3,287 matches
-
legată de construcția bazinelor de înot. În anul 1880 s-a construit primul bazin în București, al Societății Tirul, de dimensiuni mici, 30/15 m, cara avea și școală de înot. Primul concurs s-a desfășurat în anul 1888 în cadrul serbării anuale a societății Tirul, concurs de înot dotat cu premii. În 1899 la Timișoara se înființează o secție de înot în cadrul clubului atletic. Ulterior au apărut centre de înot la Timișoara, Arad, Lugoj, Constanța. În anul 1912, activitatea sportivă de
Înot Sportiv () [Corola-website/Science/329929_a_331258]
-
adevărata recunoaștere a talentului și aprecierii calităților vocale ale cântărețului, s-a întâmplat în anul 1987, când, împreună cu orchestra Radio, condusă de Constantin Arvinte, a imprimat la Radio România București. Începe să cânte încă de mic copil fiind nelipsit de la serbările școlare ce aveau loc în satul natal Căianu Mic. <br>1978 - devine solist al Ansamblului folcloric ”Cununa de pe Someș” unde se perfecționează ca interpret al cântecului popular și împreună cu care susține spectacole în țară și străinătate: Franța, Germania, Polonia, Danemarca
Alexandru Pugna () [Corola-website/Science/329953_a_331282]
-
Muzeul CFR din București a fost inaugurat la 10 iunie 1939, sub denumirea "Muzeul Ceferiștilor", în cadrul serbărilor "Ceferiadei", care aniversau 70 de ani de la deschiderea liniei de cale ferată București Filaret-Giurgiu. Locația inițială a fost în parcul și arenele Stadionului Giulești. Ideea înființării unui muzeu al căilor ferate a apărut în 1924. Cu această ocazie, au fost
Muzeul Căilor Ferate Române () [Corola-website/Science/327579_a_328908]
-
Călugăreni". Locomotiva "Călugăreni" a circulat timp 31 de ani, între 1869 și 1900, pe linia București-Giurgiu, după care, locomotiva a rămas la depou și a fost folosită doar pentru a executa manevre. Locomotiva Călugăreni, care a remorcat trenul festiv la serbările Ceferiadei din anul 1939, a fost expusă în Muzeul CFR de la stadionul Giulești. În timpul bombardamentelor din 1944, locomotiva a suferit serioase avarii. A fost reparată și, începând din 1953, s-a expus la Casa Tehnică a căilor ferate. În anii
Muzeul Căilor Ferate Române () [Corola-website/Science/327579_a_328908]
-
austro-ungară unde fusese încarcerat. Boala sa, moartea sa timpurie și dragostea sa nefericită sunt aspecte care conturează personalitatea tragică a tânărului compozitor român Ciprian Porumbescu. În august 1871, cu prilejul hramului Mănăstirii Putna, societatea "România Jună" a organizat o mare serbare națională prin care a dorit să se aniverseze 400 de ani de la sfințirea mănăstirii și să se omagieze memoria lui Ștefan cel Mare. La acest eveniment au participat printre alții omul politic Mihail Kogălniceanu (Saul Taișler), scriitorii Mihai Eminescu (Alexandru
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
, (n. în 1485 la Langres în Haute-Marne - d. ~1570 la Langres) a fost un gravor și aurar francez din Dijon (în Bourgogne). A fost decorator, îndeosebi cu ocazia serbărilor regale fastuoase, emailor și medalist. Este cunoscut mai cu seamă pentru că a fost primul maestru francez care s-a servit de ac pentru realizarea gravurilor sale. Era deosebit de talentat în privința gravării și cizelării metalelor prețioase. Opera sa reputată originală, foarte
Jean Duvet () [Corola-website/Science/327121_a_328450]
-
festivalul "Democritia" (în cinstea filosofului antic Democrit), cu seri culturale, spectacole teatrale și muzicale, întreceri sportive ș.a. În noaptea cu lună plină care se întâmplă să cadă în această perioadă, parcul arheologic rămâne deschis până în zori și se organizează o serbare folclorică. Festivalul culminează cu sărbătorirea hramului Bisericii Sfânta Paraschiva (pe 25 august, în ajun). Turismul estival se concentrează mai ales în zona litorală. Plajele cele mai frecventate sunt cele din satele: Skala Avdiron, Ai Yianni (Lefkippos), Porto Lagos, Mandra și
Abdera (Avdira) () [Corola-website/Science/327346_a_328675]
-
mea era pe atunci un scaun sau lada de zestre a bunicii. După ce am mers la școală încă din clasa I, învățătoarea mea, doamna Oiegaș Maria, dându-și seama că știu să cânt, m-a îndemnat să cânt la fiecare serbare școlară. La un moment dat am activat și ca dansatoare în echipa de dansuri a Școlii generale nr. 1 din Negrești. În cei opt ani petrecuți în școala generală am fost prezentă la toate serbările școlare ca solistă, dansatoare, coristă
Maria Tripon () [Corola-website/Science/330698_a_332027]
-
îndemnat să cânt la fiecare serbare școlară. La un moment dat am activat și ca dansatoare în echipa de dansuri a Școlii generale nr. 1 din Negrești. În cei opt ani petrecuți în școala generală am fost prezentă la toate serbările școlare ca solistă, dansatoare, coristă. Următoarea perioadă am petrecut-o în cadrul Liceului teoretic tot din Negrești unde, de asemenea, am activat în corul liceului, solistă vocală a liceului la toate manifestările artistice din cadrul liceului, absolvindu-l în anul 1980.” Tot
Maria Tripon () [Corola-website/Science/330698_a_332027]
-
d. 1950, București?) a absolvit Școala de Pilotaj „Mircea Cantacuzino” din Băneasa în anul 1935, obținând brevetul de pilot nr. 99/1935, fiind a opta aviatoare brevetată. Între 1936-1941 a fost funcționară la Legația Germaniei din București. În 1942, la Serbarea Aviației a făcut o demonstrație de acrobație aeriană. În război a activat ca pilot de legătură, zburând cu avionul personal, un Bücker Bü 131 „Jungmann” cu două locuri în tandem, cu care a participat la campaniile de la Stalingrad (având baza
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
de lectură a studenților teologi Inocențiu Micu-Klein. Ca student teolog în perioada 1909-1910 face două călătorii în Vechiul Regat ajungând să participe la cursurile Universității de vară de la Vălenii de Munte sub conducerea lui Nicolae Iorga. Participând la Blaj la serbărilor Astrei în anul 1911 i-a cunoscut personal pe George Coșbuc, Ștefan Octavian Iosif și Ion Luca Caragiale. Conform Protocolului Ordinaților în Arhidieceza Greco-Catolică de Alba Iulia 1869-1948, primește tunsura la 7 aprilie 1910 prin punerea mâinilor mitropolitului Victor Mihaly
Alexandru Lupeanu Melin () [Corola-website/Science/328607_a_329936]
-
populat de membrii înaripați ai poporului aerului, în timp ce apele sunt casa unor ființe acvatice umanoide. Peste toate acestea se suprapune legenda pelerinajului Homakaido, care stă la baza sectei Maeștrilor Vorbelor, și al cărui punct de plecare se află în Orașul Serbărilor. Imaginile care se văd aici amintesc de picturile lui Hieronymus Bosch și de cele ale lui Pieter Bruegel cel Bătrân, cu petreceri dezlănțuite, focuri de artificii subacvatice realizate cu ajutorul anghilelor electrice, farandole din mijlocul cărora nu mai poți scăpa, orgii
Carnavalul de fier () [Corola-website/Science/328692_a_330021]
-
sursele la care vor să apele sunt reduse la tăcere de agenții Maeștrilor Vorbelor, care nu doresc renașterea vechilor tradiții și pierderea privilegiilor lor actuale. Totuși, informațiile culese le sunt suficiente pentru a găsi punctul de plecare al pelerinajului: Orașul Serbărilor. Aici, în vremurile de demult, pelerinii primeau binecuvântarea poporului aerului și poporului apei înainte de a porni la drum. Se dovedește că serbările care au loc non-stop în oraș au, de fapt, scopul ascuns de a distruge cele două popoare; dacă
Carnavalul de fier () [Corola-website/Science/328692_a_330021]
-
privilegiilor lor actuale. Totuși, informațiile culese le sunt suficiente pentru a găsi punctul de plecare al pelerinajului: Orașul Serbărilor. Aici, în vremurile de demult, pelerinii primeau binecuvântarea poporului aerului și poporului apei înainte de a porni la drum. Se dovedește că serbările care au loc non-stop în oraș au, de fapt, scopul ascuns de a distruge cele două popoare; dacă planul a reușit în ceea ce privește poporul aerului, poporul apei nu a fost încă exterminat complet, iar un membru al său le indică celor
Carnavalul de fier () [Corola-website/Science/328692_a_330021]
-
material didactic, înjghebarea unui început de muzeu școlar și punerea bazelor unei viitoare biblioteci școlare Pasiunea sa de culturalizare a lumii satului s-a materializat aici prin organizarea la început a unei echipe de tineret cu care a participat la serbări și comemorări, după care munca a continuat - sprijinită de un comitet local, prin ținerea unor cursuri de educație populară botezate „cursuri țărănești”. Periodic învățătorul ținea câte o conferință cu subiecte istorice, geografice, literare sau zootehnice (despre creșterea vitelor, a oilor
Iustin Handrea () [Corola-website/Science/329398_a_330727]
-
avea o sala centrală mare și două încăperi laterale. Prin contribuții și donații ale membrilor cazinoului s-a putut înființa o bibliotecă, în același timp constituindu-se primele organizații: Cercul tineretului și Cercul cetățenesc în 1867, care au pregătit serate, serbări și excursii. în 1896 a luat ființă Colonia artiștilor din Baia Mare la inițiativa lui "Hollosi Simon" creandu-se baza centrului artistic, maestrul venind de la Munchen cu toți elevii săi. De la autoritățile locale au primit un șopron pe care l-au
Liceul de artă din Baia Mare () [Corola-website/Science/329451_a_330780]
-
biroului de traduceri al guvernului. Scriitorul Namik Kemal a avut, încă de mic, un resentiment față de mai marii conducători ai statului. Cel care a contribuit la nașterea acestui sentiment a fost chiar profesorul său Șakir Efendi, care cu ocazia unei serbări la care avea să participe și sultanul, l-a pus pe micuțul Namik Kemal să memoreze o poezie. Din cauza emoțiilor viitorul scriitor în primă instanță a refuzat să recite această poezie în prezența sultanului. În acel moment Șakir Efendi i-
Namik Kemal () [Corola-website/Science/330913_a_332242]
-
într-a doua duminică a lunii septembrie, la o dată cât mai apropiată de 10 septembrie — ziua morții lui Avram Iancu — manifestări comemorative. Începutul a fost făcut în 1972, cu ocazia centenarului morții lui Avram Iancu, când a fost organizată o serbare pionierească. În perioada 1980-1984 aici au avut loc spectacole ale Cenaclului Flacăra. Din 1986 manifestarea era sub denumirea „Întâlnirea Tineretului cu Istoria”, fiind o replică la evenimentul organizat la Costești. După 1989 manifestarea a devenit o serbare câmpenească, numită „Serbarile
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
fost organizată o serbare pionierească. În perioada 1980-1984 aici au avut loc spectacole ale Cenaclului Flacăra. Din 1986 manifestarea era sub denumirea „Întâlnirea Tineretului cu Istoria”, fiind o replică la evenimentul organizat la Costești. După 1989 manifestarea a devenit o serbare câmpenească, numită „Serbarile Naționale de la Țebea”. La serbări participă în fiecare an 5-10 000 de oameni. Manifestările sunt organizate de către Consiliul Local al comunei Baia de Criș, în colaborare cu Consiliul Județean Hunedoara, Casa de Cultură din Brad și Societatea
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
aici au avut loc spectacole ale Cenaclului Flacăra. Din 1986 manifestarea era sub denumirea „Întâlnirea Tineretului cu Istoria”, fiind o replică la evenimentul organizat la Costești. După 1989 manifestarea a devenit o serbare câmpenească, numită „Serbarile Naționale de la Țebea”. La serbări participă în fiecare an 5-10 000 de oameni. Manifestările sunt organizate de către Consiliul Local al comunei Baia de Criș, în colaborare cu Consiliul Județean Hunedoara, Casa de Cultură din Brad și Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu”. Comemorările constituie ocazii pentru politicieni
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
și puțin vin. Se dezleagă, de asemenea, la vin și untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), de sărbătorile Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul (24 februarie), Sfinții 40 de mucenici (9 martie), Joia Canonului celui mare, înainte și după serbarea Buneivestiri (24 și 26 martie), precum și în ziua Sfântului Gheorghe (23 aprilie), iar după unii și în Joia Patimilor. POSTUL PAȘTELUI. La praznicul Buneivestiri (25 martie) și în Duminica Floriilor, (24 aprilie), se dezleagă și la pește (când însă Bunavestire
POSTUL PAȘTELUI. Totul despre cel mai dur post din an by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101330_a_102622]
-
A.T.C în 1963 la catedra de dans a Verei Proca, apoi la tehnica vorbirii, catedra Sandinei Stan. Din 1992, este conferențiar la Universitatea "Hyperion", catedra „Actorie", mai apoi la „Tehnica vorbirii". În film a debutat în 1965 în „Serbările galante" în regia lui René Clair, o coproducție româno-franceză. Au urmat 25 filme și colaborarea cu regizorii: Mircea Veroiu, Nicolae Corjos, Dinu Cocea, Gh. Turcu, Ion Popescu Gopo, Iulian Mihu, Mihai Constantinescu, Gustavo Graef Marino, Geo Saizescu. Este cetățean de
Nume mari ale teatrului românesc, omagiate pe Aleea Celebrităților by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101356_a_102648]
-
PARTICIPAREA HUNEDORENILOR LA ACTUL UNIRII DE LA ALBĂ IULIA, comunicare la Sesiunea științifică și de comunicări din 16-17.11.1979, Deva ; 4. CUVÂNTARE rostita la Adunarea Generală ASTRA din Orăștie în 25.08.1993 ; 5. CUVÂNTĂRI (neconsemnate în scris) rostite la serbări naționale, culturale, sociale, comemorări de evenimente istorice și personalități marcante. 3.4. MANUSCRISE 1. DIN TRECUTUL COORPORAȚIEI MEȘTEȘUGĂREȘTI DIN DEVA, Deva, 1935 (5 pag.) ; 2. COMEMORAREA ZILEI DE 1 DECEMBRIE, Deva, 1944 (18 pag.) ; 3. CATERINA VARGA, Deva, 1947 (6
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
numele scenic , este o cântăreață română de muzică dance. Manuela Chereji s-a nascut pe 4 ianuarie 1990, în orașul Stei, județul Bihor. Ea a fost pasionată de muzică încă din copilărie, cântând în corul școlii, iar apoi la diverse serbări, petreceri, festivaluri și concursuri de muzică. În 2008, în timp ce cânta la Zilele orașului Stei, Manuela a fost observată de producătorul David Deejay, care i-a propus să vină la studioul sau pentru a înregistra o piesă. Tot David Deejay a
Ela Rose () [Corola-website/Science/331130_a_332459]
-
final Guvernator al Băncii Naționale a României (BNR). Ion I. Lapedatu a dovedit talent politic încă din anii studenției. În 1902, a fost ales Președinte al Societății Academice „Petru Maior”, societatea studenților români de la Budapesta care afirma cultura și limba română prin conferințe, serbări, dezbateri, evocări de personalități, editarea de lucrări, a revistei „Roza cu ghimpi” (1876 --1894) și a „Almanahului Societății” (1885, 1901), întreținând un cor, o orchestră și o bibliotecă. Ion I. Lapedatu a participat ca delegat din circumscripția Nocrich la Marea
Ion I. Lapedatu () [Corola-website/Science/335360_a_336689]