3,952 matches
-
Cunosc orice unealtă din vechiu-i arsenal: Smiteli, omor și groază! Tu, albă margaretă! Ca mine nu ești oare amurg autumnal, O, palida mea, blîndă și rece, Margaretă?] (Trad. Ion Pillat) Pentru a explica această distrugere a sistemului de rime ale sonetului și aparenta sărăcie a celor două rime, vom porni de la o observație importantă a lui Jakobson: Rima este doar un caz particular, oarecum condensat, al unei probleme cu mult mai generale, putem spune chiar al problemei fundamentale a poeziei, care
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
lui "que" și GUE, versul 3 aproape alcătuiește prenumele: MAR(qu)ERITE și se apropie de versul 9: cu grupul MA inversat în "Amour" și cu "é" în loc de "e": MARGU(é)RITE. Vedem aici cum distrugerea sistemului de rime al sonetului este înlocuită cu intense legări ale semnificantului, fenomen pe care Jakobson îl numește "împletire verbală" (1973:16). 3.3. Gimnastul de Francis Ponge <2> Poemul de Ponge studiat mai sus pune în joc mai multe nivele de producere și structurare
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
întîmplă adeseori la Ponge, putem citi acest poem ca pe o declarație poetică. Virtuozitatea gimnastului, pe care textul îl reduce la rangul de tipar al "prostiei", aduce cu cea a poeziei versificate cu care acest text se joacă subtil. Fără sonete, ode, epigrame" spunea Ponge, fără versuri în sensul propriu al termenului. Ponge opune virtuozității pretențioase a versificatorului o scriitură debarasată de artificiile versificației. Însă o proză la fel de densă ca și versul în textura sa. Referințe și lecturi recomandate - Jean-Michel ADAM
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
unui discurs [...]. Macro-propozițiile, cel puțin cele de un nivel destul de ridicat, vor fi organizate de categoriile schematice ale suprastructurii, ca de exemplu, schema narativă. (1981: 26-27) Van Dijk vorbește de "suprastructuri" atît apropo de povestire și argumentație, cît și de sonet sau de planul unui articol științific. Noțiunea acoperă deci unități textuale mult prea diferite. Conceptele de plan de text (cap. 6) și de secvență au drept scop să clarifice natura celor două nivele de regrupare a unităților textuale. Pe de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
peri-textuală specifică, cu rolul de a semnala o trimitere la articolele din interiorul ziarului. Să luăm un alt exemplu, și să examinăm rapid structura narativă a textului "Unei trecătoare" (T18) de Baudelaire. În acest text, povestirea descompune ordonarea sintactico-metrică a sonetului elisabetan. O primă ruptură sintactică izolează versul 1, transformîndu-l, în cadrul primului catren, într-o frază autonomă P1. O a doua ruptură prelungește P2 dincolo de limita prozodică a primului catren, pînă la sfîrșitul versului 5. Această descompunere a omogenității catrenelor în
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
al punerii în intrigă. Importanța evenimentului este subliniată de perfectul simplu al verbului din P2: trecu. • Evaluare centrală - Reacție Pn3: versurile 6-8. A treia frază amestecă imperfectul și, în ambele relative, prezentul cu valoare generică. În această primă parte a sonetului sînt puși în scenă doi agenți. În timp ce P2-Pn2 este consacrat în întregime femeii trecătoare, Pn1-Pn1 și P3-Pn3 pun în scenă un subiect desemnat succesiv prin meu (v. 1), apoi eu (v. 6). Prezența unui "nume propriu de locutor" (Benveniste 2000
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
face din suita Q.p + R.q un mic text: A1-Q < EXPLICAȚIE > A2-R DACĂ-aserțiune p < aceasta e pentru că > A2-asertiv (v.2) aserțiune q Un alt poem de Baudelaire, citat mai sus, comportă două întrebări și un răspuns destul de ciudate: T35 SONET DE TOAMNĂ Spun ochii tăi cei limpezi, mai clari ca un cristal: "Amant ciudat, ce afli în mine să te-mbate?" Q1 Fii dulce și tăcută! Un dor, rănit de toate, non-R1 Afară de-o candoare străbună de-animal, Nu vrea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
globale a unui text, prescrise de un gen. Să ne gîndim, de pildă, la planul canonic al disertației, al articolelor din dicționar, la structura în acte a teatrului clasic (5 acte pentru drame și tragedii, trei pentru comedii), la structura sonetului italian (după exemplul din T18), etc.110 Scrisoarea: Corneille către Colbert În ciuda unei incontestabile diversități generice, forma epistolară prezintă un anumit număr de constante compoziționale. Putem ezita între 5 sau 3 mari unități: intrarea în contact cu destinatarul scrisorii, prezentarea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
salva!) formează o perorație <4> și în sfîrșit, Trăiască Franța! din final poate fi considerată o clauzulă <5>, urmată de semnătură și de adăugarea indicației de loc <1>. Amestecul planurilor retorice și epistolare confirmă extrema structurare a lui T63. Un sonet de Baudelaire: "Parfum exotique" Ca să dăm un alt exemplu de plan convențional, să examinăm un sonet de tip petrarchist din Florile răului. Compus din două catrene cu rime identice (A+b) și din două terține cu rime amestecate (c+D
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
clauzulă <5>, urmată de semnătură și de adăugarea indicației de loc <1>. Amestecul planurilor retorice și epistolare confirmă extrema structurare a lui T63. Un sonet de Baudelaire: "Parfum exotique" Ca să dăm un alt exemplu de plan convențional, să examinăm un sonet de tip petrarchist din Florile răului. Compus din două catrene cu rime identice (A+b) și din două terține cu rime amestecate (c+D+e), poemul respectă planul canonic al sonetului francez, alternînd canonic rimele feminine (A, D) și masculine
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
un alt exemplu de plan convențional, să examinăm un sonet de tip petrarchist din Florile răului. Compus din două catrene cu rime identice (A+b) și din două terține cu rime amestecate (c+D+e), poemul respectă planul canonic al sonetului francez, alternînd canonic rimele feminine (A, D) și masculine: T80 PARFUM EXOTIQUE 11(XXII) Qand, les yeux fermés, en un soir chaud d'automne A Je respire l'odeur de ton sein chaleureux, b Je vois se dérouler des rivages
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
1 și 2 v.9 v.12 și 13 Percepție vizuală: v. 3 8 v. 10 și 11 Perceție gustativă: v. 6 Percepție auditivă finală: v. 14 Astfel se degajă un plan de text care se sprijină pe cel al sonetului. 1.2. Planuri ocazionale Orice text este atît la producere cît și la interpretare obiectul unei munci de (re)construcție a structurii sale care, pas cu pas, poate ajunge la elaborarea unui plan de text ocazional. Această operație de structurare
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pe celălalt" (1973: 33). În "Temps et personnes" (1979: 345) el propune cu justețe așezarea imperativului și performativului în paradigma polului <1>. Acest sub-sistem caracterizează dialogurile din T54 (v. 999, 1015-1018) și din T86, precum și discursul direct din T84, ansamblul Sonetului de toamnă (T35) și al discursului de la Montréal al generalului de Gaulle (cap. 2). Sub-sistem <1>: LUME ACTUALIZATĂ (reală sau fictivă) Mod de interacțiune directă Ancoraj deictic: deixis primar [Operație de construcție EU-TU/VOI + AICI [Operație de construcție a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Reluarea piesei în decembrie 1937 și turneul trupei Jouvet în numeroase orașe europene, reprezentarea piesei la Praga, Belgrad și Zürich sunt confirmarea succesului acestei rescrieri parodice a unui episod din Iliada, cu un rafinat mecanism intertextual ce amintește și de sonetele lui Ronsard, dar și de piesa lui Shakespeare Troilus și Cresida. Ceea ce a asigurat în timp succesul piesei a fost, desigur, umanismul ei (evidențiat, de pildă, de montarea atemporală realizată de Jean Mercure, în ianuarie 1971 la Théâtre de la Ville
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Bruyère se bucura de multă libertate scriind Caracterele care pretindeau că pot să imite și un model antic. Numeroasele genuri de discurs clasificate prin tradiție critică sunt rezultatul unor tipologii eterogene (eticheta de "comedie" nu are aceleași criterii definitorii precum "sonetul" sau "romanul"...). În plus, ținând seama de locuri și epoci, aceleași denumiri pot să facă referire la realități destul de diferite. Astfel, termeni ca "tragedie", "scrisoare", "epopee"... sunt relativ stabili de-a lungul secolelor într-o anumită cultură, însă operele care
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
n-aștepte cineva decât numai slovnire“. Opinia este citată aprobativ de către Heliade, atât în prefața propriei sale gramatici (izvorul singurei informații, ea însăși până azi trecută cu vederea, despre gramatica Văcărescului), cât și în coloanele Curierului românesc, cu prilejul publicării sonetului Pacea. „Eu cu toate acestea - precizează redactorul gazetei - dau acest sonet afară fără voia autorului; căci toate scrierile sale nici nu le scrie, nici nu va să le vază afară cu slove, ci cu litere, că așa au scris strămoșii
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Heliade, atât în prefața propriei sale gramatici (izvorul singurei informații, ea însăși până azi trecută cu vederea, despre gramatica Văcărescului), cât și în coloanele Curierului românesc, cu prilejul publicării sonetului Pacea. „Eu cu toate acestea - precizează redactorul gazetei - dau acest sonet afară fără voia autorului; căci toate scrierile sale nici nu le scrie, nici nu va să le vază afară cu slove, ci cu litere, că așa au scris strămoșii noștri, că ele sânt țâțele prin care limba poate să sugă
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
anii 1980 (Ana-Maria CĂTĂNUȘ) / 147 Partea a II-a SCRIITORII ȘI PUTEREA: CONFLICTUL DINTRE ESTETIC ȘI IDEOLOGIC Un caz tragic: G. Călinescu (Bogdan CREȚU) / 165 Despre posteritatea unui dramaturg comunist: Aurel Baranga (Ioan STANOMIR) / 177 Cuvintele puterii și cuvintele poeziei. "Sonetul despre Unire" al lui Mircea Ivănescu (Radu VANCU) / 189 Arhitecții utopiei: Eugen Barbu și Facerea lumii (Angelo MITCHIEVICI) / 201 Reabilitarea confesiunii. Exercițiile de luciditate ale lui Ion D. Sîrbu (Antonio PATRAȘ) / 217 Partea a III-a INTELECTUALI, DISCURSUL PUTERII ȘI
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Stanomir în acest volum, sunt mai mult decât necesare: ele ar intra în intimitatea unui sistem care a corupt natura estetică a literaturii, mutând-o în spațiul amestecat al discursului propagandistic. Contribuția lui Radu Vancu, Cuvintele puterii și cuvintele poeziei. "Sonetul despre Unire" al lui Mircea Ivănescu analizează, contextualizând permanent și cu subtilitate, un poem scris de Mircea Ivănescu pe o temă standard a anilor '50, Sonet despre Unire, apărut într-un număr al revistei Steaua dedicat centenarului micii uniri. Evident
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
spațiul amestecat al discursului propagandistic. Contribuția lui Radu Vancu, Cuvintele puterii și cuvintele poeziei. "Sonetul despre Unire" al lui Mircea Ivănescu analizează, contextualizând permanent și cu subtilitate, un poem scris de Mircea Ivănescu pe o temă standard a anilor '50, Sonet despre Unire, apărut într-un număr al revistei Steaua dedicat centenarului micii uniri. Evident că un astfel de text trebuia să respecte întocmai normele ideologice ale epocii, ca și limbajul de lemn specific. Scos din peisajul politic, poemul poate părea
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Camelia, Moraru Constantin, Stenogramele ședințelor Biroului Politic și ale Secretariatului CC al PMR, vol. V, 1953, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2012. Vasile Cristian, Politicile culturale comuniste în timpul regimului Gheorghiu-Dej, Editura Humanitas, București, 2011. Cuvintele puterii și cuvintele poeziei. "Sonetul despre Unire" al lui Mircea Ivănescu (The Words of Power and the Words of Poetry. Mircea Ivănescu's "Sonnet on Union") Radu VANCU Abstract: The following study is focused on an almost unknown poem by Mircea Ivănescu, "Sonnet on Union
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
cele mai puțin libere vremuri din istoria autohtonă - adică anii '50 ai secolului trecut. (Îl numim "joc", dar știm bine ce consecințe fatale putea avea; și a avut.) Va fi aplicat pe un poem aproape necunoscut al lui Mircea Ivănescu, Sonet despre Unire, publicat într-un număr tematic din Steaua dedicat centenarului Micii Uniri, așadar din 1959. E, cum se poate înțelege, un context ideal pentru un astfel de studiu de caz: importanța simbolică a momentului fiind enormă, presiunea politică și
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
regimul comunist eliberator. Cu atât mai puțin au reușit să evite aceasta tinerii; e cu atât mai îmbucurător pentru admiratorii poeziei lui Mircea Ivănescu să vadă că singurul text care păcălește cu succes cenzura este acest poem numit, aparent conformist, Sonet despre Unire, care se va dovedi, după analiză, a fi întâiul text în care mecanismul poemului ivănescian începe să funcționeze în modul specific, coagulând simptome ce înainte se prezentau disparat, ici și colo, în versurile pe care le-am citat
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
unui cuplu oficializat ca mitic. În noua religie post-creștină a Paradisului Pierdut, ceea ce fusese imitatio Christi în ordine religioasă e înlocuit de o imitatio kamaradi, în ordinea erotică. Într-o astfel de lume, erosul nu mai înseamnă dragoste, ci tovărășie. Sonet despre Unire nu întocmește pre versuri o glorificare a acestui model "erotic". Dacă nu am ști că poemul apare în acel număr aniversar al Stelei, nici un indice textual nu ne-ar îndrepta bănuiala spre un poem scris în perioada comunistă
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
dintre textele incluse în numărul aniversar nu le au - printre cele mai evidente fiind firescul expresiei, ideologizată mereu literar și niciodată politic, lipsa de declarativism dogmatic în exteriorizarea sentimentului, absența intenției de reprezentare a cuplului conform iconografiei canonice a comunismului -, Sonet despre Unire le conține, neostentativ, discret, fără pretenția dizidenței. Apoi, poemul inversează relația de subordonare a eroticului față de politic. Așa cum am văzut că scrie, inspirat, Angelo Mitchievici, panpolitizarea comunistă are drept efect faptul că, pentru a relua citatul de acum
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]