KorAP: Find »[drukola/base=socialist & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...128 129 130 ...155 >

3,862 matches

Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455

Rusia și extinderea comunismului în Europa de Est visul marxist a prins rădăcini puternice în prima jumătate a secolului al XX-lea. Cu toate acestea, acum, după prăbușirea acestui vis în fostele țări satelite ale Uniunii Sovietice, apar, chiar și în rândul socialiștilor convinși, dubii, întrebări fără un răspuns convenabil: Care e veriga slabă a marxismului care a produs asemenea efecte? Cum de revoluțiile socialiste au avut loc în țările sărace și nu în cele capitaliste? Cum se face că revoluțiile din țările

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
istoricul Demetri Obolensky de la Oxford, George Urban, sovietolog și șeful postului de radio Europa Liberă și George Walden, membru al Parlamentului. "Obiectivul nostru principal, precizează autoarea, era să schimbăm opinia inculcată despre România. În ciuda tuturor evidențelor, imaginea lui Ceaușescu de socialist luminat era încă în general acceptată în lumea anglo-saxonă"278. Din păcate, eforturile acestor personalități au fost doar picături într-o mare de dezinformare, când Ceaușescu era privit cu simpatie de Europa apuseană și de Statele Unite. Puțini universitari apuseni erau

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
și de ideologii lui în operele complete ale președintelui, traduse și publicate în toată lumea, ca de pildă "genialele" The Romanian Communist Party, Continuer of the Romanian People's Revolutionary and Democratic Struggle, of the traditions of the Working Class and Socialist Movement in Romania (Agerpres, 1966). Asemenea reprezentări promovau astfel ideologia na-țional-comunistă a lui Ceaușescu și evidențiau tranziția de la internaționalismul marxist-leninist la naționalism ca un semn pozitiv de independență până la invenția societății multilateral dezvoltate. "Apropiindu-te de România, exclamă mai mult

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
about Romania. It was neither the dissident president nor the dissident intellectuals, who prevailed, but the misery and sadness of an oppressed people. Ceaușescu's aura of liberalism, perceived mostly in his international policies, vanished. Even the British observers with socialist views had to admit that the system was not perfect, in Romania at least, once it could give birth to such monsters. It was written in the Romanians' genetic inheritance this tendency toward tyranny and dictatorship, would suggest some travellers

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
Revolution: Russia, 1915-1918, Duke University Press, 1998; Russia Forty Years on. An account of a visit to Russia and Germany in the autumn of 1959, Allen & Unwin, 1961; The Old Order in Europe and the New Order in Russia, Brooklyn Socialist Pub Society , 1918. 284 Ian M. Matley, Romania. A Profile, Pall Mall Press, London, 1970. Ian M. Matley a fost professor emerit de geografie la College of Social Science, Edinburgh. A murit în 1993. Autor al lucrării Geography of International

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722

epocile anterioare. Socialismul a avut un rol major în definitivarea unei imagini de lume a exploatării și nedreptății. Și acesta, al egalității între oameni, este un mit cu care apărătorii lumii libere s-au confruntat permanent. Foarte mulți oameni sunt socialiști pentru că sunt simpatizanți ai ,,egalității între oameni". Se întâmplă așa nu pentru că ar fi de partea colectivismului, ci pentru că dintr-o generozitate specifică omului evoluat, mai cred încă în acest mit. Mult timp capitalismul a fost ,,cauza tuturor relelor din

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
ai științelor sociale care, prin opera lor, au încercat și în bună măsură au reușit să ofere o viziune proprie articulată, particulară, asupra capitalismului. Este vorba despre două viziuni diferite, datorate unor unghiuri de dezbatere cu totul diferite. Marx este socialistul care vede în capitalism cea mai rea dintre lumile posibile, iar Weber este conservatorul care vede în capitalism cea mai bună dintre lumile posibile, o ordine naturală a lucrurilor, care vine din străfundurile culturale și religioase ale ființei umane. Marx

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
a criticat și analizat capitalismul și mai puțin genial atunci când a oferit soluția trecerii la socialism. De altfel, așa cum vom vedea, modelul teoretic socialist este extrem de departe de ceea ce ar trebui să fie o lume a egalității, mult visată de către socialiști și nu numai. Analiza capitalismului lui Marx este obligatorie și pentru că utopia încă mai există și mai există oameni care încă mai cred în ea. Așa cum spuneam, capitalismul rău al lui Marx există și acesta este unul dintre elementele care

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
obstinație de către economiștii liberali, cât au făcut-o economiștii marxiști, în frunte bineînțeles cu Marx. Pentru început vom discuta în jurul conceptelor de marfă și bani analizate cu atâta acuratețe și adevăr de către Marx. În dezbaterea despre marfă și bani94, clasicul socialist spune un adevăr pe care îl constatăm de-a lungul întregii istorii a lumii capitaliste și anume că: ,,Avuția societăților în care domnește modul de producție capitalist se prezintă ca o uriașă îngrămădire de mărfuri, iar fiecare marfă luată separat

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
unei mărfi este dată deci, de utilitatea sa, de nivelul la care o marfă se situează în slujba producătorului său. Valoarea de schimb se află la nivelul pieței și consumatorului, care cântărește și evaluează nivelul de utilitate și satisfacție. Clasicul socialist arată: ,,Ca valori de întrebuințare, mărfurile sunt înainte de toate de calitate diferită. Ca valori de schimb, ele nu pot fi decât de cantitate diferită și nu conțin nici un atom de valoare de întrebuințare"102. Valoare de schimb pune marfa în

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
Marx, dar și de elementul esențial care este piața și recunoașterea de către piață a valorii mărfurilor. Marx a văzut omul în calitate de producător, dar nu l-a văzut niciodată în calitate de consumator. Este aici vorba despre o dublă ipostază pe care clasicul socialist nu o vede și de aceea analiza sa este valoroasă, dar nu completă. Mai ales economiștii austrieci dețin contribuții deosebite în recunoașterea rolului pieței și al consumatorului, dar nu sunt singurii. Azi, avem în știința economică o adevărată teorie a

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
manifestare a capitalului"109. Banii 110 și capitalul sunt deci două categorii economice distincte, iar banii sunt prima formă de capital. După cum vom vedea mai există și alte forme ale capitalului, noțiunea fiind mai complexă. În cele ce urmează,clasicul socialist face o distincție extrem de importantă, cu consecințe asupra definirii categoriei de capital. El deosebește banii obișnuiți, care intră în procesul schimbului și mijlocesc apropierea mărfurilor pentru a satisface cu ajutorul lor o anumită nevoie umană, individuală, și banii care intră în

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
aprobate. "Ceea ce a lipsit societăților necivilizate n-a fost probabil personalitatea superioară (...), ci mai degrabă prilejul oferit unei asemenea personalități de a-și manifesta superioritatea și dorința celorlalți membri ai societății de a merge pe urmele semenilor lor"175. Teoreticienii socialiști au denumit-o după Marx, legea plus-valorii176. Aceasta este logica de existență a acestei construcții sociale, în acord cu logica de existență a lumii fizice și biologice în care trăim. Prin construcția sa socială, expansivă și din ce în ce mai complicată, omul nu

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
producției îl constituie o tendință de ameliorare continuă a standardului mediu de viață, de îmbogățire crescândă a celor mulți. Capitalismul de-proletarizează omul obișnuit și îl ridică la rangul de burghez 200. Mises confirmă o temere mai veche a teoreticienilor socialiști, exprimată în operele lor,conform căreia socialismul nu va reuși niciodată în America pentru că acolo clasa muncitoare este îmbuibată și contaminată de obiceiul strângerii banilor. Capitalismul a democratizat nu numai participarea politică la treburile cetăților ci, chiar mai înainte de asta

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
secol XXI, cei care ,,au ochiul format"305 observă deja prezența în viața noastră cu claritate a semnelor societale și de civilizație ale postcapitalismului. Cum îi vom spune acestei noi lumi, deocamdată nu știm (poate ne va ajuta tot un socialist s-o facem), ceea ce știm cu certitudine este faptul că ea (această lume) se află deja printre noi. Numai dacă vom da ca exemplu faptul că există pe planetă oameni care nu știu cum arată banii (din cauză că folosesc doar metodele electronice de

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
de crize și socialismul pentru că și acest mod de organizare umană este unul în care oamenii trăiesc, muncesc și construiesc reguli. Tot ceea ce presupune acțiunea umană, este imperfect de la natură, pentru că așa este și omul, imperfect de la natură. Visul teoreticienilor socialiști de a construi o lume perfectă a eșuat pentru că și în această lume, în esența ei, oamenii erau aceiași, cu defectele și cu frumuseților lor, așa cum natura i-a dăruit. Utopia însă, a funcționat și funcționează. Am întrebat cândva un

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
lume perfectă a eșuat pentru că și în această lume, în esența ei, oamenii erau aceiași, cu defectele și cu frumuseților lor, așa cum natura i-a dăruit. Utopia însă, a funcționat și funcționează. Am întrebat cândva un om de stânga, un ,,socialist", (un om a cărui întreagă carieră și viață personală, în liniile sale esențiale, se produsese în epoca socialismului ,,victorios, românesc", când tovarășii ar fi trebuit să umble cu porumbeii fripți în gură, așa cum frumos se exprima Mises), de ce crede că

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
societar. Istoria umană este plină de asemenea exemple. S-au purtat războaie, au izbucnit revoluții și s-au pierdut milioane de vieți în slujba utopiilor ce aveau în centrul lor ideea că oamenii trebuie să fie egali. Una dintre problemele socialiștilor este legată de interpretarea eronată a naturii egalității dintre oameni. Socialiștii consideră că natura ne-a făcut egali și că diferențele dintre noi sunt rodul acțiunii și organizării sociale. Interpretând astfel conceptul de diferențiere și diferență, se deschide un câmp

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
războaie, au izbucnit revoluții și s-au pierdut milioane de vieți în slujba utopiilor ce aveau în centrul lor ideea că oamenii trebuie să fie egali. Una dintre problemele socialiștilor este legată de interpretarea eronată a naturii egalității dintre oameni. Socialiștii consideră că natura ne-a făcut egali și că diferențele dintre noi sunt rodul acțiunii și organizării sociale. Interpretând astfel conceptul de diferențiere și diferență, se deschide un câmp larg pentru revoltă împotriva construcțiilor sociale umane. Noi oamenii, am fi

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
fel liberalismul recunoaște diferența dintre oameni și imposibilitatea ca prin acțiune socială această diferență să fie estompată. Pentru liberali, oamenii nu pot fi egali decât în fața legii, legea fiind singurul element chemat să niveleze social. Jean Jeacques Rousseau, un utopic socialist, fondator și sursă al teoriilor marxiste de mai târziu, arată: ,, Având fericirea de a mă fi născut printre voi, cum aș fi putut oare să cuget asupra egalității pe care natura a instituit-o între oameni și asupra inegalității pe

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
înțelepciune cu care și una și cealaltă, fericit îmbinate în acest stat, contribuie în chipul cel mai apropiat de legea naturală și cel mai folositor societății la menținerea ordinii publice și la fericirea indivizilor"6. În cuprinsul operei sale, însă, socialistul utopic, recunoaște că există două tipuri de inegalități între oameni, și anume inegalitățile datorate naturii sau de ordin fizic și inegalități de ordin moral sau politic. Primele constau în deosebirea de vârstă, sănătate, putere fizică și calități ale spiritului sau

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
construcția socială umană, care au apărut pe parcursul evoluției umane. S-a discutat mult despre elementele de ordin doctrinar pe care socialismul și în special socialismul utopic le are în comun cu creștinismul. Unul dintre elementele comune este conceptul de milă. Socialiștii utopici consideră mila ca fiind baza tuturor virtuților sociale, elementul, calitatea care îl diferențiază pe om de animal. Rousseau 8 crede că mila sprijinită pe rațiune diferențiază oamenii de monștrii. De asemenea, toate virtuțile sociale decurg din milă. ,,Așadar este

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
opoziția la liberalism nu poate fi înțeleasă prin apelul la argumente raționale și că aceasta vine ,,dintr-o atitudine mentală patologică - dintr-un resentiment și o stare neurastenică pe care am putea-o numi complexul lui Fourier, după numele acestui socialist francez"35. Complexul lui Fourier presupune resentimente adânci față de persoana care a reușit. Cel bolnav merge până acolo încât ,,este gata să suporte mari pierderi dacă asta înseamnă că și ființa detestată suferă"36. Sigur, soluția ar fi ca fiecare

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
mult decât o doctrină politică, a încercat să se constituie într-o soluție practică la toate problemele. Cu toate acestea a rămas o simplă utopie, în rândul nenumăratelor utopii cărora le-a căzut pradă ființa umană de-a lungul timpului. Socialiștii au promis orice, au promis chiar totul 54. Fascismul reprezintă o altă construcție ideologică anti-liberală și anticapitalistă. Este o construcție socială deviantă și tot atât de violentă precum socialismul. Ambele și-au propus în mod programatic crima individuală și socială și ambele

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
este destinul său pe pământ și asta nu putea schimba nici măcar Marx. Socialismul a fost o utopie criminală în mod programatic. Adică teoreticienii și practicienii săi au gândit crima, au programat-o și apoi au pus-o în aplicare. Clasicul socialist despre care tocmai am vorbit nu a oferit instrumentarul teoretic și practic pentru trecerea la socialism și edificarea sa. Aceasta a căzut în sarcina continuatorilor săi, cel mai important fiind Lenin, dar a existat în istoria socialismului și Stalin, cu

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]