5,963 matches
-
pe Ladima. În 1928, scriitorul nu consemnează nimic în Note zilnice dar, ceva mai înainte, ține să precizeze că acesta va fi cu certitudine anul sinuciderii sale: "De altminteri, convingerea mea intimă e că în 1928 nu voi mai intra. Sinuciderea trebuie să-mi vie din ascendență".18 Conform comentariului lui Fred Vasilescu, adevărat martor ratificator al celor întâmplate, acesta este și anul dispariției lui Ladima. Eroul și creatorul său sunt măcinați de aceleași obsesii: "Sau mai bine sub influența unei
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
că scrisorile își capătă înțelesul, numai când ea le comentează și opune și punctul ei de vedere..."21 Prietenul dispărut tragic, dar pe care îl simte încă aproape, ca și actrița dezbrăcată fizic și sufletește, îi inoculează lui Fred gândul sinuciderii. Întâmplarea de fapte și oameni" din după-amiaza de august e prefigurarea destinului său. Nimic neașteptat în faptul că acesta se va desăvârși în Epilog II. Personajele din romanele sale sunt personalități puternice, cu o bogată viață interioară. E o afirmație
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
din București", îi spune un gazetar Autorului. În legătură cu nostalgia libertății, nu este exclus ca tocmai aceasta să fie o explicație a gestului de a o evita sistematic pe d-na T., după cum aceeași tentație i-ar fi putut insinua gândul sinuciderii. În Tratat de descompunere ca și în alte lucrări, Emil Cioran făcea elogiul sinuciderii ca gest superior al unei voințe eliberatoare specific umane. Aviatorii înșiși, dacă se dedică cu pasiune profesiei, ascund, înlăuntrul ființei lor, un destin suicidar. Constatarea e
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
tocmai aceasta să fie o explicație a gestului de a o evita sistematic pe d-na T., după cum aceeași tentație i-ar fi putut insinua gândul sinuciderii. În Tratat de descompunere ca și în alte lucrări, Emil Cioran făcea elogiul sinuciderii ca gest superior al unei voințe eliberatoare specific umane. Aviatorii înșiși, dacă se dedică cu pasiune profesiei, ascund, înlăuntrul ființei lor, un destin suicidar. Constatarea e făcută chiar de către Camil Petrescu, în Epilog II: "De ce n-aș spune că gândul
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
gest superior al unei voințe eliberatoare specific umane. Aviatorii înșiși, dacă se dedică cu pasiune profesiei, ascund, înlăuntrul ființei lor, un destin suicidar. Constatarea e făcută chiar de către Camil Petrescu, în Epilog II: "De ce n-aș spune că gândul unei sinucideri amânate îndelung nu mi se pare incompatibil cu întâmplările din urmă. (Și mai e și faptul că e foarte greu să știi dacă un aviator, dintre aceștia, care încearcă totul, definitiv, la început de tot nu e îndemnat cumva și
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
pare incompatibil cu întâmplările din urmă. (Și mai e și faptul că e foarte greu să știi dacă un aviator, dintre aceștia, care încearcă totul, definitiv, la început de tot nu e îndemnat cumva și de isonul unui gând de sinucidere. Căci Fred Vasilescu începuse pilotajul din 1926.)"36 Din nou remarcăm câteva similitudini menite să demonstreze pactul nescris pe care autorul îl stabilește intre propria-i biografie și creație. În 1926, Camil Petrescu schițează primele proiecte din viitorul roman Patul
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Procust. Există, cum bine se știe, două epiloguri, în primul, Fred Vasilescu face adevărate anchete detectiviste (ceea ce îl va determina pe Călinescu să considere acest episod o prelungire a pasiunii scriitorului pentru genul polițist) cu scopul de a desluși cauzele sinuciderii lui Ladima. De la procurorul, care a instrumentat cazul, află, cu stupoare ("Tot conținutul sufletesc mi se clătina în simțuri ca apa într-un vas purtat"56) că poetul era îndrăgostit de d-na T. Enigma, în loc să fie elucidată, se adâncește
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
virulente ale pamfletului din Scrisoarea III: "Așa-i trebuie țării... mama lui, lui Apolodor din Damasc că a făcut podul peste Dunăre. să ne vie toți gușații din Balcani..."58 Textul capătă valențe intertextuale. O viziune, cu totul nouă, asupra sinuciderii lui Ladima ne-o aduce celălalt prieten al său, Cibănoiu. Convingerea sa este că gestul s-ar explica nu numai prin certitudinea tardivă și chinuitoare a poetului de a fi iubit o prostituată ci, mai ales, unei crize mistice strecurată
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
infinitatea cosmosului, sau tratate de biologie și paleontologie, în totul "un adevărat laborator al diavolului". E binecunoscută demonstrația lui Al. Paleologu, conform căreia o temă, predilectă a lui Camil Petrescu, este cea a duelului.59 Mutatis mutandi vom afirma că sinuciderea protagonistului stă sub semnul duelului între niște coduri culturale sau, de ce nu, al duelului între biblioteci. În aceeași manieră interpretativă, să ne amintim că prima indicație scenică din Suflete tari ni-l arată pe Andrei Pietraru stând în bibliotecă și
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
și adevărului, care ar trebui să precumpănească în viață. Pentru Gelu Ruscanu, un asemenea spațiu al spiritului se transformă într-un panaceu sui-generis menit să-l consoleze după ce a aflat motivele reale care l-au împins pe tatăl său la sinucidere și realizând în plus și utopia ideilor sale legate de justiția absolută; "Gelu (privește lung biblioteca, parcurge cu privirea rafturile): Aici dormitează tot adevărul... și dreptatea... Tot adevărul... tot binele pe care vrem să-l turnăm în arterele vieții...60
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
prefigurându-le, în același timp, și sfârșitul tragic. Tocmai în acest spirit demonstrează Gaston Bachelard atracția pe care apa o exercită asupra psihicului: Dacă de apă sunt atât de puternic legate toate interminabilele reverii ale destinului funest, ale morții, ale sinuciderii, nu trebuie să ne mirăm că apa este pentru atâtea suflete elementul melancolic prin excelență."93 (s. n.) Consacrarea elementului acvatic, pe lângă implicațiile asupra imaginarului operei, este și un argument în plus care pledează pentru deschiderea spre inovație, spre modernitate a
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
afirmă și unele din stihurile sale: "Eu, plin de bale și vâscos, greu lupt / Alăturea din soare să mă-nfrupt.//"). Zborul și prăbușirea imaginară lasă lui Camil Petrescu libertatea neașteptată, de a-și suprima personajul de două ori; o dată prin sinucidere și a doua oară prin accidentul aviatic. Într-o logică ce ține de tradiția creștină (și nu numai!), cel care moare de două ori se dovedește a fi nemuritor. În posteritate, creația sa poetică îi asigură un asemenea statut, Ladima
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
că scriu eu unul acum!", se exprima el față de confrații scriitori în preajma apariției Ultimei nopți...)? Nicolae Manolescu are toate motivele să sesizeze că enigma morții lui Ladima e o imagine răsturnată a dispariției lui Fred și că ultimul își "regizează" sinuciderea, provocând un accident intenționat: Ar fi, în definitiv, exagerat să ne închipuim că ideea de a lăsa să se creadă că propria moarte s-a datorat unui accident i-a fost sugerată lui Fred de moartea lui Ladima?... Nu cumva
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
din inconștientul scriitorului coincide perfect cu "vidul sufletesc", secvență-tip prin care este caricată actrița. Neomițând că multe personaje sfârșesc prin a se sinucide, teorie freudiană care a stârnit controverse în lumea psihanalizei: "Astfel, revendicarea unui instinct ucigaș și cultul sinuciderii sunt de aceeași natură. A te omorî înseamnă să accepți excesul pulsiunii criminale care îl caracterizează pe poetul autentic. Freud plasa creația în zona sublimării și explica mecanismele culturale pornind de la renunțarea pulsiunilor ucigașe."135 Să încercăm să punem de
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
mecanismele culturale pornind de la renunțarea pulsiunilor ucigașe."135 Să încercăm să punem de acord câteva puncte de vedere. Pentru Freud, creația din sfera culturii este panaceul prin care autorul, reabilitându-se psihic, uită de depresiile care l-ar duce la sinucidere și, conform însemnărilor din Note zilnice, autorul român și opera sa tind să-i dea dreptate. Gilbert Durand, în schimb, opera un raport de echivalență între suicid și predilecția pentru nuditate. Predilecția aceasta o invocă și Nicolae Manolescu, în momentul
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
ultima frază a romanului, frecvent citată de exegeză, dar nesatisfăcător interpretată. "Taina lui Fred merge poate în cea universală, fără nici un moment de sprijin adevărat, așa cum, singur a spus-o parcă, un afluent urmează legea fluviului"168. Enigma morții protagonistului (sinucidere ori simplu accident?) stă sub semnul fluidității; comparația plasticizantă nu lasă loc echivocului. Sub același semn se regăsește ca destin și d-na T. Cei doi nu se întâlnesc pe același nivel cosmic, cu eroii baladei, ci în același regim
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
puritatea morală a tatălui. Când acesta e deconspirat ca delapidator și mare amator de jocuri de cărți, mitul patern de frânge și, odată cu acesta, se risipesc ultimele dileme ale eroului. De dincolo de moarte, tatăl lasă fiului drept unic "testament" dezideratul sinuciderii. Este anunțată astfel, chiar de la prima piesă, una din obsesiile autorului: repetitivitatea în destin. Să mai observăm că atât Corneliu Gheorghidiu cât și Grigore Ruscanu sunt existențe dispărute, având, la prima vedere, doar un simplu rol de reper moral și
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
mult din bucuriile vieții. Toate aceste raționamente legate de duhul din Elsinore îl obligă să recunoască într-un monolog că "Nu-i bine, și a bine nu menește." În finalul piesei Jocul ielelor, spectrul lui Grigore Ruscanu repetă scenic gestul sinuciderii prin împușcare, în sincronie cu apariția prematură a luceafărului de noapte. Semnul apocaliptic însoțește dispariția imaginară a tatălui și anunță o a doua moarte, pe cea a lui Gelu. Terifiată, Maria Sinești înțelege corect situația tragică a eroului, în conformitate cu nefasta
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Gelu: Vino să vezi...Luceafărul... Maria (cu teamă): Nu...mi-e frică...E prea mare și prea amenințător...Pe bulevard, lumea-l privea încă dinainte de apusul soarelui, comentând speriată...Vestește nenorociri."220 In mod similar, conferința Soarele care moare însoțește sinuciderea lui Ladima ("frate bun" în accepția lui Fred ), anunțând și prăbușirea fatală din epilogul romanului. In piesa Danton, considerată de către autorul însuși o reconstituire istorică și demonstrând o dată mai mult apetența pentru autentic, există o scenă în care referirile la
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
arhetip (ca și atitudinea erotică a lui Gheorghidiu în romanul anterior) trebuie căutat nu atât în fenomenologia husserliană, cât mai aproape de straturile experienței naționale, în Eminescu."269 Revenind la nucleul euristic al acestui capitol, crochiul-necrolog, schițat de presa bucureșteană, după sinuciderea poetului Ladima, dezvoltă o altă perspectivă arhetipală: "poetul smintit și cumsecade" este o secvență în racourçi a donquijotismului funciar al actantului. Am adus suficiente argumente pe această temă în paginile anterioare. Să reamintim doar că prietenii și colegii lui Camil
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
în care sunt adăugate articolele și poeziile lui Ladima, discuțiile ce au loc în cadrul familial) și evidențiază intersectări de vieți și destine (pe unele le regăsim în Ultima noapte...). În sfârșit, romanul se încheie cu Epilogul I (Fred investighează cauza sinuciderii lui Ladima) și Epilogul II, povestit de autorul ce înmânează, la final, jurnalul lui Fred "destinatarului ideal"303, doamnei T. Din punctul nostru de vedere, figura cea mai potrivită pentru a reda acest tip de construcție este hiperbatul 304. Avem
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
special pentru pierderea unui organ, pentru durere, pentru îngrjiri medicale suplimentare, pentru pierderea posibilității de a munci, sau pentru ocară și umilire. Cărțile biblice cuprind și o serie de referiri la aspecte de natură medico-legală, ca, de exemplu, rănirile, omuciderile, sinuciderile, constatarea morții, perversiunile sexuale, semnele virginității, violul etc. De asemenea, pentru stabilirea unor astfel de aspecte judiciare de natură medicală, medicii erau chemați pentru a fi audiați ca experți. În China antică exista obiceiul ca pacientul să plătească lunar medicul
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
domeniu, cu atât mai mult cu cât și acestea reprezintă un important punct de pornire în desăvârșirea educației unui medic. Sunt numeroase subiecte care nu pot fi tratate relaxat, cu detașare, ci, dimpotrivă, au generat dispute aprige, legate de avort, sinucidere, eutanasie, tratamentul muribunzilor, dar și al nou născuților cu malformații sau dizabilități, de experimentarea pe om a unor noi tehnici, proceduri sau medicamente, de transplanturi, clonare, inginerie genetică sau chiar de triaj al pacienților. Noțiunile de etică și morală sunt
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
naște inevitabil numeroase întrebări: care doctrină ar trebui urmată, ce interpretare a respectivei doctrine ar trebui respectată etc.? Într-o societate precum cea contemporană dominată de numeroase credințe și puncte de vedere ar apărea teribile controverse; bineînțeles că avortul și sinuciderea ar determina o mare parte din ele. Chiar și o abordare a principiilor eticii din perspectiva raționamentelor logice ar duce la concluzii contradictorii sau arbitrare. Astfel, dacă am presupune că scopul vieții îl constituie fericirea, pe cale de consecință, printr-un
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
etice și normelor juridice, dacă medicul nu dă dovadă de o adevărată vocație în acest sens, de talent. Acest lucru este evident cu atât mai mult în acele cazuri care ridică probleme de ordin etic extrem de delicate: tratamentul bolnavilor incurabili, sinuciderea, eutanasia, avortul, experimentarea noilor tehnici sau medicamente pe om, nou-născuții cu malformații sau dizabilități, clonarea, ingineria genetică, transplanturile sau triajul pacienților. Este important să avem în vedere, și dintr-o astfel de perspectivă, acele aspecte care pot duce la confruntarea
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]