4,326 matches
-
nr. 6 în do diez minor, opus 82 (1957), București, 1964, primă audiție, București, 7 decembrie 1957, Filarmonică, George Georgescu; Suită de cântece populare, opus 83 (1958), pentru orchestră populară; Suită de cântece populare, opus 84 (1958), pentru orchestră populară; • Simfonia nr. 7 în fa diez minor, opus 85 (1958); • Divertisment nr. 2 pentru orchestră, opus 88 (1959); • Simfonieta nr. 5, opus 89 (1959), primă audiție, București, 1959, Orchestra RTV, Carol Litvin; • Simfonia nr. 8 în sol diez minor, opus 91
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
cântece populare, opus 84 (1958), pentru orchestră populară; • Simfonia nr. 7 în fa diez minor, opus 85 (1958); • Divertisment nr. 2 pentru orchestră, opus 88 (1959); • Simfonieta nr. 5, opus 89 (1959), primă audiție, București, 1959, Orchestra RTV, Carol Litvin; • Simfonia nr. 8 în sol diez minor, opus 91 (1960), primă audiție, București, 5 decembrie 1968, Orchestra RTV, Paul Popescu; • Simfonia de cameră nr. 2, opus 98 (1961), primă audiție, București, 1963, Orchestra Cinematografiei, C. Bugeanu; • Simfonieta nr. 6, opus 100
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
2 pentru orchestră, opus 88 (1959); • Simfonieta nr. 5, opus 89 (1959), primă audiție, București, 1959, Orchestra RTV, Carol Litvin; • Simfonia nr. 8 în sol diez minor, opus 91 (1960), primă audiție, București, 5 decembrie 1968, Orchestra RTV, Paul Popescu; • Simfonia de cameră nr. 2, opus 98 (1961), primă audiție, București, 1963, Orchestra Cinematografiei, C. Bugeanu; • Simfonieta nr. 6, opus 100 (1962); • Simfonia nr. 9 în Fa major, opus 101 (1962) București, 1971, primă audiție, București, 21 decembrie 1963, Mihai Brediceanu
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
8 în sol diez minor, opus 91 (1960), primă audiție, București, 5 decembrie 1968, Orchestra RTV, Paul Popescu; • Simfonia de cameră nr. 2, opus 98 (1961), primă audiție, București, 1963, Orchestra Cinematografiei, C. Bugeanu; • Simfonieta nr. 6, opus 100 (1962); • Simfonia nr. 9 în Fa major, opus 101 (1962) București, 1971, primă audiție, București, 21 decembrie 1963, Mihai Brediceanu; • Simfonieta nr. 7, opus 102 (1963), primă audiție, București, 1 octombrie 1966, Filarmonică, Emanuel Elenescu; • Divertisment - serenade pour grande orchestre, opus 103
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
primă audiție, București, 21 decembrie 1963, Mihai Brediceanu; • Simfonieta nr. 7, opus 102 (1963), primă audiție, București, 1 octombrie 1966, Filarmonică, Emanuel Elenescu; • Divertisment - serenade pour grande orchestre, opus 103 (1963), primă audiție, București, 27 octombrie 1967, Filarmonică, Henri Selbing; • Simfonia de cameră nr. 3, opus 106 (1965); • Simfonieta nr. 8, opus 108 (1966); Poem pentru orchestră, opus 110 (1967); Mică suită orchestrală, opus 111 (1967); • Simfonia nr. 10 în do minor, opus 112 (1968), primă audiție, București, 14 februarie 1969
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
grande orchestre, opus 103 (1963), primă audiție, București, 27 octombrie 1967, Filarmonică, Henri Selbing; • Simfonia de cameră nr. 3, opus 106 (1965); • Simfonieta nr. 8, opus 108 (1966); Poem pentru orchestră, opus 110 (1967); Mică suită orchestrală, opus 111 (1967); • Simfonia nr. 10 în do minor, opus 112 (1968), primă audiție, București, 14 februarie 1969, Filarmonică, Mihai Brediceanu; • Six portraits, opus 113 (1969), București, 1974, primă audiție, București, 1970, Filarmonică; • Simfonia nr. 11 în do minor „In memoriam”, opus 116 (1970
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
orchestră, opus 110 (1967); Mică suită orchestrală, opus 111 (1967); • Simfonia nr. 10 în do minor, opus 112 (1968), primă audiție, București, 14 februarie 1969, Filarmonică, Mihai Brediceanu; • Six portraits, opus 113 (1969), București, 1974, primă audiție, București, 1970, Filarmonică; • Simfonia nr. 11 în do minor „In memoriam”, opus 116 (1970), București, 1972, primă audiție, București, 6 mai 1971, Orchestra RTV, Iosif Conta; • Simfonieta nr. 9, opus 115 (1969), primă audiție, București, 13 mai 1971, Filarmonică; • Simfonieta nr. 10, opus 117
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
a câmpului sonor (1950) ; Teoria generală a compoziției clasice (1992 ); Teoria progresiilor modale (1990 - nepublicată); Muzică de teatru Muzică vocală Cicluri de lieduri: Lucrări corale: Muzică vocal-simfonică Cantate: Oratorii: Drame simfonice: Misse: Muzică simfonică "Fresce simfonice": Poeme simfonice: Suite simfonice: Simfonii: Muzică concertantă: Pentru instrumente solo: Muzică de cameră Sonate: Trio-uri: Variațiuni: Cvartete de coarde: Divertismente pentru cvartet de coarde: Cvintete: Fresce pentru orchestră de coarde:
Wilhelm Georg Berger () [Corola-website/Science/307108_a_308437]
-
se coc” și „Întoarcerea din adâncuri”), suita simfonică „Priveliști moldovenești” (suită în patru părți, care are la bază un motiv melodic din folclor: "Pe malul Tazlăului", "La joc", "Grâu sub soare", "Alai țigănesc"), poemul simfonic „Poveste indică”, „Burlesca” pentru orchestră, „Simfonia în do”, „Balada pentru bariton și orchestră”, lucrări de muzică de cameră (printre care „Cvartetul de coarde”) ș.a. Este unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai liedului în muzica românească. De remarcat faptul că și-a numit cele peste
Mihail Jora () [Corola-website/Science/307120_a_308449]
-
9 "i" sau cum compunem. Posibil ghid de compoziție după metodă ficționalista", Editura Didactica și Pedagogica, București, 2012 Dan Dediu - "Mecanisme de validare muzicală". "Instanțe, criterii, instrumente", în: Colecția conferințe doctorale, Editura Universității Naționale de Muzică, București, 2013 Discografie "Ornements" "- Simfonie pentru orchestră de coarde," în The Internațional Week of New Music, Bucharest 1991, Orchestră "Concerto", dirijor: Dorel Păscu, LP, Electrecord ST-CS 0267 "Sepia Girl", în New Music From România. Avantgarde compositions from România for Violă & Clarinet, Aurelian-Octav Popa (clarinet), Sanda
Dan Dediu () [Corola-website/Science/307316_a_308645]
-
Revoluția română din 1989. Pascal Bentoiu a făcut parte din jurii ale unor concursuri de prestigiu. Este cel mai reputat expert în muzica compozitorului român George Enescu. A analizat toate lucrările acestuia și a completat unele dintre partiturile rămase neterminate: Simfoniile nr. 4 și 5, poemul simfonic "Isis", "Trioul cu pian în la minor". Este autorul celei mai importante cărți referitoare la opera muzicală a lui George Enescu, "Capodopere enesciene" (în curs de apariție și în limba engleză, în Statele Unite ale
Pascal Bentoiu () [Corola-website/Science/308600_a_309929]
-
rafinat, modern, dar axat pe valorile expresivității muzicii, având tangențe cu neoromantismul. Pascal Bentoiu explorează zonele tonalului, modalului, se bazează pe rigoarea construcției, uneori pe idei programatice. Multe dintre lucrările sale se grupează în cicluri (Cvartetele de coarde nr. 3-6, Simfoniile nr. 6-8). Bentoiu a compus trei opere, opt simfonii, patru concerte, șase cvartete de coarde, precum și sonate și șase cicluri de melodii. Opera sa "Hamlet", terminată în 1974, a fost premiată pe plan internațional și a fost reprezentată în premieră
Pascal Bentoiu () [Corola-website/Science/308600_a_309929]
-
tangențe cu neoromantismul. Pascal Bentoiu explorează zonele tonalului, modalului, se bazează pe rigoarea construcției, uneori pe idei programatice. Multe dintre lucrările sale se grupează în cicluri (Cvartetele de coarde nr. 3-6, Simfoniile nr. 6-8). Bentoiu a compus trei opere, opt simfonii, patru concerte, șase cvartete de coarde, precum și sonate și șase cicluri de melodii. Opera sa "Hamlet", terminată în 1974, a fost premiată pe plan internațional și a fost reprezentată în premieră mondială în Franța, la Marsilia. Opera "Amorul doctor" beneficiază
Pascal Bentoiu () [Corola-website/Science/308600_a_309929]
-
doctor" beneficiază de o înregistrare specială realizată de Radio BBC 3 și de Radio ORTF Paris. Opera "Jertfirea Ifigeniei" a fost prima creație din categoria opere radiofonice scrisă de un român și a primit Premiul "Italia" al Radiodifuziunii italiene. Trilogia simfoniilor "Culori", "Imagini" și "Volume" relaționează muzica cu celelalte arte, respectiv pictura, arhitectura și literatura. Este doctor honoris causa al mai multor universități din țară și din străinătate (dr.h.c.mult.), printre care Universitatea Națională de Muzică București, Universitatea de Arte
Pascal Bentoiu () [Corola-website/Science/308600_a_309929]
-
este un compozitor și om politic din Republica Moldova, care a fost Ministru al Culturii al Republicii Moldova (1997 - 2001) și a îndeplinit funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova în fracțiunea Partidului Liberal Democrat din Moldova între 2010 și 2014. A compus simfonii, lucrări scrise pentru ansambluri camerale (instrumentale), creații corale, de muzică pentru teatru și film etc. s-a născut la data de 6 aprilie 1957, în Brătușeni, Edineț, RSS Moldovenească. A absolvit Facultatea de Pian la Institutul Muzical-Pedagogic "Gnesin" din Moscova
Ghenadie Ciobanu () [Corola-website/Science/308603_a_309932]
-
al Teatrului național din București. A fost inițiatorul reprezentațiilor de operă în limba română și fondatorul a trei societăți lirice premergătoare Operei române ("Mama soacră", "Cometa" și "Scaiul bărbaților"). A compus o dramă lirică, feeria muzicală "Sânziana și Pepelea", prima simfonie românească, "Simfonia în la major", Uvertura națională, două sonate pentru pian și, respectiv, pentru violoncel și pian, un octet pentru coarde și suflători, un cvartet pentru coarde și unul pentru coarde, flaut și pian, lieduri, etc.
George Stephănescu () [Corola-website/Science/308717_a_310046]
-
național din București. A fost inițiatorul reprezentațiilor de operă în limba română și fondatorul a trei societăți lirice premergătoare Operei române ("Mama soacră", "Cometa" și "Scaiul bărbaților"). A compus o dramă lirică, feeria muzicală "Sânziana și Pepelea", prima simfonie românească, "Simfonia în la major", Uvertura națională, două sonate pentru pian și, respectiv, pentru violoncel și pian, un octet pentru coarde și suflători, un cvartet pentru coarde și unul pentru coarde, flaut și pian, lieduri, etc.
George Stephănescu () [Corola-website/Science/308717_a_310046]
-
pictorii se spune că pot reconstitui ulterior, cu o acuitate, precizie și intensitate uimitoare, peisaje, chipuri sau forme naturale, trecându-le apoi pe pânză. Muzicienii își pot construi mental arhitecturi grandioase de sunete, și transpune în capodopere muzicale de tip simfonii, opere, sau muzică ușoară. Scriitorii își pot construi mental personaje cu extremă precizie și vivacitate, realizând descrieri remarcabile de individualizări umane sau neumane, prin abaterea de la uman. Oamenii de știință au și ei calitatea de a își construi imagini mentale
Imagine mentală () [Corola-website/Science/308096_a_309425]
-
marșuri, poloneze și rondouri, dar și sonate. De altfel, acestea au fost create mai mult cu scop didactic, pentru că Schubert era profesorul familiei Esterhazy. Dar chiar și așa, dintre piese se remarcă mai ales "Marele duet", care dă impresia de simfonie, și " Fantezia în fa minor". Deși a trăit doar 31 de ani, Franz Schubert a scris, ca orice geniu, impresionant de mult. Sute de lieduri, simfonii, uverturi, cvartete, sonate, misse, piese corale și lucrări pentru teatru muzical, toate se regăsesc
Franz Schubert () [Corola-website/Science/307549_a_308878]
-
și așa, dintre piese se remarcă mai ales "Marele duet", care dă impresia de simfonie, și " Fantezia în fa minor". Deși a trăit doar 31 de ani, Franz Schubert a scris, ca orice geniu, impresionant de mult. Sute de lieduri, simfonii, uverturi, cvartete, sonate, misse, piese corale și lucrări pentru teatru muzical, toate se regăsesc în creația acestui muzician. Totodată, el este și creatorul impromptu-ului, un gen improvizatoric. Schubert a compus opt astfel de piese, toate constituind o piatră de
Franz Schubert () [Corola-website/Science/307549_a_308878]
-
Schubert a intrat prima dată în atenția lui Antonio Salieri; în 1804 talentul său vocal a fost recunoscut. În octombrie 1808, a devenit elev la Stadtkonvikt (Seminarul Imperial), printr-o bursă a corului. La Stadtkonvikt, a învățat despre uverturile și simfoniile lui Mozart, despre simfoniile lui Joseph Haydn și ale fratelui său mai mic, Michael. Expunerile la acestea, dar și la alte lucrări, combinate cu vizite ocazionale făcute operei, au creat fundația pentru o educație muzicală mai vastă. O importantă influență
Franz Schubert () [Corola-website/Science/307549_a_308878]
-
dată în atenția lui Antonio Salieri; în 1804 talentul său vocal a fost recunoscut. În octombrie 1808, a devenit elev la Stadtkonvikt (Seminarul Imperial), printr-o bursă a corului. La Stadtkonvikt, a învățat despre uverturile și simfoniile lui Mozart, despre simfoniile lui Joseph Haydn și ale fratelui său mai mic, Michael. Expunerile la acestea, dar și la alte lucrări, combinate cu vizite ocazionale făcute operei, au creat fundația pentru o educație muzicală mai vastă. O importantă influență a fost Johann Rudolf
Franz Schubert () [Corola-website/Science/307549_a_308878]
-
Unul dintre cei mai prolifici ani ai lui Schubert a fost 1815. A compus peste 20,000 de măsuri muzicale, din care mai mult de jumătate au fost pentru orchestră, incluzând 9 lucrări muzicale pentru biserică (cu toate că era agnostic), o simfonie și aproximativ 140 de lieduri. În acel an, i-a cunoscut și pe Anselm Hüttenbrenner și pe Franz von Schober, cu care va rămâne prieten pe tot parcursul vieții. Un alt prieten, Johann Mayrhofer, i-a fost prezentat de către Spaun
Franz Schubert () [Corola-website/Science/307549_a_308878]
-
găsit timp în acești ani pentru câteva compoziții semnificative. A completat Misa în La bemol major (D. 678) și, în 1822, a demaract o lucrare care a arătat mai mult ca oricare alta a acestor ani, maturitatea viziunii sale personaje, Simfonia în Si minor „Neterminata” (D. 759). Motivul pentru care a lăsat-o neterminată după două parți și câteva schițe ale celei de a treia rămâne o enigmă și este remarcabil faptul că nu a mărturisit motivul nimănui, deși, cum Brian
Franz Schubert () [Corola-website/Science/307549_a_308878]
-
A compus Sonata în La minor pentru arpeggione și pian (D. 821) în perioada în care avea loc o criză minoră asupra acestui instrument. În primăvara aceluiași ani, a compus Octetul în Fa major (D. 803), o schiță pentru o simfonie, iar în vara aceluiași an s-a întors în Zseliz, unde a devenit pasionat de limbajul muzical ungar și a compus "Divertissement à la hongroise" în Sol minor pentru două piane (D. 818) și un Cvartat pentru coarde în La
Franz Schubert () [Corola-website/Science/307549_a_308878]