
tradițiile magice ce pleacă din Egiptul elenismului târziu și supraviețuiesc pe întinsul întregii Europe, dar și aici este vorba de un efect pur și simplu tehnic, obținut prin crescendo-ul insistenței incantatorii. Dacă acel iarăși și iarăși al ritualității și scriiturii bizantine nu trebuie văzut ca o stereotipă repetiție, la fel de mult e nevoie să se evite înțelegerea sa în registrul magic incantatoriu. Atunci unde ar trebui să căutăm rosturile reluării în articulările raționalității bizantine? Într-un mod mai radical putem chiar
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
adăugat ulterior numele între cei ce vor fi fost socotiți ca făcând parte din Tradiție, nici o clipă nu va fi avut conștiința că se poate compara, sub cel mai neînsem¬nat detaliu, cu predecesorii săi. Smerenia, ca gest esențial în scriitura bizantină, furnizează astfel un prim aspect al imposibilității repetiției: nu poți cu adevărat să spui ceea ce au spus cei dinaintea ta, pentru că nu ești pur și simplu capabil să realizezi adevăratul înțeles al afirmațiilor lor. Ceea ce pentru cititorul de astăzi
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
duplicată. Ea pur și simplu este sau nu este. Cam pe aceleași coordonate ar trebui înțeleasă și acea parte a ecteniei liturgice menționată mai sus, la fel ca și exersarea minții în necontenita rostire a rugăciunii inimii. Astfel că atât scriitura cât și actul de trăire, filosofia ca și teologia, se supun în spațiul bizantin unei instanțe comune. Atunci când bizantinul scrie filosofie nu poate să o facă decât reluând ceea ce e cu neputință de repetat. De aici și caracterul de multe
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
nr.315, 21-27 ianuarie 2010, p. 12) VENI, VIDI,... SCRIBI Aceasta este formula care s-ar potrivi unei scriitoare cu un ritm de creație demn se secolul vitezei, ritm adaptat celui În care călătorește! Ne este deja familiar tipul de scriitură al doamnei Oltea Rășcanu Gramaticu: deopotrivă jurnal de călătorie, eseu, povestire dublată de poezie În maniera parnasiano-simbolistă și Împănată cu reflecții trimețând la moraliștii clasici. Nemurirea Mogulului este o carte care demonstrează puterea autoarei de a vedea, de a intui
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
efectelor pragmatice S-a remarcat în mod repetat în bibliografia de specialitate preferința lui Cantemir de a plasa verbul la sfârșitul propoziției (177), fapt care a fost interpretat ca un element de influență a modelor (latinești și/sau turcești) asupra scriiturii lui Cantemir. (177) a. După acéia unii cătră alții vești pentru adunarea de obștea dimocratiii a triméte începură. (CII.~1705: 13) b. Într-acea cale cu meșterșugurile și măistriile lui Decheval, nu puține, nici iușoare primejdii au vinit la capul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a-și vedea feciorul „domn cu multă carte”, care, însă, n-a ajuns dascăl decât la 30 de ani, când „și-a găsit Bacăul”, unde s a apucat să scormonească arhivele și să dea la iveală, printr-o droaie de scriituri și cărți, oameni de seamă și faptele lor din trecutul istoric al acestui ținut, cum ar fi Budenii, Gr.H. Grandea, Alex. Gheorghiu Doinaru, Ion Luca, Gr. Tabacaru, G. Bacovia, Maximilian Costin, I.I. Stoican, Alex. Șendrea, Dumitru Alistar etc., ca și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
reporterilor de televiziune"14. Dincolo de aceste realități, cei doi autori pledează argumentat pentru filmul antropologic realizat de profesioniști și, prin urmare, pentru predarea antropologiei vizuale în universități - inclusiv în cele românești, aș adăuga eu. De ce? Pentru că nu poți surprinde prin scriitura clasică subtilitățile unui anumit ritual, de exemplu. În Africa, mai mult decât oriunde, ai nevoie (și) de imagine. Dacă nu ești un scriitor extrem de talentat (Colleyn dădea exemplul lui Flaubert), atunci nu poți reda în scris ,,expresiile oamenilor, atmosfera ritualurilor
Prefață. In: Antropologia () [Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
limbaj poate deține o funcție vitală la nivelul viziunii conceptuale, reflectând aspectul arhitectural al pagodelor, în care dimensiunea echilibrată a bazei asigură o temelie solidă pentru multiplele supraetajări ale acoperișurilor sinuos ornamentate. Dar, în pofida acestei tehnici de stratificare a discursului, scriitura compozițională nu implică existența unei ierarhii după criteriul pregnanței tematice sau a unei subordonări în raport cu evoluția liniei melodice principale. În fapt, arabescurile decorative ale planului superior se vor distinge cu claritate prin simpla opțiune a compozitorului de a le proiecta
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
menită să pună în valoare natura stratificată a texturii de discurs. În această circumstanță, obiectivul interpretativ se identifică cu rezonarea clară a acestei linii contrapunctice, și, implicit, evitarea contopirii sale întrun plan secundar, echivalent celui deținut de clasicul acompaniament al scriiturii omofone. Una dintre dimensiunile interesante ale manierei de concepție a discursului o constituie prezența frecventă a indicațiilor de ritenuto. Trebuie menționat faptul că forma intervențiilor - în majoritatea cazurilor având efectul de durată a unui timp, precum și locația acestora la finalul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
îl constituie modalitatea de distribuție a funcțiilor structurale în contextul discursului general, figurațiile ornamentale (motivul generator reprezentând „subiectul” supus dezvoltării) fiind plasate cu predominanță în registrul acut al claviaturii. De asemenea, impresia de epurare sonoră derivă din natura spațiată a scriiturii în octave. Imitația sonorităților specifice percuției javaneze o recunoaștem în acel tip de ostinato reprezentat de trilul lent în , o pedală armonică figurată, care, prin repetiția insistentă a intervalului de secundă mare, stabilește evidente afinități cu rezonanțele de ușor dezacordaj
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de-a doua parte a timpului secund, evidențiată, de altfel, în mod suplimentar prin expresia energică a arpeggiato-ului și tensionarea dinamică la care se face apel (cresc.). Efectul produs de revenirea tempo-ului rubato acutizează caracterul instabil difuzat de rezonanțele scriiturii în tonuri, receptate odată cu apariția motivului tematic secund al secțiunii introductive. Astfel, în pofida menținerii aceluiași „centru gravitațional” axat pe sunetul do#, viziunea sonoră semnalează o preschimbare subtilă a atmosferei de discurs. Tema propriu-zisă a habanerei (la major) izbucnește exploziv (mf
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
jos, notația editorului marchează cu semnul arpeggiato întreg acordul inițial al măsurilor 48 și, respectiv 50, în pofida intenției lui Debussy de a indica această manieră interpretativă, în exclusivitate, pentru cele două sunete superioare ale acordului. În consecință, acest detaliu de scriitură supus clarificării va conduce la un efect sonor complet diferit, datorat rezonării simultane a octavei din bas. Concomitent, acest fapt atrage după sine evidențierea cu pregnanță a vocii mediane, investită cu funcție tematică în contextul acestui discurs. Momentul de plasare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
opririi Timpului în loc își află corespondența în opțiuni de limbaj adecvate, precum tempo-ul Lent ( ) doux et sans rigueur (blând și fără rigoare), traseul ritmic preponderent monocrom (cu valori egale) sau caracterul static al evoluției discursului, determinat de adoptarea unei scriituri simetrice atât în plan orizontal, cât și în cel vertical. Impresia de mister decurge din rezonanțele stranii difuzate de parafonia prelungită a acordurilor de nonă mare (eliptice de terță și septimă), a căror dispunere în răsturnarea a II-a aduce
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]