5,506 matches
-
este intelectuală. Oameni simpli îl pot simți pe Dumnezeu la fel de ușor cum simt căldura soarelui sau bunătatea unui prieten. Nu există o concentrare pentru rugăciune, ci prin rugăciune. Rugăciunea trebuie să fie dezinteresată. Omul se oferă lui Dumnezeu precum marmura sculptorului, cerându-i iertare și milă, îi mărturisește nevoile sale și pe cele ale semenilor săi. În general, acela ce se roagă pentru alții și pentru sine însuși este vindecat. Aceasta este o formă foarte elevată a ascezei. În general oamenii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
prealabil construită în atitudinile mentale ale subiectului. Astfel, în funcție de educația, mediul profesional sau social, gradul de cultură, se creează în fiecare persoană un nivel al limbii, caracteristic. Pentru mulți, modul profund original al limbajului poartă specificul profesional: poeții, romancierii, pictorii, sculptorii, muzicienii sunt preocupați de forma în care redau ideea, căci ea valorează prin ea însăși. Intelectual subtil reușește după o lungă succesiune de analogii, refuzuri, accepțiuni, să comunice accesibil și clar, pentru alte spirite adevărul sensului (semnificatul) printr-un sistem
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
exterioare din nordul Moldovei (Voroneț, Moldovița, Sucevița, Humor și Arbore) au primit premiul „Pomme d’Or“ (Mărul de Aur) pentru valoarea lor artistică. În orașul Târgu Jiu se află ansamblul monumental realizat de Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii: „Coloana fără de sfârșit“, „Poarta sărutului“ și „Masa tăcerii“. ACTIVITățI ECONOMICE 125 Piatra Altarului din masivul Hășmaș Mânăstirea Hurezi Palatul Mogoșoaia Mânăstirea Putna vulcanii noroioși, între care Pâclele Mari și Pâclele Mici din Subcarpații Buzăului. Atracțiile turistice antropice cunosc
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
ideea și deși nu am propus decât foarte puține lucrări, ele sper să mă reprezinte. Faptul că am preferat să expun lucrări din prima fază de creație - din ciclul figurativ „Pescarul“, de pildă - și desene spune deja multe despre un sculptor care vrea să fie complex. Știu că stăpiniți foarte bine tehnica lemnului, căreia i-ați pus în valoare noi resurse expresive, cea a ipsosului, a pietrei, a sudurii metalelor. Ce altceva vă preocupă în momentul de față? Continui să lucrez
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
nu suntem comozi, se poate face sculptură bună, se poate inova. Iar artiștii români care inovează cunosc foarte multă meserie. Pentru mine, de exemplu, desenul este o continuă școală, o continuă necesitate. Cred că numai așa se perfecționează omul și sculptorul trebuie să se gândească la faptul că numai muncind găsește probleme, alte posibilități de exprimare. În acest context sunt lucrări pe care toată viața le reiei, la revezi, le îmbogățești, iar altele care și-au încheiat ciclul îndată ce le-ai
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
care se întretaie. În această situație, important nu e să faci o statuie - cea a lui Bacovia, deși foarte reușită, este izolată într-un spațiu imens -, ci un ansamblu arhitectural care să se distingă, la realizarea căruia să colaboreze mulți sculptori și arhitecți, mulți proiectanți. Am văzut moderna sală a sporturilor și mi-am dat seama că în ciment se pot face niște lucrări extraordinare. Deși deocamdată interesul nu este la înălțimea cerințelor, am propus factorilor diriguitori ai județului realizarea unui
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
întâi de la desene? Să-ți spun ceva. Sunt desene care preocupă stilul grafic al desenului, ca să-l faci așa cum îl vezi în imaginație, și desene care pregătesc terenul pentru o sculptură sau o pictură. Indiferent însă dacă ești pictor sau sculptor, desenul trebuie săți fie un însoțitor permanent. Ce mai este pe la Bacău? Se vernisează o expoziție a tinerelor plasticiene, sunt vreo 13... Câți tineri plasticieni sunt la Bacău? Filiala UAP numără acum aproape 50 de membri, dintre care foarte mulți
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
bune țesătoare Duduman Maria, Spiridon Maria, Dosoftei Elena, care confecționează și plapume, Duduman Mihai este fierar, Ciobanu Gheorghe tâmplar, iar Răcnici Vasile are mai multe meserii. La Sauca întâlnim pe Pușcașu Vasile și Carp Vasile, care sunt tâmplari și, totodată, sculptori în lemn, pe tâmplarii și dogarii Alexandru Florin și Ciuraru Constantin, pe țesătoarele Pușcașu Maria, Andone Valența, Gache Virginia, Ioniță Elena, Alexandru Iulia, Ioniță Fira, care fac, de asemenea, cusături prosoape, fețe de masă broderii și obiecte de artizanat. O
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Elena, Varnacea Maricica, Chirilă Tatiana, Vranciu Steriana lucrează covoare, cuverturi, iar cojocăria este practicată de Grigore A. Gheorghe. Un loc aparte între meșterii populari îl au Lazăr Vasile din Rădeni care face linguri și fuse și Rusu Ion din Vladia, sculptor în lemn de troițe, bibelouri, vulturi, capete de cerb. La Puiești semnalăm, iarăși, numeroși meșteri populari sau practicanți ai unor meserii tradiționale: Blănaru Costel, Huminic Costel, Iordache Gheorghe, potcovari; Ocraim Constantin, Fânaru Constantin, fierari; Huminic Gheorghe confecționează mături; Șaim Ion
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Puiești există și un pictor bisericesc, Cruceanu Valentin. La Codăiești se află în prim plan - cu excepția Mariei Tănase care face plapume - meșterii populari care prelucrează lemnul: Livinț Mihai - uși sculptate, rame de geamuri de diferite forme, elemente ornamentale; Curuleț Petru - sculptor; statui de personalități, cruci, porți ornamentale; Miron Gheorghe - draperii, rame de oglinzi, cruci; Iftimie Sandu - butoaie, căzi, roți de lemn; Rusu Romică - sculptură în lemn, uși, reproduceri de obiecte. Artizanatul este practicat de Olăreanu Anișoara și Lica Elena. Dintre meșterii
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
lemn; Rusu Romică - sculptură în lemn, uși, reproduceri de obiecte. Artizanatul este practicat de Olăreanu Anișoara și Lica Elena. Dintre meșterii populari din Berezeni menționăm pe: Focea Ion, croitor care continuă cele învățate de la părinți, executând orice comenzi; Strechie Gheorghe, sculptor în lemn, realizează trocuțe și trocane, fuse, căni, linguri și furculițe, pahare etc.; Panainte Sava, cojocar, confecționează sumane, cojoace mari și mici, bundițe, căciuli; Bogatu Vasile, dogar și tâmplar, face butoaie, căzi, găleți, porți, garduri, paturi, mese, scaune; Farcaș Marița
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Frârina, Neacșu Virginia, Maxim Aglaia, Vartolomei Maricica; confecționeri căciuli - Arcăleanu S. Iancu, Agafiței Ion, Voduț Ion, Agafiței Vasile, Ignat I. Ion; confecționeri mături din sorg - Brodoceanu Petru, Buruiană Adam, Duluman Ion; împletitoare din lână - Radu R. Ana, Radu Gh. Lucreția; sculptor în lemn, Radu P. Vasile. Numeroși meșteri populari sunt și la Văleni, în primul rând țesătoare, care își desfac marfa în Vaslui și Iași: Luca Elena, Trofin Maria, Păuc Elena, Burlacu Elena, Beligan Elena, Jitaru Grapina, Luca Aneta, Stanciuc Maria
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
de Țibireac Gheorghe, Velișcu Ticuță, Fitcoschi Viorel, Ciurușniuc Gheorghe, fierul de către Ocheană Ion și Trofan, pieile de către cojocarii: Moraru Ilie și Carp Mihai. La Văleni se confecționează și mături de către Bojoagă Dumitru, Bălănescu Dumitru, Stanciuc Ion și avem și un sculptor în persoana lui Filibiu Ion. Și la Solești predomină creatoarele de artă populară: Vrânceanu Valeria - covoare în foi și în spetează, prosoape de borangic, broderie; Popovici Eleonora, covoare alese în poduri și în spetează, prosoape țesute din bumbac; Gheorghe Maria
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Mă vei privi cu ochi de chihilimbar, Povețe îmi vei da, de mersul sorții, Bătrâne nobil, uitat de vreme, în Cotnar. Un sfeșnic de argint am așezat. VALERIU CERCEL S a născut la 4 mai 1950 în București, de profesie sculptor în lemn, a trăit în România 29 de ani, apoi, a ajuns prin Italia în Statele Unite. După 10 ani petrecuți în Cleveland Ohio, în 19 89 s-a mutat la Hamilton în Canada, unde și are casa și atelierul. E
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
bătrână Se aude peste vii, Tot prinzând cu a ei mână Roată-n horă flori de ii, Mustul e pe săturate, Să mai tragem înc-o turî.... Mă opresc aicea frate Cî îmi vine apă-n gură! Of ! Una din lucrările sculptorului poet. N.D. COCEA Nicolae D. Cocea - (n. 29 noiembrie 1880, Bârlad - d. 1 februarie 1949, București) a fost un avocat, scriitor, jurnalist și publicist român. Este fratele lui Alice Cocea și tatăl Dinei Cocea, două actrițe de succes în Franța
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Iarbă de sub Cruce a răsărit în lutul românesc e semnul clar a duhului ceresc. CONSTANTIN PROFIR Plimbându-ne „Prin grădina sufletului”, din spatele rimelor sau nerimelor sale se aude mereu susp inul ori geamătul propriu. Poetul se dovedește a fi un sculptor de suflete care folosește o unealtă cu totul diferită, deoseb ită, acc esibilă numai lui „dalta vinului”: „Cu dalta vinului / am cioplit în zidurile / sufletești ale semenilor mei”. („Cu dalta vin ului”). Se confundă cu via, cu strugurii, cu butucii
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
care realizează labiolectura, singurătatea tăcerii, greutatea comunicării, visul greu de atins, lipsa înțelegerii de către auzitori. În comunitatea surzilor au existat și există pictori (Goya cel care abea după ce a surzit a creat minunata sa operă; Louis Frisino remarcabil pictor contemporan), sculptori și designeri de renume. Literatura (ca formă a limbajului verbal scris) a promovat, chiar dacă mai puțin mediatizați, scriitori surzi care au scris despre viața lor, (cunoscuta Hellen Keller iar la noi în țară Vasile Dimitriu-Leorda) poeți care și-au pus
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
o lungime de 220-230 m, într-un timp de 0,140-0,150 sec. Aruncarea discului Aruncarea discului este semnalată ca exercițiu sportiv de aruncare în recia Antică făcând parte din programul Jocurilor Olimpice Antice încă din anul 76 î.e.n., inspirându-i sculptorului Miron realizarea operei de artă “Discobolul” în colul V. î.e.n., sculptură care reprezintă încă, un model de aruncare. Până în anul 1900 discul se arunca de pe o platformă rectangulară mică, pt ce limita evident mișcările atletului. Începând cu Jocurile Olimpice din 1960
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
4. Konrad Witz (1407‑1446) ......................................................... .. 64 2.5. Peter Paul Rubens (1577‑1640) .................................................. 64 2.6. Francesco Mazzola (1503‑1540) ................................................ 66 Capitolul iii: Figura lui Michelangelo în istoria artei .......................... 67 1. Omul Michelangelo - scurt istoric despre viața sa ............................ 67 2. Sculptorul Michelangelo. Analiză la Pietà și variante, David, Moise ..... 78 2.1. Pietà - variante ......................................................... .................. 79 2.2. David ......................................................... ................................. 80 2.3. Moise ......................................................... ................................. 83 3. Pictorul Michelangelo. Începutul, pictură în ulei pe lemn, pe pânză, pe zid - tehnica frescei ......................................................... ............. 85 3.1
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
domeniu a fost Michelangelo. Ștefan Tamaș Prefață INTRODUCERE Lucrarea prezentă se dorește a fi o incursiune în fenomenul artistic numit Michelangelo, unde frumosul și intuiția sunt văzute și înțelese prin ochii po‑ eților, filosofilor și oamenilor de artă deopotrivă pictori, sculptori etc. iubitori de fru musețe și sublim, care trăiesc mereu însoțiți de uimire. Dacă în fața unei opere de artă ne mulțumim cu o simplă exclamație de apreciere sau respinge‑ re pentru a o încadra în polaritățile frumos/urât, adică pentru
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
fel de lux splendid destinat muzeelor și expozițiilor sau împodobirii unei săli de specta‑ col, trebuie să ne dăm seama că folosirea cuvântului este cât se poate de re‑ centă și că mulți dintre cei mai mari arhitecți, pictori și sculptori din trecut nu s‑au gândit niciodată la acest aspect. Arhitectura ilustrează cel mai bine cele 1 C. noiCa, Creație și frumos în rostirea românească, Ed. Eminescu, București 1973, 129. 14 introduCere două concepții. Toți știm că există clădiri frumoase
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
de concepte vizau mai degrabă iscusința de a lucra un obiect - casă, monument, corabie, pat, veșmânt sau talentul de a comanda armata, de a măsura teritoriul, de a vorbi și de a convinge auditoriul. Astfel, vorbim despre arta arhitectului, a sculptorului, a ceramistului, a croitorului, a strategului sau a retorului 7. Immanuel Kant este cel care va aduce clarificările cele mai importante în privința definirii naturii frumosului. Acesta este raportat la gust, considerat ca fiind facultatea de apreciere a unui obiect sau
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
sunt singurii care dovedesc rolul jucat de credințele foarte vechi în istoria artei. Pentru egipteni, conservarea corpului nu este suficientă. Dacă se conserva doar o efigie a regelui, era și mai sigur că existența sa va continua veșnic. De aceea, sculptorii cizelau un por‑ tret al regelui într‑un granit tare și neperisabil. Apoi era așezat în mormânt unde nimeni nu îl vedea pentru ca vraja sa să‑și poată face efectul și să ajute sufletul să rămână viu în această imagine
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
regelui într‑un granit tare și neperisabil. Apoi era așezat în mormânt unde nimeni nu îl vedea pentru ca vraja sa să‑și poată face efectul și să ajute sufletul să rămână viu în această imagine. Egiptenii îl numeau uneori pe sculptor cel care menține în viață. Inițial, aceste ritualuri erau rezervate rege‑ lui dar nobilii de la curte au avut curând și ei mormintele lor mai modeste, 90 Cf. E. GomBriCh, o.c., 57‑58. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
alta dintre metode prezentau avantaje, dar niciu‑ na nu se asemăna cu picturile realizate liber pe fundalul alb al lui lekythos, o urnă elegantă, relativ rară, care era utilizată în scopuri funerare. Începând cu secolul al IV‑lea î.Cr, sculptori ca Scapas și Lysippus au adoptat o portretis‑ tică cu adevărat individualizată, plină de intensitate emoțională. Un alt semn al noului stil 1‑a reprezentat scara colosală pe care Mausolas, un con‑ ducător grec din Asia Mică, și‑a construit
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]