5,139 matches
-
înseamnă a avea experiență ? În acord cu Locke, aceasta are două principale surse: simțurile și reflexia. Cea din urmă reprezintă observarea internă a acțiunilor ideatice ce au loc pe planul minții. Mai precis, experiența cuprinde în mod egal lucrurile reflectate senzorial, ca și procesele sufletești trăite. Având ca punct de plecare cele două surse, oamenii își extrag ideile, care întotdeauna indică "ceea ce omul gândește, oricare ar fi obiectul gândirii". Punctul de plecare al înțelegerii inteligente se află în simțuri și în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a mai multe sau mai puține idei, în măsura în care lucrurile cu care vin în contact sunt mai mult sau mai puțin schimbătoare; pe dinăuntru, reflectarea mentală depinde de măsura în care obiectele devin prelucrate ideatic". În cursul evoluției individuale, simplele idei senzoriale le devansează pe cele reflexive; atenția este fixată întotdeauna la început pe cele ce privesc lumea externă; ulterior, ea se centrează și pe ce este în interior. Din ideile simple se nasc ulterior cele complexe. Acest lucru are loc în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Spinoza. El a fost cel care l-a determinat să insiste asupra caracterului de nedespărțit al fenomenelor psihice de cele corporale. A fost, de asemenea, influențat de Locke, de la care a învățat să așeze la baza fenomenelor reflectate pe cele senzoriale. Pe seama influenței lui Leibniz a fost pusă separarea pe care a reușit-o între fenomenele psihice și cele conștiente. În plus față de aceștia, Hartley s-a bazat pe rezultatele de atunci ale cunoașterii medicale, ale cunoașterii fiziologiei sistemului nervos. Toate
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
scolastică a vremii și încercările sale generoase de explicare cauzală, empirică a fenomenelor trupești și sufletești. 2. Paralelismul neuropsihologic În teoria lui Hartley, viața psihică este explicată pe baza vibrațiilor corporale, care prin natura lor sunt diferite în funcție de felul acțiunilor senzoriale sau mentale. Este o teorie care a evidențiat cum ordinea fenomenelor mentale, a ideilor și a legăturilor asociative stabilite între ele este de natură materială, cu suport în activitatea sistemului nervos. În ceea ce privește procesele materiale, neuronale, pe baza cărora ar fi
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
procesele materiale, neuronale, pe baza cărora ar fi explicate fenomenele psihice, Hartley a avut în vedere toate fenomenele fiziologice care se produc la nivelul sistemului nervos. Ceea ce n-a putut cuprinde această teorie este modul în care, prin vibrație, acțiunile senzoriale se pot converti în altele mentale. Din această cauză, întreaga teorie a lui Hartley despre viața psihică rămâne înscrisă pe calea unui determinism paralelist. O apreciere susținută și de faptul că el soluționează relația dintre conștiință și materie asemenea lui
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
corp fiind diferite de cele de pe planul mental, al gândirii. În acest fel, deși a pornit de la postularea naturii comune a fenomenelor corporale cu cele sufletești, Hartley eșuează în demonstrarea unității funcționale a celor două planuri. 3. Determinanții asociației Reflectarea senzorială se produce prin vibrațiile cauzate de acțiunea lucrurilor asupra receptorilor. Hartley a arătat cum aceste lucruri astfel reflectate se asociază experienței, determinând existența și funcționarea psihicului. Elaborarea asociației este dependentă de proximitatea temporală a vibrațiilor generate, ca și repetabilitatea practică
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cauzate de acțiunea lucrurilor asupra receptorilor. Hartley a arătat cum aceste lucruri astfel reflectate se asociază experienței, determinând existența și funcționarea psihicului. Elaborarea asociației este dependentă de proximitatea temporală a vibrațiilor generate, ca și repetabilitatea practică a acestora. Concret, elementelor senzoriale A,B,C,... le corespund ideile a, b, c,...; repetabilitatea ideilor a, b, c,... dobândește putere evocatoare, astfel că, într-o situație proximă, prezența unui singur element senzorial A este deja suficientă pentru ca în suflet să fie evocate ideile b
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
temporală a vibrațiilor generate, ca și repetabilitatea practică a acestora. Concret, elementelor senzoriale A,B,C,... le corespund ideile a, b, c,...; repetabilitatea ideilor a, b, c,... dobândește putere evocatoare, astfel că, într-o situație proximă, prezența unui singur element senzorial A este deja suficientă pentru ca în suflet să fie evocate ideile b, c... . 4. Introspecția și conștiința În sistemul lui Hartley, elementul primar, empiric, al experienței reflectate nu este o "idee senzorială", ci însăși senzația. Aceasta este un produs psihic
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
într-o situație proximă, prezența unui singur element senzorial A este deja suficientă pentru ca în suflet să fie evocate ideile b, c... . 4. Introspecția și conștiința În sistemul lui Hartley, elementul primar, empiric, al experienței reflectate nu este o "idee senzorială", ci însăși senzația. Aceasta este un produs psihic al conștiinței, dobândit anterior producerii senzației. Datul reflectat conștient se naște ca rezultat al influențelor exercitate de diverși agenți stimulatori asupra diverselor părți ale organismului. În interiorul organismului, acțiunile neuropsihologice generatoare de senzații
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
conștient se naște ca rezultat al influențelor exercitate de diverși agenți stimulatori asupra diverselor părți ale organismului. În interiorul organismului, acțiunile neuropsihologice generatoare de senzații (produse prin vibrații) sunt cele care decid asupra posibilității de împreunare (asociere) sau despărțire a elementelor senzoriale de cele ideatice. Apare formulată aici problema inconștientului, preluat de la Leibniz, ca definitoriu pentru natura psihicului. Or Hartley, atunci când se raportează la acest inconștient, vorbește de ceea ce se întâmplă la nivelul substratului nervos. El a formulat în acest sens o
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
părți ale creierului trezesc senzații și nu doar mișcări musculare. Printr-o asemenea explicație, Hartley face un pas important înainte pentru reprezentarea reflectării conștiente gradate, pentru explicarea a ceea ce a avut loc anterior, pregătitor propriu-zisei reflectări conștiente. 5. Întrepătrunderea acțiunilor senzoriale cu cele musculare Prin soluția propusă a cuplării (asocierii) acțiunilor motorii cu cele senzoriale, Hartley a realizat o importantă inovație: aceea că vibrațiile particulelor de la nivelul senzorial se continuă la nivel cerebral. Acest fapt se produce grație activității musculare, ca
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Hartley face un pas important înainte pentru reprezentarea reflectării conștiente gradate, pentru explicarea a ceea ce a avut loc anterior, pregătitor propriu-zisei reflectări conștiente. 5. Întrepătrunderea acțiunilor senzoriale cu cele musculare Prin soluția propusă a cuplării (asocierii) acțiunilor motorii cu cele senzoriale, Hartley a realizat o importantă inovație: aceea că vibrațiile particulelor de la nivelul senzorial se continuă la nivel cerebral. Acest fapt se produce grație activității musculare, ca expresie a unei activități corporale. Particulele se inițiază în zonele de recepție, de unde pornesc
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a ceea ce a avut loc anterior, pregătitor propriu-zisei reflectări conștiente. 5. Întrepătrunderea acțiunilor senzoriale cu cele musculare Prin soluția propusă a cuplării (asocierii) acțiunilor motorii cu cele senzoriale, Hartley a realizat o importantă inovație: aceea că vibrațiile particulelor de la nivelul senzorial se continuă la nivel cerebral. Acest fapt se produce grație activității musculare, ca expresie a unei activități corporale. Particulele se inițiază în zonele de recepție, de unde pornesc spre zonele de excitație senzorială. Apoi, sub influența altor particule venite de la receptorii
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
importantă inovație: aceea că vibrațiile particulelor de la nivelul senzorial se continuă la nivel cerebral. Acest fapt se produce grație activității musculare, ca expresie a unei activități corporale. Particulele se inițiază în zonele de recepție, de unde pornesc spre zonele de excitație senzorială. Apoi, sub influența altor particule venite de la receptorii mușchilor, ele continuă să vibreze, uneori cu o finețe insesizabilă, dar importantă pentru reflectare. Astfel, găsim formulată la Hartley, pentru prima dată, problema intervenției micromișcărilor în producerea reflectării. 6. Unificarea reflexului cu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și al XVIII-lea au fost cele în care s-a acordat importanță explicării activității voluntare. Pentru Hartley, conduita voluntară a omului se produce pe planul interrelației dintre relația senzorio-motorie și vorbire. Are loc o asociere între cuvânt și reacțiile senzoriale, reproductibile voit ulterior la nivel muscular, fără prezența nemijlocită a influențelor externe. Astfel, omul este capabil de realizarea unor asociații voite între cuvânt și faptă. Această capacitate, Hartley o conferă doar adulților. Cuvântul și voința, la Hartley, sunt elemente de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
din domeniul filosofiei sau al teologiei. În 1755, el a publicat la Londra lucrarea Studii despre suflet, pentru ca apoi, în 1759, să publice lucrarea Studii analitice despre aptitudinile sufletești. Bonnet a încercat să realizeze o unificare a preformismului cu empirismul senzorial. Conceptual, Bonnet a fost inclus în rândul preformiștilor, care au declarat că toate formele posibile ale vieții există doar prefăcute. În acord cu concepția sa, sufletul uman, ca și cel animal, sunt existențe eterne, o eternitate a sufletului care depinde
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în stare să simtă nici măcar propria-i existență. Totodată, sufletul reprezintă o forță activă, care se manifestă printr-o serie de reflexe suprasenzoriale. Mai mult, fiecărui simț îi corespund nervi distincți de suport, în care senzațiile se propagă vibrator. Legăturilor senzoriale le corespund legături nervoase, stabilite pe calea circuitelor vibratorii ale nervilor: o concepție care corespunde unei viziuni teoretice (psihologice și fiziologice) apropiate lui Hartley. Totodată, sufletul, la Bonnet, dispune de capacitatea reflectării conștiente, o viziune care îl apropie pe acesta
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
nu erau cu nimic diferite de cele care se produceau la nivelul lumii fizice. În accepțiunea lui Bonnet, însă, nervii sunt organe distincte, funcționarea lor aparține sistemului viu, unul distinct și cu autonomie funcțională în raport cu lumea fizică și neanimată. Diferențele senzoriale înregistrate la oameni le-a explicat pe baza modului de funcționare a nervilor, a legăturilor posibile dintre aceștia. În plus, a luat în considerare problema delicată a ideilor înnăscute, pe care le-a explicat pe baza funcționării acelorași circuite neuronale
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fenomene naturale. În anul 1745, lui La Mettrie îi apare lucrarea Natura sufletului în care, pe baza datelor de anatomie comparată, demonstrează înrudirea organică și sufletească a omului cu natura, legătura existentă între comportamentul omului și cel al animalelor. Reflectarea senzorială a fost interpretată ca o funcție materială a corpului, negându-se totodată categoric orice posibilă imaterialitate a esenței vieții sufletești. Cele două substanțe sufletești propuse înainte de Descartes își pierd, la el, accepțiunea lor inițială, ca parte a trupului, pentru a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
materială care pentru el era indivizibilă, incoruptibilă. Perspectiva sa a reprezentat o încercare de cucerire a domeniului substanțialității subiective, iar studiile sale au fost deschizătoare de drum pentru investigația fenomenologică ulterioară. Pe această cale, el și-a propus să descrie senzorialul subiectiv, al vederii, al auzului sau al tactilului, al mișcării, ca și al reflexiei mentale, ca reprezentând un univers distinct de lumea materială, o lume care ascultă de unele legi proprii. A fost o încercare temerară pentru acele vremuri, care
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a enciclopedismului general al celorlalți gânditori iluminiști ai vremii. Contribuția sa se raportează însă la condițiile socialpolitice ale acelor vremi, de abordare a problemei subiectivității din perspectiva unui experimentalism avansat. În centrul preocupărilor lui Berkeley s-a aflat problema "experienței senzoriale", domeniu de dispută cu empirismul lui Locke. Experiența senzorială a reprezentat pentru el o lume subiectivă distinctă, ca un fapt de conștiință cu propria sa substanțialitate, diferită de lumea fizică newtoniană. Sofismul său în materia acestei probleme a constat în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Contribuția sa se raportează însă la condițiile socialpolitice ale acelor vremi, de abordare a problemei subiectivității din perspectiva unui experimentalism avansat. În centrul preocupărilor lui Berkeley s-a aflat problema "experienței senzoriale", domeniu de dispută cu empirismul lui Locke. Experiența senzorială a reprezentat pentru el o lume subiectivă distinctă, ca un fapt de conștiință cu propria sa substanțialitate, diferită de lumea fizică newtoniană. Sofismul său în materia acestei probleme a constat în ideea de a suprapune și de a confunda realitatea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
distinctă, ca un fapt de conștiință cu propria sa substanțialitate, diferită de lumea fizică newtoniană. Sofismul său în materia acestei probleme a constat în ideea de a suprapune și de a confunda realitatea, în a cărei posesie intră subiectul pe cale senzorială, cu senzația însăși, o realitate unde manifestarea senzației era realizată prin semne, prin semnificația acestora. Cu alte cuvinte, prezența unei senzații poate fi dedusă doar din prezența altei senzații, care o urmează și de care depinde. Focul ce atinge pielea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
necesară crearea și formularea unor noi termeni, a unor noi concepte, capabile să deschidă noi perspective de abordare, cu referire directă la "activitatea musculară", care vorbeau tot mai mult de existența unei "forțe nervoase", de "energii nervoase" ș.a. În ceea ce privește reflectarea senzorială, explicațiile încercate făceau tot mai multe referiri la conținutul substanțial al actelor psihice, la existența conștiinței ca fenomen natural, la mecanismele fiziologice implicate în procesul de reflectare. Soluțiile înaintașilor cartezieni sau ale lui La Mettrie cereau tot mai multe dovezi
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
rezultatele investigațiilor fiziologice nu erau contrapuse teoriilor care aveau ca scop divinizarea fenomenelor sufletești. În aceste condiții s-a născut nevoia pentru o nouă perspectivă asupra activității reflexe, pentru explicarea vieții psihice cu argumentele fiziologiei. Soluțiile propuse pentru explicarea reflectării senzoriale trebuiau puse în acord cu cele propuse pentru explicarea fenomenului gândirii. Ambele aparțineau naturii, condițiile cauzatoare erau de aceeași natură, se adresau unor mecanisme fiziologice, de control și autocontrol al comportamentului. Dualismul cartezian a fost reformulat, în cercetările lor fiziologii
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]